Occidentul romanesc nr 110 - 2020 iunie

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

ZIAR

GRATUIT

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Anul X

Nr. 110 / 24 pagini

IUNIE 2020

SITUAȚIA JURIDICĂ

A CHIRIAȘILOR, DUPĂ

TERMINAREA STĂRII DE ALARMĂ

„Vulnerabilitatea economică cauzată de urgența sanitară produsă de Covid-19, presupune îndeplinirea

următoarelor condiții: ca persoana obligată la plata chiriei să fi rămas fără loc de muncă, să se afle în șomaj

tehnic (ERTE) sau să...”

Comisia Europeană

propune cel mai mare plan

de redresare economică

pentru Europa

„Un plan de redresare

economică pentru a susţine

investiţiile publice, sectorul

privat, piaţa muncii şi noua

generaţie...”

Pagina 04

1 iunie vine cu relaxări

extinse

„De la 1 iunie, românii vor

putea circula liber între

localități, fără declarație pe

proprie răspundere. Mai mult,

se redeschid terasele și plajele,

dar vor trebui aplicate...”

Pagina 06

Primul ministru Sánchez

solicită o ultimă prelungire

a stării de alarmă

„Prelungirea - a șasea de la

declararea stării de alarmă -

ar dura între 8 și 21 iunie, dată

la care va începe așa-numita

«nouă normalitate»...”

Pagina 08

Brandul românesc SIMEX,

ambasadorul comercial al

României în lume

„Tradiția unică a meșteșugului

de mobilă românească SIMEX,

se transmite din generație în

generație de peste un secol și

rezistă cu succes...”

Pagina 09

Pagina 07

Noi reguli pe care trebuie să

le respecți când călătorești

cu avionul

„Agenția Europeană de

Siguranță în Aviație și Centrul

European pentru prevenirea

și Controlul Bolilor au dat

publicității un set de reguli...”

Pagina 23

02

IUNIE

2020

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@

embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de

deces sau accidente rutiere)

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,

Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Secretariatului General al

Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Conţinutul acestei ediţii nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului

General al Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

CLINICA VIRTUALĂ

DE PSIHOLOGIE ȘI

PSIHOTERAPIE

„Clinica virtuală de psihologie și

psihoterapie” primește internauți cu

diverse probleme (personale, de decizie,

sexuale, de cuplu, de învățare, de carieră

etc.), care manifestă interes pentru

serviciile online. Un serviciu dedicat în

special, românilor din străinătate.

Vă așteptăm pe:

ciberpsihoterapie.wordpress.com

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

COORDONATOR PROIECT:

Michael Harrison Cronkite

FONDATORI:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Florin Valentin Barbu

CO-FONDATORI:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

DIRECTOR EDITORIAL:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

MARKETING-PUBLICITATE:

Dan Aurelian Pătrașcu

Alina Marinescu Ortiz

SECRETAR DE REDACȚIE:

Andra Costandache

REDACTOR-ȘEF:

Dan Caragea

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:

Ilinca Fodor Van Scheyk

SENIORI EDITORI:

Letiţia Coza

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Vavila Popovici

Zoe Stoleru Martí

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com

www.occidentul-romanesc.com

Cuvânt înainte IUNIE

2020 03

Despre loialitate și respect

pe timp de pandemie

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Director editorial - OR

Jurnalist investigații,

membru CCNMA

Trăim într-o lume în care

loialitatea față de o persoană,

un grup sau o instituție este

considerată de către mulți un

semn de slăbiciune, nicidecum

o calitate sau o dovadă de caracter.

A fi loial înseamnă să

pui interesele celuilalt deasupra

intereselor tale. Este un

semn de altruism, indiferent

dacă vorbim despre o persoană

sau o cauză pe care am decis

să o susținem.

Pe de altă parte, dacă dorim

să ne manifestăm loialitatea

trebuie să ne pregătim de

sacrificii. Nu este vorba doar

despre cel suprem, față de țară,

pe care l-au făcut milioane de

militari și civili de-a lungul istoriei,

ci și de sacrificiile mai

mărunte, față de familie sau

prieteni.

Loialitatea este un cuvânt

cu greutate. Într-o lume în

care conceptul de a fi loial

unui principiu, unor tradiții,

unei cauze, unui lider, a devenit

unul superfluu. Dacă este

așa, ce șanse sunt de a construi

și consolida relații de business

bazate pe asemenea principii

și idei?

Se spune că noțiunile de

loialitate și onoare par să fie

elemente mistice rupte din

poveștile cu eroi, caracteristici

ale unor personaje fabuloase

pierdute undeva în

negura timpului, despre care

putem doar să povestim. Oare

chiar așa să fie? Să ne fi cufundat

atât de mult în goana

nebună a supraviețuirii, încât

să fi uitat complet de ele, să

fi eliminat în totalitate un element

de bază, un element atât

de important? Până la urmă

în ce constă conceptul acesta

și cine mai este în stare să se

ghideze după el?

Loialitatea presupune săți

dovedești integritatea prin

acțiuni cinstite față de o cauză,

un proiect, așa numitele acte

de bună-credință. Mai mult

decât atât, reprezintă asumarea

și respectarea cu fidelitate

a unor angajamente luate, iar

cel care o face este caracterizat

prin onestitate și probitate. Cu

alte cuvinte, să oferi ceea ce

ai promis, atunci când ai promis.

Să o faci cu devotament,

nu din constrângere, să o faci

pentru că așa e echitabil. Așa

arată de fapt normalitatea.

Toate cele menționate mai

sus, nu sunt, de altfel, decât

practici normale de business.

Cu toții căutăm, și la rândul

nostru încercăm să oferim

tot ceea ce avem mai bun,

să ne asumăm calitatea unor

produse sau servicii prin angajamentele

pe care ni le-am

luat în momentul în care am

semnat un contract și facem

asta pentru simplul motiv că

ne respectăm propria muncă,

ne respectăm pe noi, ne

respectăm colegii și mai ales

partenerii.

Așadar, printr-un raționament

foarte simplu și logic,

loialitatea nu este nimic mai

mult decât o practică în business.

Ea nu se cere, ci se

câștigă. Și se câștigă prin

reciprocitate. Loialitatea nu

poate fi cerută fără a oferi la

schimb aceleași valori și sentimente.

Și atunci de ce ne este

atât de greu să fim loiali? De

ce ne lăsăm „cumpărați” atât

de ușor de un preț insignifiant

mai mic, fără să înțelegem ce

se află în spatele acelui cost?

Poate pentru că e mai ușor,

dar să nu uităm că lucrurile cu

adevărat bune și rezistente nu

se obțin ușor.

Un partener cu adevărat de

încredere este cel care, vorba

americanilor, „will stick to his

guns”. Un partener puternic

este cel pe care te vei putea

baza în orice împrejurare, fie

ea criză economică, pandemie

sau de orice altă natură. Cel

care indiferent de conjunctură,

nu va dispărea, ci din contră,

va fi întotdeauna doar la un

telefon distanță.

Există desigur și reversul.

Nu trebuie confundată loialitatea

cu o comoditate lipsită

de inițiativă sau o teamă de

schimbare. A fi loial unui partener,

de exemplu, înseamnă

mai mult decât refuzul de a

încerca ceva nou, doar pentru

că ar presupune un efort

suplimentar de a te informa și

de a transmite la rândul tău o

serie de informații. Loialitatea

provenită din inerție, nu

este constructivă, ea creează

o rezistență la schimbare și

progres.

Am crezut inițial, la începutul

acestei pandemii, că

acest concept al valorii și al

loialității se va pierde total.

Realitatea a demonstrat însă

contrariul. Și anume, aceea că

oamenii și companiile, care au

înțeles și au transformat aceste

principii într-un mod de viață

sănătos, au supraviețuit. Și nu

este puțin lucru.

„Loialitatea. Este vorba

de o însușire a caracterului,

de o capacitate de a evita

oportunismul, duplicitatea,

fățărnicia, fariseismul. Un

om loial nu face tranzacții

de principii. Una dintre cele

mai grave consecințe ale

comunismului este tocmai

această aiuritoare gimnastică

a valorilor în care dispar

distincțiile dintre onoare și

dezonoare. Un univers plumburiu

unde totul este o apă

și-un pământ, vorba Monicăi

Lovinescu, așadar unul în

care totul se transformă în

noroi…”

(Vladimir Tismăneanu)

IUNIE

04

2020

Actualitate

Comisia Europeană propune

cel mai mare plan de redresare

economică pentru Europa

Comisia Europeană propune

cel mai mare plan de

redresare economică pentru

Europa, pentru a susţine investiţiile

publice, sectorul privat,

piaţa muncii şi noua generaţie.

România ar putea să primească

33 mld. euro, în timp ce talia şi

Spania, cele mai afectate ţări,

ar primi 153, respectiv 149

mld. Euro, scrie zf.ro.

„Comisia Europeană propune

un fond de relansare în

valoare de 750 de miliarde de

euro, care se adaugă instrumentelor

comune aprobate

deja. O acţiune europeană

pentru înfruntarea unei crize

fără precedent”, a anunţat

comisarul UE pentru afaceri

economice Paolo Gentiloni.

Conform unor oficiali UE,

Revenirea activităţii turistice va fi

una graduală şi se va întinde pe

o perioadă de minimum un an

Simona Constantinescu,

CEO al ANA Hotels, companie

care deţine mai multe

CNAIR a semnat contractul pentru

construcţia sectorului de autostradă

Târgu Mureş-Ungheni

CNAIR, compania publică

de autostrăzi, a semnat contractul

pentru „ Construcţia

sectorului de Autostradă

Târgu Mureş - Ungheni şi

Drum de Legătură” care face

parte din autostrada Braşov -

Târgu-Mureş - Cluj – Oradea,

scrie businessmagazin.ro. Valoarea

contractului semnat cu

Strabag este de 192 de milioa-

din această sumă, 500 de miliarde

vor fi acordate sub formă

de subvenţii, iar restul ca împrumuturi.

Dacă va fi aprobat

de Consiliul European, acest

plan este cel mai amplu proiect

de relansare lansat vreodată

de Uniunea Europeană.

„Planul de redresare transformă

provocarea imensă cu

care ne confruntăm într-o

oportunitate, nu numai prin

faptul că sprijină redresarea,

ci şi prin investiţiile în viitorul

nostru pe care le include: Pactul

verde european şi digitalizarea

vor stimula crearea de

locuri de muncă şi creşterea

economică, rezilienţa societăţilor

noastre şi sănătatea

mediului nostru. Acesta este

momentul Europei. Dorinţa

hoteluri în Bucureşti, Poiana

Braşov şi în Eforie Nord, spune

că societăţile din domeniul

ne de lei fără TVA.

Contractul prevede execuţia

lucrărilor pentru un total

de 9,2 km, respectiv: Târgu

Mureş-Ungheni (4,5 km) +

drum de legătură (4,7 km).

Execuţia este finanaţată din

fonduri europene nerambursabile.

Durata de realizare a

acestui contract este de 18 luni

pentru lucrări, iar 108 luni (9

noastră de a acţiona trebuie

să se ridice la înălţimea provocărilor

cu care ne confruntăm

toţi. Prin intermediul instrumentului

Next Generation

EU, oferim un răspuns ambiţios

acestor provocări”, a spus

Ursula von der Leyen, preşedinta

Comisiei Europene.

Potrivit noului document,

România ar urma să primească

33 de miliarde de euro.

Polonia ar urma să primească

64 mld. euro, Ungaria 15

mld. euro, în timp ce Italia şi

Spania, cele mai afectate ţări

în urma pandemiei, ar urma

să ia 153 mld. respectiv 149

mld. euro.

