occidentul romanesc nr 109 - martie 2020

Cuvânt înainte MARTIE
2020 03
„După atâta manipulare, doar
absurdul rămâne credibil”
Kasandra Kalmann-Năsăudean
Director editorial - OR
Jurnalist investigații,
membru CCNMA
Astăzi, mai mult ca oricând,
ne aflăm în situaţia de
a învăţa să recepţionăm critic
mesajele care ajung la noi şi
care încearcă să ne convingă şi
să ne transforme în susţinători
ai unui punct de vedere sau ai
unui oportunist interesat de
obţinerea capitalului politic,
religios sau de altă natură.
Manipularea este una dintre
principalele forme de abatere
de la informarea obiectivă,
prin care se urmăreşte
determinarea unui actor social
să gândească şi să acţioneze
într-un mod compatibil cu interesele
iniţiatorului. În scopul
devierii comportamentelor şi
dominării gândirii opiniei publice,
manipularea uzează de
mijloace precum persuasiunea
şi dezinformarea. Conform
Dicționarul explicativ al lim-
bii române, persuasiunea este
„darul sau puterea de a convinge
pe cineva să creadă, să
gândească sau să facă un anumit
lucru”, iar dezinformarea
înseamnă „a informa greșit (în
mod tendențios)”.
Manipularea constituie o
formă a influenţei sociale, care
mizează pe producerea unei
schimbări în opiniile, atitudinile
şi comportamentele ţintei.
Dacă vom lua în seamă faptul
că una dintre funcţiile importante
ale comunicării este aceea
de influenţă, atunci ne va apărea
ca firească specializarea
acţiunii de influenţă în cadrul
mass-media. Datorită structurii
sale complexe şi a limbajului
specific, care îmbină forţa cuvântului
cu atuurile actoriceşti
(tonul, mimica, expresivitatea
mişcării), televiziunea are cel
mai persuasiv tip de mesaj
dintre toate mijloacele de comunicare
în masă.
Drept dovadă, isteria coronavirusului
care s-a răspândit
în România cu mult înainte
de a fi confirmat primul caz,
grație unor televiziuni a căror
goană după audiență este
similară cu goana după aur.
Magazinele au fost luate cu
asalt, iar farmaciile au rămas
fără măști de protecție.
Obișnuitul virus gripal este
mult mai periculos decât coronavirusul,
dar o minciună
repetată de un milion de ori,
devine adevăr în mintea individului
și apoi se transmite ca
atare în memoria colectivă.
Odată falsa problemă creată,
oamenii vor intra în panică
și își vor activa instinctul de
supraviețuire individuală.
Manipulare există în toate
ramurile mass-media. De
multe ori, aceasta este involuntară.
Este cazul redactorului
american Orson Welles,
care a creat o piesă de teatru
radiofonic despre un grup
de extratereştri care voiau să
atace Pământul. Întâmplarea
a avut loc în primele decenii
ale existenţei radioului, atunci
când acesta era considerat
mediu de informare în proporţie
de sută la sută, tot ceea
ce se difuza fiind considerat
corect, real. Deşi îşi dorea să
amuze populaţia, nicidecum
să o facă să creadă întâmplările
povestite, Orson Wells a
avut o surpriză de proporţii.
Panica a cuprins America.
Toată lumea urmărea emisiunea,
deoarece se credea că,
într-adevăr, extratereştrii vor
ataca planeta.
Există specialişti, precum
W.J. McGuire, care consideră
că inteligenţa este corelată
rezistenţei la persuasiune. Indivizii
cu un nivel ridicat de
inteligenţă sunt mai rezistenţi
la persuasiune, întrucât sunt
capabili în mai mare măsură
să înţeleagă mesajul.