Germania este cel mai

mare contributor la acest

fond, cu 185 mld. euro, urmaturismului

vor fi nevoite să-şi

optimizeze capitalul de lucru

la volumul de business ce va

ani) este perioada de garanţie

a lucrărilor.

Lucrările pentru realizarea

acestui sector de autostradă

prevăd şi construcţia a trei

poduri şi pasaje pe drumuri de

legătură, șase poduri şi pasaje

pe autostradă precum şi două

noduri rutiere pentru conectarea

autostrăzii la reţeaua de

drumuri existentă.

tă de Franţa, cu 130 mld. euro.

Contribuţia României ar fi de

12 mld. euro. În România, businessul

a scăzut în lunile în

criză cu 50%, iar estimările pe

tot anul indică o scădere între

1,9% în varianta optimistă a

guvernului şi 8 - 9%, în varianta

anliştilor.

creşte treptat, respectiv va trebui

să-şi dimensioneze echipele

şi costurile adecvat, pentru a

rezista pe o perioadă mai lungă,

până la revenirea afacerilor.

Majoritatea hotelurilor din

România au fost închise pe perioada

stării de urgenţă, deşi nu

au fost obligate de autorităţi să

facă acest lucru. Însă restricţiile

de circulaţie a persoanelor au

făcut ca cele mai multe hoteluri

să nu aibă clienţi. Unele unităţi

de cazare au găzduit însă în

această perioadă personal medical

sau persoane care au fost

nevoite să stea în carantină.

Simona Constantinescu crede

că în special călătoriile de

business, conferinţele şi evenimentele

corporate vor demara

mai greu, fiind restricţionate

şi de autorităţi şi de corporaţii.

„Revenirea la activitatea

turistică, aşa cum o ştim, va fi

una lentă, marcată de evoluţia

măsurilor şi restricţiilor impuse

de autorităţi şi de evoluţia

pandemiei. Dacă restrângerea

activităţii a fost una abruptă, cu

impact major asupra afacerilor

din turism, revenirea va fi una

graduală şi se va întinde pe o

Problema României este

legată de situaţia bugetului

de stat, unde veniturile

s-au prăbuşit, cheltuielile au

crescut, iar deficitul bugetar

a explodat. Primele estimări

indică un minus de 72 mld. lei

- adică 13 mld. euro, varianta

guvernului, şi peste 100 mld.

perioadă de minimum un an”,

a declarat Simona Constantinescu

pentru Ziarul Financiar.

Grupul ANA Hotels operează

hotelurile Athénée

Palace Hilton şi Crowne

Plaza din Capitală, trei unităţi

în Poiana Braşov şi un hotel în

Eforie Nord. Pe de altă parte,

Simona Constantinescu crede

că una dintre oportunităţi în

perioada următoare vine de la

potenţialul crescut al turismului

autohton, având în vedere

că mare parte din turişti sunt

temători să călătorească în

străinătate, cu avionul, până

când nu se va descoperi un

vaccine pentru COVID-19.

Printre măsurile luate de

ANA Hotels în această perioadă

pentru a continua activitatea

au fost asigurarea şi implementarea

măsurilor de igienă şi prevenţie

pentru siguranţa angajaţilor

la locul de muncă şi limitarea

interacţiunii sociale, pentru

evitarea riscului de infectare cu

COVID-19, pe perioada stării

de urgenţă şi alertă.

De asemenea, compania

a început procesul de digitalizare

a serviciilor oferite

lei, adică peste 20 mld. euro,

varianta analiştilor.

Bugetul României este extrem

de rigid, fără posibilitatea

unei intervenţii majore a

guvernului în economia reală,

având în vedere că salariile şi

pensiile consumă 80% din

buget.

clienţilor, pentru a limita

interacţiunea fizică, acolo

unde este posibil. În plus, a

făcut şi o serie de investiţii

care erau dificil de realizat

atunci când unităţile erau

pline de turişti.

„S-au demarat lucrări de

investiţii în toate hotelurile

ANA Hotels, investiţii care

ar fi fost greu de realizat,

fără a crea un disconfort clienţilor,

dacă hotelurile ar fi

fost funcţionale (de exemplu,

renovare şi modernizare bucătării,

terase şi restaurante).

De aceste invesţii se vor putea

bucura oaspeţii, de îndată

ce vor începe să călătorească

şi să-şi petreacă vacanţele în

hotelurile noastre”, a mai

spus managerul, care conduce

o companie cu o cifră

de afaceri de 182,9 milioane

de lei în 2019, în uşoară scădere

faţă de anul precedent.

Compania a avut anul trecut

un număr mediu de 585 de

salariaţi, conform datelor

transmise de companie pentru

catalogul ZF - Cei mai

mari jucători din economie,

ediţia 2020.

06

IUNIE

2020

Ce trebuie să știe toți

asigurații sistemului

național de Sănătate

Pentru limitarea infectării

cu coronavirusul SARS-

CoV-2 în rândul populaţiei

au fost prevăzute o serie de

măsuri în vigoare până la

data de 30 septembrie. Cardul

naţional de asigurări de

Președintele Iohannis a dat

dezlegarea mult așteptată. De

la 1 iunie, românii vor putea

circula liber între localități

fără declarație pe proprie răspundere!

Mai mult, se redeschid

terasele și plajele, dar

vor trebui aplicate normele

România

Veste de ultimă oră despre

cardul de sănătate

sănătate nu va fi utilizat până

la data de 30 septembrie în

asistenţa medicală primară şi

în cea ambulatorie de specialitate,

însă pentru celelalte

specialităţi serviciile medicale

acordate vor fi validate

cu cardul începând cu data

de 1 iulie, a informat CNAS,

vineri, printr-un comunicat

1 iunie vine cu relaxări

extinse

deja stabilite de distanțare

socială. Șezlongurile vor fi

plasate cu distanțe de 2 metri

între ele. La fel și mesele

de la terasă!

Rămâne în vigoare obligativitatea

purtării măștii,

dar și a menținerii spațiului

de presă.

Guvernul a aprobat o hotărâre

care prevede condiţiile

de acordare a serviciilor medicale,

în contextul situaţiei

epidemiologice determinate

de răspândirea coronavirusului

SARS-CoV-2. Actul

normativ completează HG

140/2018 pentru aprobarea

de 2 metri între persoane. La

terasă, nu pot sta mai mult de

patru persoane. Vor fi permise

și spectacolele în aer liber,

dar cu un număr de până la

500 de persoane și doar dacă

se stă jos, iar scaunele sunt

distanțate corespunzător.

pachetelor de servicii şi a

Contractului-cadru care reglementează

condiţiile acordării

asistenţei medicale, a

medicamentelor şi a dispozitivelor

medicale în cadrul

sistemului de asigurări sociale

de sănătate pentru anii

2018 – 2019.

Klaus Iohannis: „ Evaluarea

Națională se va face începând

din 15 iunie, așa cum

a fost planificată, după care

vor avea loc examenele de

Bacalaureat. Pentru copiii

însă care sunt bolnavi, care

sunt găsiți cu febră la intrarea

în școală, care sunt

izolați împreună cu familia,

la domiciliu, care sunt într-o

localitate sau într-un cartier

care este în carantină, se organizează

o a doua sesiune

de Evaluare Națională, începând

din 29 iunie. În privința

Bacalaureatului, pentru a

putea rezolva paușal chestiunea

celor care din varii

motive nu pot veni la prima

sesiune, se va organiza ca și

în alți ani, o a doua sesiune

de Bacalaureat, în august.”

Detaliile privind relaxarea

restricțiilor începând cu 1 iunie

ar urma să fie stabilite în

ședința Comitetului Național

pentru Situații de Urgență.

„Viaţa trebuie

să continue”

Sociologul Gelu Duminică

se declară optimist cu privire la

reacţia românilor după redeschiderea

teraselor precizând,

însă, că, deşi nu se aşteaptă la

„mari escaladări”, statul trebuie

să-şi facă treaba şi să controleze

„orice posibil derapaj”.

„Parafrazându-i pe cei de

la Queen, ‚The Show Must

Go On!”. Adică viaţa trebuie

să continue şi în momentul

de faţă nu sunt motive foarte

mari de îngrijorare. Şi

eu cred că cei responsabili

vor continua să fie în continuare

responsabili, ceea

ce am spus întotdeauna, cei

iresponsabili vor dori să fie

călare pe cluburi. Nu mă

aştept la mari escaladări.

Societatea românească, în

ansamblul ei, pare că a înţeles

şi faptul că nu avem o

mare explozie după ce s-a

relaxat arată că societatea

e destul de responsabilă”, a

declarat Duminică, pentru

AGERPRES.

Sociologul a atras atenţia

că statul „trebuie să-şi facă

treaba (...) inclusiv prin impunerea

legii”. „Sper din

tot sufletul ca statul să-şi

facă treaba şi să controleze

orice posibil derapaj şi să

avertizeze asupra derapajelor,

inclusiv prin impunerea

legii. Evident că vor fi unii

care vor escalada. Cu siguranţă.

Şi care vor încerca,

spre exemplu, să eludeze

toate normele, astfel încât

să-şi mărească profitul. Dar

aici e treaba statului să intervină.

Responsabilitatea

individuală nu este alfa şi

omega, ci mai trebuie să

existe şi responsabilitatea

statului de a ne păzi de cei

care vor să eludeze normele.

Consumatorul nu poate

impune regulile lui statului.

Libertatea lui se termină în

momentul în care libertatea

celuilalt este încălcată. Iar

dacă libertatea mea de a nu

mă îmbolnăvi este încălcată

de dorinţa consumatorului să

fie al cincilea scaun la masa

de la terasă, şi comerciantul

acceptă chestia asta, atunci

statul ar trebui să aibă mecanismele

de intervenţie”, a

explicat Gelu Duminică.

În opinia sa, economia

trebuie să repornească

„uşor-uşor”. „Trebuie să

înţelegem că toate lucrurile

astea trebuie, la un moment

dat, uşor-uşor să se întâmple”,

afirmă Duminică, precizând

însă că ar putea apărea

probleme atunci când se

vor deschide mall-urile.

„Trecem de la modelul, să

zicem aşa, francez, extrem

de restrictiv, la cel suedez şi

putem să facem lucrurile în

stilul nostru românesc. Să

vedem dacă cele două vor

putea să fie coafate în stilul

acesta pe care noi îl avem.

Până acum, pare că da. De

acum încolo, vom vedea.

Sper ca responsabilitatea să

primeze. Unde vom avea o

problemă va fi când se vor

deschide mall-urile. Dar

acolo... cred că lucrurile

acestea se vor întâmpla în

ultima fază de relaxare. Cam

de pe 15 iunie, următoarele

două săptămâni. De-acolo

vom avea o problemă. Dar,

în rest la comercianţi, la

astea, nu m-aştept la mari

probleme, nici măcar la

plaje, iunie nefiind o lună

superturistică în România”,

a încheiat sociologul.

Preşedintele Klaus Iohannis

a anunţat, joi, o serie de măsuri

de relaxare începând cu

data de 1 iunie, precum redeschiderea

teraselor, reluarea

transportului internaţional

şi a deplasărilor în afara

localităţii fără declaraţie,

posibilitatea organizării de

spectacole şi de competiţii

sportive în aer liber.

Juridic IUNIE

2020 07

Situația juridică

a chiriașilor după

terminarea stării de

alarmă

Ioana Brătuleanu

Avocat (Madrid – Spania)

Declararea stării de alarmă

și luarea măsurilor corespunzătoare

pentru prevenirea

contagierii cu COVID-19 a

adus multe familii, persoane

fizice autorizate și societăți în

pragul vulnerabilității sau a

falimentului. Fără îndoială,

consecințele la nivel economic

și social se vor vedea și

în sălile de judecată, dat fiind

că multe persoane fizice

și societăți nu au reușit să își

achite obligațiile prevăzute în

contractele de închiriere ale

locuințelor sau ale spațiilor

în care își desfășurau activitatea.

Pe parcursul acestui articol

voi reda principalele

măsuri prevăzute de Decretul

Lege 11/2020, din 31

martie 2020 prin care se adopta

măsuri urgente complementare

în domeniul social

și economic pentru a face

față COVID-19 și Decretul

Lege 15/2020, din 21 aprilie

2020 de măsuri urgente complementare

pentru a proteja

economia și munca, măsuri

prevăzute pentru a proteja

atât persoanele fizice în

situație de vulnerabilitate, cât

și persoanele juridice aflate

în imposibilitatea de a face

față cheltuielilor, ca urmare

a suspendării activității economice.

Codul Civil spaniol, Legea

29/1994 de Închirieri urbane

și Legea 49/2003 din

26 noiembrie de Închirieri

rustice, prevăd diferite forme

ale închirierii, însă toate

au în comun aceleași caracteristici:

contractul de închiriere

este un contract care se

încheie prin voința părților,

de comun acord, în schimbul

unei remunerații și care

durează o perioadă de timp.

Contractul de închiriere presupune

obligații reciproce

pentru ambele părți: proprietar

și chiriaș.

Așadar, proprietarul se

obligă la predarea folosinței

bunului în favoarea

chiriașului, iar chiriașul

se obligă la plata unei

remunerații în schimb. În

cazul neîndeplinirii obligațiilor

contractuale, oricare

dintre părți poate solicita în

fața instanței de judecată fie

îndeplinirea obligațiilor, ori

finalizarea contractului cu

suportarea daunelor corespunzătoare.

Ce măsuri au fost luate

pentru persoanele fizice?

Măsurile prevăzute în Decretul

Lege 11/2020, din

31 martie, urmăresc trei

obiective: de a da răspuns

situației de vulnerabilitate

economică pentru chiriașii

afectați de Covid-19, să împiedice

ajungerea la starea

de vulnerabilitate a micilor

proprietari, având în vedere

că în 85% din contractele

de închiriere, proprietarul

locuinței închiriate este o

persoană fizică și mobilizarea

resurselor economice

suficiente pentru obținerea

acestor rezultate.

Măsurile propuse de

Decretul menționat sunt

suspendarea procedurilor de

evacuare a locuințelor închiriate

a căror chiriași se află

în stare de vulnerabilitate

economică și fără alternativă

de locuință, prelungirea

extraordinară a duratei contractelor

de închiriere, amânarea

plății chiriei și programul

de ajutoare de chirie.

Suspendarea procedurilor

judiciare de evacuare

a locuințelor închiriate. Se

prevede suspendarea acestor

proceduri pentru o perioadă

de 6 luni de la intrarea în

vigoare a Decretului, adică

până la data de 02 octombrie

2020. Chiriașul este

cel care va trebui să solicite

suspendarea procesului în

fața Judecătoriei, în cadrul

procesului de evacuare,

doar în cazul în care se află

în situație de vulnerabilitate

socială sau economică la

care s-a ajuns ca urmare a

crizei sanitare Covid-19 și

doar dacă nu are o alternativă

de locuință.

Secretarul judecătoriei

va solicita o anchetă socială,

după care se va decide

dacă se aprobă această suspendare.

De avut în vedere

este faptul că se va analiza

și situația proprietarului care

se poate afla în situație de

vulnerabilitate și pe cale de

consecință, se poate respinge

această suspendare de

exemplu, dacă veniturile

obținute din închiriere reprezintă

unicul venit al proprietarului.

Cum se poate demonstra

situația de vulnerabilitate?

Vulnerabilitatea economică

cauzată de urgența sanitară

produsă de Covid-19 presupune

îndeplinirea următoarelor

condiții: ca persoana

obligată la plata chiriei să

fi rămas fără loc de muncă,

să se afle în șomaj tehnic

(ERTE) sau să i se fi redus

norma sau, în cazul persoanelor

fizice autorizate, să fi

scăzut în mod substanțial

veniturile, iar chiria și cheltuielile

cu serviciile de bază

(apă, electricitate, gaz, telefon)

să depășească 35% din

veniturile nete ale familiei

și să nu dispună de o altă

locuință în proprietate pe

teritoriul Spaniei.

Această situație se poate

dovedi prin documente, iar

în cazul în care nu se dispune

de documente, se poate

prezenta o declarație pe

propria răspundere și odată

finalizată starea de alarmă,

se vor putea prezenta documentele

necesare în termenul

de o lună.

Prelungirea extraordinară

a duratei contractelor

de închiriere. Pentru contractele

de închiriere care au

expirat în perioada 2 aprilie

și până la 2 luni de la finalizarea

stării de alarmă, la

cererea chiriașului, se poate

aplica o prelungire extraordinară

pentru o perioadă de

6 luni, iar proprietarul va fi

obligat să accepte această

prelungire.

Reducerea sau amânarea

plății chiriei. Aceasta

trebuie solicitată în termenul

de trei luni de la intrarea

în vigoare a Decretului

(deci până la 02 iulie 2020)

iar proprietarul (dacă deține

mai mult de 10 proprietăți)

trebuie să ofere în 7 zile lucrătoare

una din următoarele

alternative: reducerea cu

50% a chiriei pe perioada

Stării de alarmă și următoarele

luni, până la 4 luni sau

amânarea plății pe următoarele

4 luni, plăți care se vor

fracționa și se vor achita în

următorii 3 ani, depinzând și

de durata contractului.

Dacă proprietarul are mai

puțin de 10 locuințe, atunci

nu este obligat să ofere nicio

alternativă, iar orice

soluție este lăsată la acordul

părților.

Ajutoarele de chirie presupun

un program de împrumut

de până la 6 ani, care

poate fi prelungit în mod

excepțional până la 4 ani.

Se poate acoperi un maxim

de 6 luni și se aplică doar

persoanelor în situație de

vulnerabilitate economică,

aprobându-se un maxim de

900 € lunar pe o perioadă de

6 luni (deci cantitatea maximă

va fi de 5.400 €). Aparte

de acest împrumut, fiecare

Comunitate Autonomă a

aprobat un ajutor de chirie

nerambursabil în limita fondurilor

alocate.

Ce se întâmplă cu închirierea

spațiilor de afaceri?

Lipsa veniturilor pe

perioada stării de alarmă

a provocat imposibilitatea

multor persoane fizice autorizate

și societăți de a-și îndeplini

obligațiile de natură

economică, cum ar fi plata

chiriilor spațiilor unde își

desfășoară activitatea.

Decretul Lege 15/2020,

din 21 aprilie, stabilește

măsuri de susținere a chiriilor

acestor spații, precum

și a chiriilor de industrie.

Astfel, societățile care și-au

văzut afectată activitatea pot

solicita o amânare a plății

chiriei pe o perioadă de 4

luni, sume ce vor putea fi

fracționate și achitate în următorii

2 ani, fără penalizări

sau dobânzi.

Aceștia trebuie să facă

dovada reducerii veniturilor

cu 75% în comparație cu

media din același trimestru

din anul anterior. În orice

caz, dacă proprietarul solicită,

chiriașul va trebui să prezinte

documentele contabile.

Ce este clauza Rebus sic

stantibus? Această clauză

este menită să flexibilizeze

acordul dintre părți în situații

excepționale și neprevăzute

cum este această criză sanitară

și care urmărește reechilibrarea

prestațiilor contractuale,

pentru a evita astfel

desfacerea contractului. Cu

alte cuvinte, pentru a evita

consecințele nefaste pe care

le poate produce un contract,

cum ar fi pentru o societate

comercială falimentul

acesteia, în măsura în care

sunt îndeplinite condițiile,

Judecătoria poate acorda

echilibrarea situației.

Recomandăm persoanelor

care se află în situație de

vulnerabilitate ca urmare a

crizei sanitare Covid-19, fie

ei chiriași sau proprietari,

persoane fizice sau juridice,

și care nu pot îndeplini

contractele de închiriere,

indiferent dacă îndeplinesc

sau nu condițiile legale

pentru solicitarea ajutoarelor

sau pentru amânarea

plăților, să încerce în primul

rând o negociere și de

comun acord să se ajungă la

o soluție amabilă. Insistăm

pe acest aspect, dat fiind că

în cazul unui dezacord între

părțile contractante, singura

soluție rămâne rezolvarea litigiului

pe cale judiciară, în

fața instanțelor de judecată,

iar cu toții putem aprecia

faptul că Judecătoriile vor

fi extrem de aglomerate în

următoarea perioadă.

Autor: Avocat Ioana

B ratuleanu (Madrid) Colaborator

voluntar la Occidentul

R omânesc

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon: 642.308.360, E-mail:

secretaria@brilawabogados.

es

08

IUNIE

2020

Doliul național în toată

Spania pentru 10 zile

Spania

Noi zboruri charter

în luna iunie, din Spania

către România

În următoarele două săptămâni,

în decursul lunii iunie,

la solicitarea Ambasadei

României în Regatul Spaniei,

vor fi operate câte două curse

charter săptămânale din

Spania către România, cu următoarele

coordonate:

• Joi, 4 iunie 2020, Madrid-

București și Barcelona-

București;

• Joi, 11 iunie 2020, Madrid-

București și Barcelona-

București;

• Duminică , 7 iunie 2020,

Madrid-București și

Barcelona-București;

• Duminică , 14 iunie

2020, Madrid-București și

Barcelona-București.

Autorizarea zborurilor și

organizarea curselor charter

operate de compania aeriană

Tarom au fost posibile prin

colaborarea dintre Ministerul

Afacerilor Externe, Ministerul

Transporturilor și Ministerul

Afacerilor Interne.

Cetățenii români afl ați

în situații deosebite și

care doresc să ajungă în

România au posibilitatea

de a-și rezerva zborurile și

achiziționa biletele de avion

pe pagina web https://

www.tarom.ro/ sau la Call

Center-ul TAROM, la următoarele

numere de telefon:

+4021.303.44.00; +40726.313.043;

+40726.129.497; +40726.290.388;

+40726.321.901; +40790.362.802

Guvernul din Spania a

aprobat marți, 26 mai, decretul

prin care se declară

doliu național timp de

zece zile, până la 5 iunie,

inclusiv, în memoria celor

peste 27.000 de persoane,

care au decedat din cauza

coronavirusului în Regatul

Spaniei. Este cea mai mare

perioadă de doliu decretată

în Spania de-a lungul întregii

democrații, relatează

rtve.es.

Coaliţia guvernamentală

din Spania a aprobat introducerea

unui venit minim

garantat de 462 de euro

pe lună, pentru cei mai săraci

locuitori, a căror stare

financiară fragilă a fost

agravată de pandemia de

coronavirus.

Această schemă vizează

un număr de aproximativ

2,3 milioane de persoane, a

declarat vicepremierul Pablo

Iglesias. Persoanele cu vârsta

între 23 şi 65 de ani şi

cu active mai mici de 16.614

euro, excluzând locuinţa şi

împrumuturile pe termen

scurt, vor fi eligibile pentru

a fi incluse în noul program.

Guvernul de la Madrid

a apreciat că odată cu acest

„Fără îndoială, în spatele

fiecăruia dintre cei decedați,

a existat o istorie plină de

vise și speranțe, de depășire

a adversității, de creștere

personală, perseverență

exemplară”, a declarat purtătorul

de cuvânt al Executivului,

María Jesús Montero,

care a amintit că opt din

zece decedați aveau peste

70 de ani și, prin urmare,

au fost oameni care au ajutat

la construirea țării de la

program, sumele alocate

pentru combaterea sărăciei

în Spania vor creşte de

la 0,1% din PIB, unul din

cele mai scăzute nivele din

Europa, până la 0,4% din

PIB, aproape de media din

ţările OECD.