În ultima perioadă, în
structura comunicării şi a modului
de difuzare a informaţiilor
au survenit foarte multe
mutaţii, impunându-se ca
acestea să fie căutate în medii
extrem de diverse precum: Internet,
radio, televiziune, suporturi
electronice, informaţii
oficiale, dezbateri legislative,
conferinţe de presă etc. Odată
cu extinderea mass-media,
acţiunile de manipulare s-au
amplificat atât numeric, cât şi
ca extensie a ţintelor.
Din punct de vedere politic,
manipularea reprezintă o formă
de impunere a intereselor
unei clase, grup, colectivităţi,
nu prin mijloace coercitive
(care are puterea, dreptul de a
constrânge), ci prin inducere
în eroare sau dezinformare.
Din acest motiv, recurgerea
la această cale în situaţii de
divergenţă de interese devine
tot mai frecventă în societatea
actuală, manipularea fiind un
instrument mai eficient şi mai
puternic decât utilizarea forţei.
Apariţia şi dezvoltarea noilor
forme mass-media (new media)
şi impunerea acestora,
într-un timp relativ scurt, ca
sursă de informare concurentă
presei tradiţionale, reprezintă
un fenomen global, o
serie de studii date publicităţii
începând din anul 2007, evidenţiind
„creşterea audienţei
ştirilor difuzate online în detrimentul
celei a canalelor
mediatice tradiţionale”.
Internetul prezintă riscul
de a fi utilizat de profesioniştii
dezinformării, miza constituind-o
numărul de utilizatori
consumatori de informaţie,
care accesează reţeaua pentru
a se informa sau documenta
cu privire la diferite subiecte
ori probleme.
Au fost numeroase situaţii
în care reţeaua Internet a fost
utilizată în scopuri de manipulare
(atacuri informaţionale şi
imagologice asupra unor instituţii
publice, incitarea şi supradimensionarea
unor tendinţe
destabilizante, compromiterea
sau boicotarea unor concurenţi).
În aceste condiţii, există
riscul supraaprecierii valorii
de adevăr a unei informaţii ce
poate fi doar o dezinformare.
În concluzie, trăim într-un
ambient bogat în media persuasive.
E necesar uneori să fim
convinşi în anumite privinţe,
iar media reprezintă o alternativă
facilă de obţinere a informaţiilor.
Ne putem proteja de
consecinţele persuasive ale media
începând să privim dincolo
de sensul aparent al mesajelor.
„Un popor fără cultură
este un popor ușor de manipulat.”
(Immanuel Kant)
«Occidentul Românesc împlineşte 10 ani de viaţă. Am avut viaţă frumoasă, am crescut împreună cu voi, cititorii şi, dacă ne privim în ochi
unii pe alţii, băgăm de seamă că am şi îmbătrânit împreună, dar ne-am păstrat totuși ştrengăria asta inconfundabilă şi nerepetabilă a vârstei adolescentine.
Să nu luăm aşadar în calcul nici bruma de la tâmple, nici cutele din colţul ochilor, ci luminiţele din priviri. Răsfoind colecţia ziarului,
de când era doar în stadiu de proiect şi până azi, realizăm şi noi câte s-au schimbat în ţară şi în lume, în noi şi în jurul nostru de când am pornit la
drum. În 10 ani, familia noastră a crescut fără încetare. Ne sărbătorim ziua de naştere şi, fiindcă ne şade bine să ne mai privim în oglindă, măcar
la ceas aniversar, vă invităm pe voi, cititorii, mai vechi sau mai noi, să ne spuneţi: Ce înseamnă pentru voi Occidentul Românesc?».
Kasandra Kalmann-Năsăudean, Director editorial Occidentul Românesc, Jurnalist investigații, membru CCNMA.
O PAGINĂ DEDICATĂ ANALIZEI
GRAMATICALE
Pagina vă propune o abordare diferită a faptelor de limbă, abordare care să ofere nu
neapărat soluții perfecte, ci prilejul de a înțelege mai bine „problemele limbii”, pentru a
descoperi noi reguli care să permită îmbunătățirea pe viitor a analizei gramaticale automate.
Vă așteptăm pe:
www.analiza-gramaticala.ro