Potrivit unui decret aprobat

la reuniunea de vineri a

Cabinetului, Guvernul spaniol

va plăti un stipendiu lunar

şi va completa veniturile

de care beneficiază în prezent

persoanele care câştigă

mai puţin de 462 de euro pe

lună, astfel încât persoanele

care câştigă mai puţin să

primească venitul minim garantat

în fiecare lună, a spus

Iglesias. Acesta a adăugat

că noul program va include

începutul democrației.

În Spania, Consiliul de

Miniștri este autoritatea

care poate decreta doliu

național, prin publicarea corespunzătoare

în Monitorul

Oficial de Stat (BOE). Doliul

național are sprijinul familiei

regale și al diferitelor

personalități care reprezintă

comunitățile din Spania.

A consemnat: Zoe Stoleru

Martí

Foto: EFE

Guvernul spaniol a aprobat

introducerea unui venit minim garantat

Ce valoare are și cine îl primește

şi stimulente pentru găsirea

unui loc de muncă formal.

Venitul minim garantat

va creşte odată cu creştere

numărului de membri ai

unei familii, până la o sumă

totală de 1.015 euro pe lună.

Noul program este destinat

să sprijine 850.000 de gospodării,

sau 2,3 milioane de

spanioli, şi ar urma să coste

Guvernul de la Madrid

aproximativ trei miliarde

euro pe an.

În Europa Occidentală,

Spania are cel mai ridicat

procent, de 21,6%, al populaţiei

supuse riscului de

sărăcie, conform datelor

UE, şi este pe locul trei în

privinţa celei mai nefavorabile

distribuţii a veniturilor

în UE.

Consiliul European a

recomandat cu fermitate

Spaniei să creeze un program

de sprijinire a venitului,

argumentând că doar

20% din cei care au nevoie

de ajutor îl primesc, iar anul

trecut a fost statul membru

cu cel mai redus nivel mediu

al prestaţiilor familiale

per copil.

Primul ministru Sánchez

solicită o ultimă prelungire

a stării de alarmă

Președintele Guvernului,

Pedro Sánchez, a anunțat duminică,

31 mai, că va solicita

o „ultimă și definitivă” prelungire

a stării de alarmă de două

săptămâni în care comunitățile

autonome vor avea „responsabilitatea

maximă” de a trece în

faza 3 a planului de ieșire din

izolare, relatează rtve.

După cum a avansat situația

sanitară în ultima perioadă,

jumătate din Spania ar putea

intra la data de 8 iunie, în faza

3, care ar avea o durată mai

mică de două săptămâni, dacă

guvernele regionale își vor da

acordul.

Acest lucru a fost confirmat

de Sánchez în declarația

sa după întâlnirea de la

videoconferința pe care a

susținut-o cu președinții regionali,

astăzi, 31 mai, cărora

le-a înaintat intenția de a solicita

această extindere pentru a

„pune capăt situației de izolare

sanitară” a coronavirusului.

Sánchez a precizat că va

fi o stare de „alarmă” diferită

și „mult mai ușoară”, deși

„necesară” pentru a finaliza

planul de ieșire din izolarea

sanitară, și a apelat încă o dată

la prudența cetățenilor pentru

a evita infectarea cu coronavirus.

Prelungire până pe 21 iunie

Prelungirea - a șasea de

la declararea stării de alarmă

- ar dura între 8 și 21

iunie, dată la care va începe

așa-numita „nouă normalitate”,

deoarece având în vedere

evoluția pandemiei, la sfârșitul

acestei perioade de două săptămâni

nu ar mai fi necesară

prelungirea stării de alarmă.

„În faza a 3-a, guvernele

autonome vor fi cele care vor

decide cum să gestioneze ritmul

stării de alarmă în teritoriilor

lor, inclusiv schimbarea

de fază și durata acesteia”, care

ar putea fi mai mică decât cea

obișnuită de două săptămâni.

Primul ministru a indicat

că Ministerul Sănătății

va oferi colaborare și consiliere

comunităților, dacă

acestea solicită acest lucru

în acea ultimă fază, astfel

încât „numai reglementarea

mobilității va rămâne în mâinile

Guvernului”. El a mai

indicat că, dacă situația epidemiologică

o permite, unele

comunități ar putea propune

„ridicarea stării de alarmă,

chiar înainte de 21 iunie”.

În declarația sa, Sánchez

s-a referit și la redresarea economică

a țării, precizând că va

acorda prioritate sectoarelor

auto și turismului.

A consemnat:

Mircea Fluieraș

Foto: AFP

Brandul românesc SIMEX,

ambasadorul comercial al României în lume

Compania SIMEX a

deschis reprezentanță în

UZBEKISTAN

Brandul internațional

SIMEX, în pofida pandemiei,

a deschis reprezentanță

– magazin de mobilă românească

în Taşkent, capitala

Uzbekistanului, la data de

20.05.2020. Reprezentanța

SIMEX- UZBEKISTAN

funcționează în cel mai mare

complex comercial din Asia

Centrală, specializat în vânzarea

mobilierului de elită:

Complexul ATLAS, situat pe

strada Timur Malik, nr.3A,

unde se mai văd și azi urmele

lui Ginghis Han.

În această perioadă de izolare,

s-a înregistrat o creștere a

vânzărilor on-line de mobilier,

prin urmare, compania românească

SIMEX nu și-a întrerupt

activitatea, a luat măsuri stricte

pentru siguranța angajaților și

a partenerilor, cu care continuă

să se dezvolte ca și producător

și exportator de mobilă românească

de calitate superioară,

inclusiv pe celebrul Drum al

Mătăsii. Câteva dintre atributele

reușitei SIMEX pe piață

internă și externă, sunt calitatea

ireproșabilă, perseverența

și seriozitatea, adică cuvântul

dat, valorează mai presus decât

ștampila sau semnătura.

Deschiderea reprezentanței

din Tașkent, reprezintă o

altă piatră de temelie a strategiei

comerciale SIMEX

privind dezvoltarea și extinderea

în Uzbekistan, respectiv

Asia Centrală. Această

reprezentanță, pe lângă mobila

românească, promovează imaginea

României și a românilor

în Uzbekistan și țările vecine:

Tadjikistan, Kârgâzstan,

China, Kazahstan, Afganistan,

Iran, Pakistan.

Ţara noastră are mari şanse

să devină o poartă importantă

pentru accesul produselor central-asiatice,

în special al celor

energetice, pe piaţa europeană.

Piața din Uzbekistan, este

formată din 32 milioane de

locuitori, este o piață tânără,

vizată și „vânată” de majoritatea

companiilor din țările occidentale.

Capitală țării, metropola

Tașkent, are o populație de

peste 2 milioane locuitori, este

cunoscută în special ca oraș

industrial și punct de interconectare

a rutelor de transport de

pe Drumul Mătăsii, care a legat

de-a lungul secolelor China de

Europa.

Drumul Mătăsii a dus nu

numai la bogăție materială,

cât și spirituală (ideile și tehnologiile

au circulat și ele alături

de mătăsuri, lână, ceai, aur,

porțelan și de alte mirodenii),

cât și la dezvoltarea unor orașe

uzbece impozante și extravagante

cum ar fi: Samarkand,

Bukhara și Khiva (există legende

că orașul a fost clădit

de Shem, fiul lui Noe), care

în ziua de astăzi sunt niște

importanți magneți turistici

mondiali.

Mai mult de 50% din produsul

intern brut este generat

de diversele domenii industriale.

Agricultura, construcțiile,

exploatarea gazelor, petrolului,

aurului, uraniului, transportul

de mărfuri și bumbacul

se numără printre pilonii de

bază ai economiei țării. Principalele

mărfuri exportate sunt

resursele naturale, bumbacul/

produsele textile, alimentare

și automobilele. Apropo de

bumbac: în perioada URSS,

Uzbekistanul i-a întrecut pe

americani la producția de

bumbac. Cei mai importanți

parteneri comerciali externi

ai țării sunt Rusia, China și

Kazahstan.

Republica Uzbekistan poate

fi considerată drept unul

dintre partenerii importanţi ai

României în Asia Centrală, mai

ales în ultimii ani, când s-a pus

problema recuceririi pieţelor

pierdute după revoluţie, capitol

la care politicienii români încă

nu au făcut nici măcar primul

pas .... deoarece la „ai noștrii

dragi politicieni” sistemul vorbă-faptă,

nu funcționează....

Piața uzbecă oferă oportunități

oamenilor de afaceri

români interesați de comerțul

cu parteneri din Uzbekistan,

eu personal pot oferi sprijin

oamenilor de afaceri români,

prin diseminarea ofertelor de

investiții și comerț ale firmelor

românești interesate de identificarea

de parteneri uzbeci

dispuși să realizeze importuri

din România, pot transmite respectivele

oferte direct firmelor

uzbece.

Creşterea economică explozivă

din Asia este una dintre

tendinţele globale care modelează

lumea noastră. Asia este

„căminul” celor mai rapide

economii în dezvoltare din

lume, importanţa şi influenţa

sa la nivel mondial este în ascensiune.

Astfel, Asia contează

pentru Europa, ca şi pentru

România, şi va conta chiar şi

mai mult în viitor. România

ar trebui să-și facă un obiectiv

important în relaţiile cu statele

central-asiatice, prin promovarea

coridoarelor Asia Centrală

- Marea Caspică - Caucazul

de Sud - Marea Neagră şi, în

continuare, prin România, către

Europa Centrală.

Favorizată de poziţia geografică

a ţării noastre, care

deţine gurile de vărsare ale

Dunării, România poate să

Brand românesc IUNIE

2020 09

facă o conexiune a țărilor din

Asia Centrală la Europa, cu

Constanţa poartă de intrare

pentru crearea unui coridor

internațional de transport de

mărfuri, din care România

poate să câștige enorm atât pe

termen scurt cât și lung. Asia

Centrală este atractivă pentru

toată Europa, este un spaţiu de

efervescenţă economică.

Noi am fost învățați, că

dezvoltările științifice provin

doar din Occident, însă după

ce ajungi în Asia Centrală,

îți dai seama că Europa nu

este „buricul pământului”,

la ei importanța acordată

științei, educației, culturii și

civilizației datează din timpuri

străvechi. Spre exemplu, medresele

(= școlile, instituțiile

de învățământ superior), care

funcționau în Uzbekistan în

secolul 16; Occidentul nu

avea astfel de instituții de

învățământ atât de bine echipate

și cuprinzătoare.

În Uzbekistan, există un

interes deosebit pentru mobila

românească care este cotată,

percepută şi vândută ca fiind

cea mai bună şi elegantă mobilă

din lume. Uzbecii cunosc foarte

bine mobila noastră încă din

perioada sovietică, nu degeaba

se spune că, aproape fiecare

copil sovietic, a fost «conceput»

într-un pat cu eticheta –

Fabricat în România. Pe lângă

mobilă, piața uzbecă dorește și

speră la multe alte produse româneşti,

una dintre prioritățile

actuale ale politicii externe a

Uzbekistanului fiind atragerea

de tehnologie înaltă din străinătate,

inclusiv prin importul

echipamentelor respective.

Industria mobilei reprezintă

un sector important în cadrul

economiei din România, este

considerată a Patra Revoluţie

Industrială (A Patra Revoluţie

Industrială se referă în termeni

simpli la modul în care tehnologii

ca inteligenţa artificială,

autovehiculele autonome şi

internetul fuzionează cu vieţile

fizice ale oamenilor). Producţia

de mobilă reprezintă cea

mai complexă activitate din

industria lemnului, fiind totodată

recunoscută drept cea mai

performantă formă de valorificare

a lemnului sub aspectul

mărimii valorii adăugate la un

metru cub de lemn brut.

Forţa de muncă folosită în

industria fabricării mobilierului

din România este supercalificată,

reuşind să modeleze

lemnul în produse complexe

elegante şi unice, care oferă

satisfacţie deplină atât consumatorilor

interni, cât şi celor

din afara graniţelor, prin sintagma

«Stil, Confort, Durabilitate,

Calitate, Seriozitate – Mobila

Românească SIMEX». Tocmai

de asta, noi producătorii

români de mobilă, avem nevoie

de sprijinul clasei politice prin

implicare directă (cu fapte și nu

doar vorbe!), în susținerea industriei

de mobilă românească.

Ca să înțelegeți, cum stau

lucrurile azi în România, vă

ofer puterea exemplului: un

tâmplar din 100 ron/ brut, rămâne

în mâna cu aprox 58 ron,

pe când un constructor din 100

ron/ brut, rămâne cu 77 ron/

net. Cerem la modul imperativ

să se aplice şi la mobilă

același grafic, analogic industriei

construcțiilor, care poate

fi un stimulent profund pentru

angajații și angajatorii din sfera

producției de mobilă.

Următorii pași importanți

ar fi, interzicerea exportului

de lemn masiv (sunt mai multe

țări care practică această metodă

cu succes și folos pentru țara

lor), stoparea tăierii pădurilor

în mod abuziv „pe semnătură

la comandă”, reînființarea

școlilor profesionale.

De peste 70 de ani, SIMEX

își desfășoară activitatea neîntrerupt

la poalele Măgurii în

capitala mobilei românești

Șimleu Silvaniei. Prin exporturile

generate, SIMEX a

devenit ambasadorul comercial

al României în lume. Din

1947 produce orice din lemn

masiv la nivel de artă și calitate

excepțională. SIMEX

– brand internațional consacrat,

cu acționariat 100% românesc,

aduce banii acasă în

ROMÂNIA pentru români!

Tradiția unică a

meșteșugului de mobilă românească

SIMEX se transmite

din generație în generație

de peste un secol, deocamdată

rezistă cu succes „valului globalizării”

care are scopul precis

de a transforma România

dintr-o țară producătoare de

top într-o piață de desfacere

pentru alte țări.

Noi, românii, am putea face

din mobila românească exact

ce au făcut nemții din mașina

Mercedes.

După cum vedeți, mobila

românească deține o imagine

foarte bună pe piața

internațională. Ar putea deveni

un brand mondial de

top, cu reprezentanțe în toate

țările lumii, din Londra până la

Sydney. Pentru ca acest lucru

să devină realitate, avem nevoie

de sprijinul și voința clasei

politice. România rămâne

una din țările europene cu o

puternică tradiție în industria

prelucrării lemnului, fapt demonstrat

de creșterea continuă

a exporturilor în acest sector.

Exporturile reprezintă bunăstarea,

oxigenul, fericirea

unei țări. Fără exporturi nu

avem banii noștri în țară. Fără

o ECONOMIE sănătoasă

nu avem Sănătate, Educație,

Apărare, Dezvoltare etc. Trebuie

să ne împrumutăm mai

puțin și chiar deloc, însă, să

facem export în țările unde

«Made in Romania» încă reprezintă

o carte de vizită serioasă

care garantează calitatea.

Dezvoltarea exporturilor

românești pot genera o adevărată

și reală expansiune economică

românească pe plan

extern. Dacă dorim o relansare

economică românească de

succes, trebuie nepărat să ne

concentrăm pe exporturi.

România trebuie urgent

să recucerească piețele

internaționale pierdute după

revoluție: Rusia, republicile

ex-URSS, Asia, China,

America Latină, Africa, Țările

Arabe, unde țara noastră a fost

un mare jucător prin exporturi,

de la chibrituri, textile,

încălțăminte, mobilă, la tractoare,

camioane, și locomotive.

Autor:

Gabriel Antoniu Lavrincic

Director comercial SIMEX

10

IUNIE

2020

Bucuria

lecturii

de Letiţia Coza

Pagina copiilor

Urare

Cu dragoste vă înconjoară

Oamenii din orice țară;

Părinții voștri-n primul rând

Iubire dăruiesc oricând.

Isteți ori prea rebeli câteodată –

La vârsta voastră inima-i curată;

O, câte vise sub frunțile senine

Răsar! Să creșteți mari!

Cu bine,

Letiția Coza

1 Iunie 2020

Lunca, România

„Fă-te, suflete, copil!”

Şi ard în potire

Mireasmă subţire.

N-o atinge, pana mea,

Nici cu gândul, că se pierde.

Ar putea măcar să guste

Dânsul, gingașul, lăcuste?

- selecție de texte din creația lui Tudor Arghezi -

Creion

Fă-te, suflete, copil

Și strecoară-te tiptil

Prin porumb cu moț și ciucuri,

Ca să poți să te mai bucuri.

Strânge slove, cărți și pană,

Dă-le toate de pomană

Unui nou învățăcel,

Să se chinuie și el.

Gândul n-o să te mai fure

Prin zăvoaie și pădure,

Cu ecoul de cuvinte

Care-ngână și te minte.

Când tristețile te dor,

Uită tot și tâlcul lor.

Cirip

Praznice sfinte în Tării,

Clopote, coruri, liturghie

Și îngeri mulți, sute și mii.

Doi heruvimi au tras la noi

Și au găsit un cuib de lut

Gata făcut, bine făcut,

Cu câlţ ușor și scame moi.

Copiii ni s-au deșteptat

Cu stoluri în ferestre și pridvoare,

Și sfeșnicele s-au aflat,

Ale livezilor, aprinse cu o floare.

Văzduhul sună în viori

Subt ștreașinile-adânci și frânte,

Ele-a cântare au purces din zori,

Căci oamenii-au uitat să cânte.

De Paşti

La toate lucarnele şi balcoanele

Şi din toate ferestrele odată,

Mii şi sute de mii,

Heruvimii fac cu mâna bucălată

La somnoroşii copii.

Steaua-n iarbă

Ca un strop de rouă-aprins,

Ce lucește în poiană?

Pentru gâze într-adins,

Să le-ndrume-n buruiană?

Ca o candelă de schit,

Care, strânsă-ntr-o scânteie,

S-a desprins și a fugit

Pe o gaură de cheie?

Ca o za de prin povești,

Descusută de pieptarul

Unei fete-mpărătești

Sau din dești mărgăritarul?

Singură cu-aureolă

Doi frumoși

Pe-o foaie de izmă-ngustă

Se oprește o lăcustă.

Ce frumoasă-i, fa Mărie!

N-are nici ea pălărie

Și, strânsă-n fotele ei,

Fără tocuri și cercei

Cu bondiţa-n subsuori

Și cu talpa goală-n flori

N-a fost, când era mireasă,

Nici Crăiasa mai frumoasă.

Însă e și-un brotăcel

Și nu luai seama la el.

Ochii lui în ochii ei

Licăresc și dau scântei.

Sufletele amândouă

Tremurând de-o spaimă nouă,

Și fiecare se strânge

Celălalt c-o să-l mănânce.

Vai de păcatele lor,

Nici nu-i pasă

Te-ai oprit într-un cais.

Pasăre, cin’ te-a trimis?

Te-ai mutat din dud în dud.

Cântă, hai, să te aud.

Păsările fermecate

Nu au har să cânte toate?

Cioc vioi și ochi zglobii,

Spune-mi tu, de unde vii?

Așa pasăre bălțată

N-am văzut-o niciodată.

Și atâta catifea,

Scrisă numai pentru ea.

Între pomii din grădină

Ești acasă, dar streină

Veniră pâlcuri de Florii,

Au scos din cer îngerii icoanele

În imperiul de urzici,

Nu a fost nici-un omor,

Din Sfântul Munte și Ierusalim,

Şi-au aprins pe scări

Cum te cheamă? Luciolî?

Au sărit care-ntr-o parte

Și să te ghicesc nu poci.

Cu călăuza unui serafim,

Candele şi lumânări.

Sau te cheamă Licurici?

Și s-au dus în cârji departe.

Mă apropii, tu te joci.

Peste prăpăstii, ape și câmpii.

Oraşele de sus, în sărbătoare,

E gângania cu stea

Adevărul se cunoaște:

Nu știi, pasăre frumoasă,

De Paști va trebui să fie

Au întins velinţe şi covoare,

Albăstruie, stinsă-n verde.

Dânsa nu mănâncă broaște.

Cum te cheamă ? Nici nu-ți pasă.

Educaţie şi cultură IUNIE

2020 11

Dan Caragea - Critic literar

Portugalia, Redactor-șef OR

Tradusă prin „Trăieşte-ţi

clipa!”, expresia latină este

și astăzi destul de des folosită,

fiind un îndemn de

a trăi momentul sau clipa

prezentă, fără a ne preocupa

cu viitorul. Fraza

completă, scrisă de marele

poet Horaţiu, sună astfel:

„Carpe diem, quam minimum

credula postero”, cu

sensul: „Culege ziua de azi

și fii cât mai puțin iscoditor

privind viitorul”. Tema

odei a XI-a, din primul

volum horaţian, este celebrul

carpe diem, prin care

poetul o sfătuieşte pe tânăra

Leuconoe să profite din

plin de fiecare moment al

vieţii sale, chiar dacă o aşteaptă

o viaţă lungă de trăit.

Prezentul este cu adevărat

important, dar nu în

sens imoral, de nepăsare şi

desfrâu, căci îndemnul stă

sub semnul unei adevărate

discipline de viaţă care ne

spune să nu lăsăm pe mâine

ceea ce putem face astăzi.

Este important de subliniat

că Horaţiu, deşi s-a arătat

interesat de adevăratul

epicurism (de natură mai

degrabă ascetică), nu a

exaltat trăirea plăcerilor pe

care mulţi le-au asociat, în

vremurile mai noi, acestui

îndemn.

Trebuie să recunoaştem

că astăzi cei ce folosesc expresia

horaţiană îl dau mai

degrabă un sens libertin,

de satisfacere a plăcerilor

trupeşti, fără a se gândi la

urmări, sau de a trăi momentul

în absenţa oricărei

judecaţi morale negative.

Într-o lume a consumismului,

plăcerea este şi ea devorată

într-un timp relativ

scurt, cu o frenetică intensitate,

dar fără a o mai corela

cu sensul moral, în general

nebulos sau nedescoperit.

„Cerc vicios” - Expresia,

preluată din franceză în secolul

al XIX-lea, se foloseşte

atunci când ne referim

la o situaţie complicată, periculoasă

şi încurcată, din

care nu se întrevede o posibilitate

de ieşire. „Vicios”

nu se referă aici la vreun

defect moral, la păcat sau

perversiune, ci la un pericol

real. Este vorba, aşadar, de

o situaţie dificilă, în care

ne simţim prinşi, real sau

mental, aidoma unui cerc

din care nu se poate ieşi.

Iată ce scrie Constantin

Dobrogeanu-Gherea:

„Indiferența publicului?

Dar de ce publicul e azi

așa de indiferent pentru

producțiunile artistice,

când cu treizeci ori patruzeci

de ani înainte arăta

un interes așa de mare

pentru Alecsandri și alții?

Cu explicațiile date însemnează

a te învârti într-un

cerc vicios: publicul nu

citește pentru că nu se

produce și nu se produce

pentru că nu se citește.”

(Asupra mișcării literare și

științifice)

Marele Eugen Ionescu

ne-a lăsat acest delicios

aforism: „Descrie un cerc,

mângâie-l apoi, şi se va

transforma într-un cerc vicios.”

„Castele în Spania”

De obicei spunem „a

construi sau a clădi castele

în Spania” atunci când ne

referim la proiecte fără şansa

de a se realiza, la reverii

inconsistente. Expresia provine

dintr-un celebru roman

francez, „Romanul rozei”

(din veacul al XIII-lea).

Un autor din secolul al

XVII-lea ne spune că, pe

vremea ocupaţiei arabe, a

construi castele în Spania

ar fi fost o întreprindere

fără noimă din cauza incursiunilor

maure. Explicaţia

nu este întrutotul convingătoare,

pentru că expresia

are, în franceză, variante

cum ar fi „castele în Brie”,

„castele în Asia” sau „castele

în Cairo”.

Aceasta ne arată că presupusele

„castele” au fost

plasate de imaginarul oamenilor

în locuri îndepărtate

sau inaccesibile. A ajunge,

aşadar, la aceste „castele”

devine un fapt irealizabil, de

neatins. Deşi nicio explicaţie

nu pare suficient de convingătoare

privind referirea la

Spania, mi se pare că, atunci

când formula apare, Spania

era, pentru francezi, un teritoriu

suficient de îndepărtat,

deopotrivă cunoscut şi

necunoscut, prietenos, dar

şi ostil, pentru a deveni un

loc al exoticului.

Să lăsăm acum cititorul

în compania unui poem

de Macedonski, intitulat

„ Castele-n Spania”, publicat

în volumul Excelsior

(1895).

„Carpe diem!”

Castele-n Spania

Lui Cincinat Pavelescu

De-ar vrea norocul să-mi zâmbească

Și să câștig la loterie,

Aș duce-o viață-mpărătească,

Ascuns să nu mai mă găsească

În timpi de ani, ființă vie.

N-aș vrea să am măriri deșerte,

N-am nici-o sete de renume,

Aș înălța mereu concerte

La adăpost de griji și certe,

La adăpost de om și lume.

În colț tăcut de vreo Sahară,

Castel aș pune să-mi zidească,

Și scuturat de-orice povară,

Aș ridica spre ceruri scară,

De-ar vrea norocul să-mi zâmbească.

Ca-n basme masa mi s-ar pune

Și s-ar deșterne tot ca-n basme,

Bucatele cele mai bune

Ar apărea ca prin minune

Pe tăvi aduse de fantasme.

Prin vase de-aur și prin cupe

De cornalină și agată,

De silfi ușori, gentile trupe,

Ar tot turna zburând în grupe

O ambrozie delicată.

De pe-o terasă înflorită

Privirea mea s-ar pierde-n cale

Sub frunzătura-nchipuită

De soare vesel strălucită

Și scânteind de portocale.

Fântâni de ape săritoare,

Ar răcori-o-n orice clipă

Cu picături nălucitoare

Ce-n urmă-n limpede izvoare

S-ar scurge leneș sau în pripă.

Iar împrejur de-acea grădină

Nimic, nimic decât pustie…

Pustia de nisipuri plină

Precum e cerul de lumină, —

De-aș câștiga la loterie.

Dar viața în singurătate

Mi s-ar urî și ea la vreme

Și mi-aș clădi atunci palate

Pe lângă țărmuri populate

De-ale amorului poeme.

Pe lângă Neapol am de știre,

Că e un cuib între verdeață,

Eu l-am văzut în părăsire

Ș-am fost cuprins l-acea privire

De melancolica-i dulceață.

Acolo corpul mi l-aș duce,…

Ruina trage la ruină… –

Aș vrea ca moartea să m-apuce

Purtându-mi viața ca o cruce

Pe-un țărm frumos de mare lină.

Dar câștigând la loterie,

M-aș face ca și alții poate,

Și preschimbat prin avuție

N-aș mai căta o vizunie,

Ci aș voi să gust din toate.

Atuncea poate-n gând mi-ar trece

Să țin în lume tren și casă,

Să am bufoni cu tivge sece

În contul căror se petrece

Și paraziți să am la masă.

Să treier podul în trăsură,

Să-mi râd de suferințe grele,

Iubindu-mi singura făptură,

Pentru stomac și pentru gură

Să fie ținta vieții mele.

Oh! simt, oh! simt că avuția

Pe om îl face rău să fie,

De-mi cântă-n suflet poezia,

Să cânte-o face sărăcia… –

N-am câștigat la loterie.

O PAGINĂ DEDICATĂ ANALIZEI

GRAMATICALE

Pagina vă propune o abordare diferită a faptelor de limbă, abordare care să ofere nu

neapărat soluții perfecte, ci prilejul de a înțelege mai bine „problemele limbii”, pentru a

descoperi noi reguli care să permită îmbunătățirea pe viitor a analizei gramaticale automate.

Vă așteptăm pe:

www.analiza-gramaticala.ro

12

IUNIE

2020

Un interviu cu Vavila

Popovici, despre despărțire și

depărtare.

Scriitoarea Vavila Popovici,

ani buni o prezență aristocrată

în saloanele culturale

argeșene, ne scrie, astăzi, din

America. Au trecut, de când a

plecat, 12 ani. Timp suficient

să afl i, dacă vrei, cine ești.

Timp să mori. Timp să începi

să iubești. Sufl etul V avilei

Popovici este un măr, pe care

ea însăși l-a împărțit pe jumătate.

Fiecare jumătate

stă, cuminte, pe farfurioara

ei, știind că-i numai o jumătate,

dar sperând nebunește

că, printr-un miracol, printr-o

uluitoare răsturnare de

forțe și continente, o pereche

de mâini drăgăstoase va lipi

jumătățile ca și cum America

ar fi România, iar România

ar deveni America. Vavila

Popovici a văzut lumina zilei

pe 24 ianuarie 1935, în

Bucovina de Nord, la Sulița,

județul Hotin, astăzi pe teritoriul

Ucrainei. A absolvit

Institutul Politehnic. Ultimul

loc de muncă a fost la

Combinatul Petrochimic din

Pitești, unde a coordonat, în

calitate de inginer principal,

Serviciul Tehnic-Export.

Era o ingineră care urmase,

în anii de liceu, cursuri de

balet și cursuri de pian, la

Conservatorul Maghiar din

Târgu-Mureș. A publicat,

până în prezent, peste 40 de

volume – poezie, eseu, proză,

note de jurnal, articole de

călătorie. Este, de asemenea,

colaboratoare de cursă lungă

a unor reviste culturale

de prestigiu din Statele

Unite ale Americii, Spania,

Belgia, Canada, Irlanda,

Anglia, Danemarca, Israel,

Republica Moldova și, evident,

din România.

Denisa Popescu: Cum

revedeți astăzi, stimată

doamnă, anul/contextul în

care ați plecat din țară? Cum

pulsează el acum, în amintirea

dvs.? A fost și va rămâne

un PRAG, un HOTAR, dar

hotarele nu sunt neapărat păzite

de duhuri rele. Nu-i așa?

Vavila Popovici: Am plecat

din țară în anul 2008,

la invitația copiilor mei,

stabiliți în Statele Unite. Ei

au știut, au simțit că aceasta

era dorința mea. Ce m-a

determinat să plec? Cu ochii

închiși vă pot răspunde: dragostea

pentru copii. Rămăsesem

singură. În câțiva ani,

mi-am pierdut pe rând soțul,

părinții. Toți au pășit peste

pragul vieții de aici, spre o

altă viață, avându-mă lângă

ei, lângă sufl etele și trupurile

lor, în acele momente. Și

pentru mine a fost cutremurător.

La plecarea ultimului

– soțul – am strigat în fi nal:

Cui mă lași? Nu din egoism,

ci din disperarea de a

Interviu

„Din civilizație iei cât vrei,

Vavila Popovici (Carolina de Nord – SUA)

mi să-mi refac viața, că mai

sunt încă tânără, cu lacrimi

în ochi, simțind că nu voi

putea face acest lucru, i-am

spus că locul meu va fi lângă

copii. Și el a conchis: „Copiii

cu viața lor și tu cu viața

ta”. Mi s-a părut o gândire

greșită, dar am tăcut.

M-am gândit apoi la destinul

familiei noastre de bucovineni,

mereu despărțiți

copiii de părinți, plecați

prin alte locuri după găsirea

unui suport material necesar

supraviețuirii, fi indcă

așa a fost soarta unei părți

a țării mele, să fi e înstrăinată,

și ceva mă împingea spre

plecarea din locul în care

mă adaptasem și pe care-l

iubisem, orașul Pitești, cu

locurile frumoase din jurul

lui, cu mulți prieteni la care

am ținut și pe care nu-i pot

uita. Renunțasem și la casa

zidită cu mâinile mele, aș

spune, într-unul din acele

locuri minunate, Brăduleț,

după momentul pierderii

partenerului de viață și acela

al gândurilor de plecare

ale copiilor.

Nu cred în superstiții, deși

bunica multe mă învățase,

dar vă mărturisesc că întruna

din nopțile acelei veri a

anului 2008, când cu ferestrele

deschise scoteam de

sub canapea amintirile – fotografi

i, jurnale din tinerețe

– un greier mi-a cântat toată

noaptea la fereastră. L-am

căutat, dar nu l-am găsit.

Devenise enervant pentru

mine, fi indcă nu pleca, nu

înceta să cânte. Întâmplări

curioase? Nu știu! Oricum

nu sunt fabulații, ci realități

trăite, cărora nu le acorzi

importanță atunci când se

petrec…

Denisa Popescu: Cum au

fost primii ani, prima perioadă

– stabiliți dvs. care

este cuprinderea ei – în

America? Exact unde anume

în America? Ce sentimente

rămâne singură. Am descris

aceste clipe de despărțire

într-una din cărțile mele.

Apoi, când mi-am văzut

copiii plecați, îmi imaginam

că ne vom revedea mai des,

că ei vor veni la mine și eu

voi pleca la ei. Am văzut că

acest lucru nu era ușor, iar

faptul de a rămâne singură,

fără dragostea și chiar

ajutorul lor, va fi greu de

suportat pentru mine. Mă

credeam încă tânără, plină

de putere și speranță, credeam

că le voi putea și eu fi

într-un fel de folos, că ne vom

împărtăși gândurile, că vom

fi toți aproape unii de alții.

M-am înșelat! N-am cunoscut

adevărata viață de aici.

Inima însă simțea ea ceva:

când am ridicat pașaportul,

mi-au dat lacrimile. Ofi țerul

de la ghișeu m-a întrebat de

ce plâng și i-am răspuns:

„Nu pot să vă explic!” Chiar

nu puteam judeca în acel moment.

Inima, însă, simțea că

îmi va fi greu un timp și că

îmi va fi dor de țara mea.

Revin la hotărârea de a

pleca din țară și de a fi alături

de copii. Știți, sufl etul

fi ecărui om are partea sa

rațională și partea afectivă.

Este un cântar care se modifi

că de-a lungul vieții: când

balanța înclină mai mult întro

parte, când se schimbă și

se înclină mai mult în a doua

parte. Și așa oscilăm între

rațiune și afectivitate, iar deciziile

noastre de abia către

sfârșitul vieții le catalogăm,

atunci când facem bilanțul

activității noastre, rezultat

din deciziile luate cândva.

Căsnicia pe care am avut-o

a fost fericită prin înțelegerea

dintre mine și partenerul meu

de viață. Amândoi aveam

partea noastră de rațiune,

dar și de afectivitate, doar

că la mine, cred că balanța

înclina mai mult spre afectivitate.

Așa că, atunci când

îmi dădea ultimele sfaturi, pe

patul de moarte, spunânduv-au

încercat, care sunt sentimentele

care v-au copleșit,

care sunt cele pe care nu leați

îmblânzit nici până astăzi?

Vavila Popovici: Așa am

ajuns în America, în statul

Carolina de Nord. Din avion,

vedeam pentru a treia

oară pădurile minunate ale

Carolinei. Știam, deci, unde

voi ateriza. În primele momente,

am refulat sentimentele

de fericire care stăteau

să explodeze. Eram cu câțiva

copii lângă mine și speram,

cu timpul, să vină toți în

același loc. Nu cunoșteam

cu adevărat viața de aici, nu

știam cât de greu este să-ți

găsești un loc de muncă unde

dorești. Locul te alege și te

cheamă de unde ești, dacă

accepți să îi urmezi chemarea.

Dar, în mare, a fost și

este bine, suntem răspândiți

în trei state diferite, ne vedem

rar, dar ne vedem. Statele

fi ind multe, distanțele sunt

mari și sunt parcurse cu avionul

de fiecare dată.

Îmi place întrebarea dumneavoastră

cu privire la

„îmblânzirea” sentimentelor.

Vă răspund cu un poem

scris aici, în America, intitulat

„Spaimele mele”:

Străine, dacă ar pleca

toate spaimele/ din sălbatecul

meu suflet, aș fi

mai albă, mai ușoară… /

”Îmblânzește-mă”, străine,/

fi i precum „vulpea” pentru

„Micul Prinț”!/ Dacă tu mă

vei „îmblânzi”,/ spaimele mă

vor părăsi,/ sufl etu-mi alb

va fi ,/ ușor ca fulgul de nea./

Poate nu ştiu destule: învaţămă!/

Luminează-mă!/ Dacă

eşti mai deştept decât mine,

deşteaptă-mă!/ Îmblânzeștemă,

străine, și vei vedea/ că

viața mea se va schimba!

Denisa Popescu: Ce fel de

relație aveți cu comunitatea

de români? Cum este această

comunitate, privită de aproape,

din interior?

Vavila Popovici: În general,

bisericile îi adună pe

români și păstrează tradițiile

românești. Am frecventat un

timp una dintre aceste biserici

și am simțit căldura oamenilor,

nu mai vorbesc de

preot, care are o dăruire specială

pentru această activitate

de „medic al sufl etelor”.

Fiind la distanță, adică în alt

oraș, Durham, nu m-am mai

putut duce. Anii mi-au mai

răpit din sănătate. Am ținut

o conferință în acea biserică,

cu subiect cultural – „Despre

Eminescu” – și aș mai fi

ținut și altele, dar sănătatea

nu îmi mai permite.

Am câteva prietene, aici

și în Canada, foste colege

de facultate și de activitate

profesională, unele mai tinere

ca mine, cu vârste trecute

de șaptezeci de ani și care,

având doctorate, predau la

diferite facultăți. Ne scriem

și ne împărtășim impresii,

regretăm că nu suntem mai

tinere, să ne și vizităm. Cu

românii din Canada am și

legături culturale, ei fi ind

grupați în jurul a două reviste

importante, una în Toronto

și alta în Montreal.

Pitești

Interviu IUNIE

2020 13

din cultură cât poți!”

Durham – Carolina de Nord (USA)

Denisa Popescu: Ați

continuat să scrieți, ba chiar

ați transformat scrisul într-o

existență paralelă, în dublul

dvs. de lumină. Cum scrieți

peste ocean, care vă sunt sursele

de inspirație? La cine vă

gândiți când scrieți – la cititorii

din România, cărora le

trimiteți periodic noile cărți,

la cititorii români din America?

Vavila Popovici: Da, am

continuat scrisul, acestea

mi-au fost intenția și dorința.

Aveam multe de spus, de povestit,

de „recitat”… Și când

scriu mă gândesc la toți românii,

atât la cei din țară,

cât și la cei din afara țării,

împrăștiați pe tot globul.

Am continuat aici cu memorii,

cu strângerea versurilor

împrăștiate de-a lungul

anilor și cu publicarea

lor în câteva volume. Apoi,

urmărind evenimentele din

țara mea, nu puteam să rămân

pasivă la tot ce se întâmpla

și am continuat să

scriu „Articole și Eseuri” și

le-am adunat în volume. Cu

timpul, acestea și-au mărit

sfera, le-au mai cuprins

și pe cele culturale de aici,

din America, precum și evenimente

din alte țări. Presa

este sursa mea principală de

inspirație, dar articolele sunt

trecute prin propriul meu fi l-

tru al gândirii. Mai sunt și

spectacolele pe care le vizionez

împreună cu copiii, fiica

mea de aici fi ind dornică de

concerte și de alte diferite

spectacole.

Păstrez legătura cu revista

„Săgetătorul”, a ziarului

Argeșul, din orașul

nostru, Pitești, și atunci când

scriu mă gândesc la prietenii

acestui ziar, la mult stimatul

director Mihai Golescu, de

care mă leagă o veche activitate

și prietenie. De foarte

multe ori, amintirile mă inundă,

așa cum ar inunda apa

caldă a unei mări o insulă…

Și atunci îmi amintesc de prietenii

avuți, pe care îi păstrez

și acum în sufl et.

Mă gândesc la frumoasele

clipe pe care le-am

trăit la Biblioteca „Dinicu

Golescu”, atât sub conducerea

fostului director, Silvestru

Voinescu, cât și a noului director,

Octavian Sachelarie,

clipe care mă făceau să mă

simt că am aripi și sunt gata

să mă înalț în zbor, atunci

când poetele – dumneavoastră,

dragă doamnă Denisa

Popescu și Allora Albulescu

– prezentați cărțile mele. Dar

și alți prieteni care apreciau

unele versuri sau fragmente

din romane. Au fost clipe

unice în viața mea, pe care

nu le pot uita și cu care voi

merge… dincolo, fiindcă toată

această viață spirituală nu

poate fi mărginită. Nu, nu!

Regret că aici, unde trăiesc,

nu am putut scrie romane,

fi indcă romanul nu-l

poți scrie decât cunoscând

viața celor din jur, în amănunt,

adică trebuie să trăiești

între oameni și nu departe de

ei. Nu mai aveam de unde să

pun acea „carne” a ciorbei

și nici ingredientele necesare

pentru a-i da și un gust

bun, a vedea pofta unora

de a o sorbi și… eventual

de a cere și o altă porție. Și

atunci am început să scriu

din nou jurnale, cu amintiri

și evenimente, lecturi făcute,

aprecieri, adică mărturisiri

despre felul în care trece

timpul pentru o fi ință venită

în America și am intitulat

cărțile „Jurnal american”,

ajuns recent la volumul 4,

cuprinzând anii petrecuți de

la venirea mea aici și ajungând

până în 2017. Sper să

pot scrie în continuare. Cred

că aceste jurnale sunt interesante,

fi indcă cititorii îmi

pot cunoaște gândurile, pot

fi de acord cu ele sau le pot

contrazice. Este un fel de

exercițiu al minții noastre.

Denisa Popescu: Cum

i-ați descrie pe intelectualii

români din America? Pe

aceia pe care-i cunoașteți

dincolo de aparențe, dincolo

de primul strat/etaj de

civilizație?

Vavila Popovici: Bine a

spus Noica: „Din civilizație

iei cât vrei, din cultură cât

poți!” De civilizația americană

te izbești la tot pasul,

așa că volens-nolens, românii

care vin aici trebuie

să se acomodeze comportamentului

civilizat, dacă nu-l

au, bineînțeles. Mă gândesc

că noi, românii, cei din țară,

ar trebui să înțelegem bine

acest aforism, fi indcă avem

capacitate mare de a ne

însuși cultura, suntem, în general,

un popor cu un nivel

ridicat de cultură, dar pentru

civilizație am mai putea să

ne străduim… Iertare să-mi

fi e, nu mă refer la toți, ci la

o parte a oamenilor, care nu

au predispoziție pentru a se

modela, dar și la aceia care

refuză cu încăpățânare o revizuire

a comportamentului.

Aici, în America, au fost

și mai sunt unii intelectuali

români de excepție.

Distanțele fi ind mari între

state, sigur că nu-i putem

cunoaște decât virtual. Dar

sunt! Și au calitatea de a fi

și modești, evidențiindu-se

prin activitatea lor, prin rezultatele

lor. Să înțelegem că

intelectualii, ca și ceilalți,

oamenii de rând, au fost

și sunt frământați de probleme

complexe. Minți

excepționale sunt, dar să

nu uităm obligația lor de

a presta munci care să le

asigure existența. Cât timp

le mai rămâne pentru cultură?

Și totuși își fac timp

pentru spectacole, concerte

și cred că mai puțin pentru

lectură, deși librăriile, am

văzut, sunt des frecventate.

Probabil că accesează

mai mult formatul electronic

al cărților, așa cum s-a

întâmplat de la instituirea

restricțiilor de circulație,

dată de la care am primit

multe cărți virtuale pentru

lectură.

Păstrez de ani de zile

câțiva prieteni, redactori ai

unor reviste, oameni calzi,

respectuoși, redactori care

se străduiesc zilnic să fi e la

înălțimea așteptărilor cititorilor

celor mai pretențioși, cu

care schimb uneori păreri în

legătură cu probleme mai

complicate și care își descarcă

gândurile și simțirile,

ceea ce fac și eu față de ei.

Am, de asemenea, prieteni

redactori de reviste din

România, tot atât de buni,

cu care păstrez legătura și

cu care mai schimbăm opinii.

Orice dialog ne descrețește

frunțile, fi indcă se ajunge la

o înțelegere a lucrurilor.

Denisa Popescu: În ce

fel ați trecut prin pandemia

de coronavirus? Sunteți echilibrată

și tonică. Dar natura

umană e plină de surprize,

în sensul că ne poate pune

pe neașteptate în fața noastră.

O față pe care nu ne-o

cunoșteam. Așadar, ce ați

înțeles despre dvs. și despre

ceilalți, din această perspectivă?

Vavila Popovici: Recunosc,

sunt o fi re curioasă.

Orice întâmplare mă sperie

la început, sunt gata să

intru în panică, fi indcă îmi

dau seama că pot fi afectată

de întâmplare, dar foarte

curând încep să judec. Trec

peste izolarea care-mi produce

unele greutăți în ceea

ce privește sănătatea și urmăresc

părerile diferite ale

oamenilor; fi ecare, în fond,

are libertatea să creadă ce

vrea, dar n-ar trebui să-și

permită să alimenteze starea

de anarhie și nici să-i ierte

pe cei ce au greșit. Fiindcă

ne-au produs suferințe. Cred

că pandemia este efectul unei

cauze pe care nu o cunoaștem

îndeajuns, fiindcă cei care au

determinat această cauză

nu joacă cinstit. Echilibrul

nostru, atât de necesar, va

depinde de cunoașterea adevărului.

Aș aminti versurile dintrun

volum scris cu mulți ani

în urmă și care au sunat ca

o premoniție: „Ceva în lume

s-a schimbat/ cineva a trădat./

Privighetorile tac,/ primăverile

întârzie,/ iubirile

mor prea curând,/ trupurileși

pierd frăgezimea,/ ploiles

meschine,/ verile-s prea

calde,/ fl orile se ofi lesc prea

repede, / gândurile-și pierd

trăinicia./ Cineva a trădat,/

ceva în lume s-a schimbat.//

Autor: Denisa Popescu

(Pitești), poetă, referent

la Biblioteca Județeană

Argeș, membră a Uniunii

Scriitorilor din România

14

IUNIE

2020

Cu mici excepţii, venite

preponderent din mediul

intelectual românesc, cei

mai mulţi români ştiu despre

Iuliu Maniu doar faptul

că a fost un politician şi un

exponent al unei minorităţi

religioase (greco-catolică)

care a sfârşit tragic, fiind

declarat trădător de neam

de către regimul comunist.

Centenarul Marii Uniri

reprezintă momentul ideal

pentru a ne manifesta gratitudinea

faţă de acest artizan

al statului naţional român,

prin onorarea memoriei sale.

Merită să amintim aici situaţia

Casei Memoriale „Iuliu

Maniu” din Bădăcin, aflată

în reconstrucţie din eforturi

voluntare.

De asemenea, nu trebuie

să uităm nici celelalte personalităţi

din zona Sălajului care

s-au dedicat Unirii: Gheorghe

Pop de Băseşti, Victor Deleu,

Alexandru Aciu, Aurel Hetco,

Vasile L. Pop, Nicolae Minthiu,

V alentin Coposu, Iulian Andrei

Domşa, Ioan Deleu, Traian

Trufaşum, Augustin Pintea,

Lazăr Maior, George Petruca,

Cassiu Maniu, Vasile Ghiurco,

Alexandru Vaida, Vasile Fălăuş

şi Gheorghe Pop de Oarţa et

alii. În încercarea de a evidenţia

contribuţia decisivă a

exponenţilor acestui spaţiu

geografic la făurirea idealului

naţional, amintim generaţiilor

mai tinere câteva trăsături ale

unei personalităţi care a marcat

istoria modernă a României.

Patriotismul. Iuliu Maniu

a făcut din servirea patriei o

datorie sfântă: „Jur în fața

lui Dumnezeu, pe conștiinţă

și onoare că îmi voi jertfi

viața pentru triumful cauzei

comune românești!” Dăruirea

cu care a slujit intereselor

ţării i-a adus pierderea

libertăţii şi condiţii de temniţă

grea. Deşi la începutul

secolului XX ideea de patrie

reprezenta un ideal oarecum

utopic, exponenţii generaţiei

Marii Unirii au fost pe deplin

conştienţi că a venit momentul

transpunerii în realitate

a acestui deziderat. Mai

mult, portavoce a generaţiei

sale, Maniu a subliniat rolul

esenţial al Transilvaniei în

cristalizarea noţiunii de patrie,

afirmând: „aici la noi e

leagănul românismului”.

Lăsând intenţionat la o

parte toate reuşitele sale politice

din cele trei mandate de

prim-ministru al României,

simpla lui contribuţie la realizarea

actului Marii Uniri

i-a insuflat acestuia sentimentul

misiunii împlinite:

„am ajuns să desăvârşim o

operă mare care dezgroapă

din iobăgia seculară neamul

românesc”. Momentul

de „praznic naţional” a fost

trăit ca atare şi de către „bătrânul

naţiunii”, Gheorghe

Pop de Băseşti, care spunea:

„am să mă duc la Alba Iulia,

chiar dacă acest drum mă va

costa viaţa” (după două luni

de la întoarcerea acasă s-a

stins din viaţă).

Pentru aceşti făuritori de

istorie, patriotismul însemna

în primul rând iubirea faţă

de popor. Astfel, dincolo de

declaraţii principiale, patriotismul

lui Maniu transpare

mai cu seamă din faptele

sale, din munca asiduă depusă

pentru introducerea limbii

române în administraţie şi

îmbunătăţirea condiţiei ţăranilor,

indiferent de etnie.

Patriotismul pare întipărit în

fiinţa lui Iuliu Maniu, care

provenea dintr-o familie

cu tradiţie în lupta pentru

emancipare a românilor din

Transilvania, fiind înrudit

pe linie paternă cu Simion

Bărnuţiu, unul dintre liderii

transilvăneni ai Revoluţiei

de la 1848.

Diplomatul. Maniu a depus

eforturi susţinute pentru

apărarea şi promovarea intereselor

poporului român în

toate circumstanţele, inclusiv

în plan extern. Înainte

de destrămarea Imperiului

Austro-Ungar, a făcut lobby

pentru autodeterminare, premisă

incontestabilă a unificării

teritoriilor româneşti

într-un stat naţional de sine

stătător.

Poziţia sa tranşantă, ca

reprezentant al naţiunii

române în negocierile de

la Arad cu reprezentanţii

Guvernului Ungariei din

13-15 noiembrie 1918, a pus

punct tratativelor bilaterale,

arătând fără ezitare faptul că

românii nu erau dispuşi să

accepte soluţii provizorii, ci

doreau „despărţire veşnică

de Ungaria”. Această luare

de poziţie trebuie înţeleasă

fără a face abstracţie de context,

începutul secolului XX

însemnând pentru românii

din Transilvania o perioadă

de cenzură strictă şi politică

susţinută de maghiarizare

forţată impusă de regimul

contelui Tisza István.

Fidel opţiunii politice de

desprindere a Transilvaniei

de Ungaria, Iuliu Maniu a

determinat includerea în textul

„Rezoluţiei” Unirii a prevederii

potrivit căreia acest

act să se facă fără condiţii

şi fără regim de autonomie

naţională sau teritorială.

Argumentele invocate de

Maniu în acest sens reiterau

practic cele 14 puncte wilsoniene

şi pretenţiile de autodeterminare

ale românilor

din Transilvania invocate în

„Manifestul de la Darniţa”

semnat, în 1917, de Victor

Deleu, o altă personalitate a

Unirii.

Dimensiunea internaţională

a activităţii sale

diplomatice transpare din

efortul susţinut pentru recunoaşterea

Marii Uniri în

ţări precum Franţa, Italia şi

SUA, care s-a concretizat

în semnarea de către Puterile

occidentale a Tratatului

de Trianon (1920), care

a consfinţit de jure această

stare de facto. În perioada

interbelică, s-a implicat în

contracararea propagandei

revizioniste maghiare. În

anii ʹ40-ʹ44, a făcut presiuni

externe pentru recuperarea

teritoriilor ocupate, iar apoi

a înaintat memorii marilor

puteri ale vremii pentru a

semnala încălcarea drepturilor

democratice, atrăgându-şi

prin acestea duşmănia

legionarilor şi mai apoi a

comuniştilor.

Vizionarul. În domeniul

politicii externe, viziunile

largi proeuropene îl plasează

în avangarda generaţiei sale.

Într-o epocă în care pe ruina

Istorie

Destinul unui părinte fondator

marilor imperii multinaţionale

s-au pus bazele majorităţii

statelor naţionale din

Europa Centrală şi de Est,

Maniu a prevăzut angrenarea

României într-o alianţă

suprastatală, garant al fragilului

status quo geopolitic.

Iată de ce proiectul idealist

al „Societăţii naţiunilor”

din 1929 a fost adoptat fără

rezerve de Maniu, al cărui

crez era „că numai întronând

în ţara noastră un sistem de

legalitate, moralitate şi de

libertate pentru toţi, ea va

putea să dăinuiască.

Cred, nestrămutat, că

idealul naţional, prin întregirea

între hotarele de astăzi,

nu este încă împlinit. (…)

viitorul este al unităţilor

mari sociale şi economice,

fie că ele se numesc State,

Confederaţiuni, în materie

politică, cooperative sau

întovărăşit în materie economică.

Statul român, mai

curând sau mai târziu va

trebui să facă parte din o

astfel de unitate mare şi rolul

lui în această perspectivă

va depinde de modul cum a

ştiut să se organizeze şi să se

conducă până în momentul

acelei noi şi mari prefaceri.

De la destoinicia sa de azi

şi de la măsura în care va putea

să-şi câştige autoritatea

şi prestigiul, încrederea şi

respectul vecinilor săi şi ai

lumii civilizate în viitor, va

depinde dacă Statul român

va fi un obiect de târguială,

ori un factor hotărâtor.”

În ciuda acestor viziuni

idealiste şi a acţiunilor sale

tranşante, Iuliu Maniu a fost

perceput în epoca sa ca un

lider incontestabil, respectat

ca atare şi de către adversarii

săi politici, de la prim-ministrul

ungar, contele Tisza

István, până la omul politic

şi marele istoric Nicolae Iorga,

care i-a recunoscut meritele:

„E unul dintre aceia

pe care-i poţi lăuda – ce rar

lucru! (…) În Ardeal a ştiut

oricine că, dacă e vorba de a

se afla fără greş care e drumul

cel drept, n-aveau decât

să se uite pe unde merge

Iuliu Maniu”. Afirmaţia a

fost demonstrată de contribuţia

adusă de Iuliu Maniu

în elaborarea „Rezoluţiei”

Marii Uniri, act care „arată

cărarea pe care, mergând

înainte, ne vom putea atinge

idealul şi să punem temelia

unei Românii Mari şi Unite,

care în veci una să fie, şi în

ea să se înfăptuiască spiritul

desăvârşitei democraţii şi

dreptatea socială”.

Politicianul pragmatic

şi principial. Încă de tânăr,

Maniu a intuit corect conjunctura

istorică favorabilă

realizării idealului unităţii

naţionale şi s-a implicat în

politică, la numai 24 de ani,

ocupând unul dintre cele 15

locuri de deputaţi alocate

românilor în Parlamentul

din Budapesta. Pentru refuzul

de a semna declaraţia

de fidelitate faţă de Regatul

Ungariei, a fost trimis pe

front, cu toate că avea deja

peste 40 de ani şi, în calitate

de jurist-consult al

Mitropoliei Blajului, trebuia

să fie scutit de serviciul

militar.

Caracterul lui pragmatic

s-a evidenţiat imediat după

sfârşitul Primului Război

Mondial, când a acţionat la

Viena pentru constituirea şi

organizarea singurei forţe

disciplinare din fosta armată

austroungară, autorizată

să restabilească ordinea în

capitala austriacă. Acest

nucleu de 5000 de ostaşi,

ulterior înzecit, a stat la baza

înfiinţării Senatului Central

al Ofiţerilor şi Soldaţilor

Români. Odată ajunse în

Transilvania, aceste gărzi

naţionale s-au pus la dispoziţia

Consiliului Naţional

Român Central, contribuind

la preluarea puterii politice

şi la desfăşurarea în bune

condiţii a actului Unirii. Cu

această ocazie, Iuliu Maniu

le-a amintit soldaţilor şi ofiţerilor

români obligaţia de a

se subordona doar superiorilor

militari români şi de a

depune jurământ pe steagul

tricolor.

Fără a face uz de forţă,

s-a folosit de această pârghie

militară pentru înlăturarea

anarhiei, poziţionându-se

echidistant faţă de minoritatea

maghiară, fostă majoritate

politicoadministrativă

în Transilvania. De pildă, în

haosul creat de întoarcerea

trupelor de pe front, Iuliu

Maniu a făcut apel la respectarea

ordinii şi i-a îndemnat

pe zălăuani să nu distrugă

statuia baronului Wesselényi

din centrul oraşului. Mai

mult, ca dovadă de echitate

politică şi naţională, după ce

a ajuns la guvernarea noului

stat român, Iuliu Maniu

a propus acordarea de pensii

de la bugetul de stat şi

pentru cei care au lucrat în

administraţia austro-ungară.

Omul Iuliu Maniu. Din

toate mărturiile contemporane,

se conturează un portret

clar al omului Iuliu Maniu,

ca sumă de principii morale

de o înaltă valoare: demnitate,

cinste, onestitate, amabilitate,

simplitate, modestie,

cumpătare, empatie, nobleţe

sufletească şi lista poate

continua la nesfârşit. Deşi

epigonii ar putea considera

exagerat acest cumul de

calităţi, se cuvine subliniat

faptul că el este exponentul

unei generaţii de intelectuali

şi politicieni români de

„înaltă ţinută morală” cristalizată

în vâltoarea unor

timpuri istorice agitate. Fără

a se considera o victimă, a

dovedit curaj disociinduse,

în deplină cunoștință de

cauză, mai întâi de regimul

autoritar horthist ungar, iar

apoi de regimurile dictatoriale

instaurate în România

în perioada 1938-1944, fapt

ce i-a adus în cele din urmă

condamnarea la închisoare

pe viaţă în condiţii inumane.

Iuliu Maniu a fost un simbol

al rezistenţei democratice

afişând cu demnitate un crez

politic de nestrămutat: „Eu

de la calea mea nu mă abat!”

Plecând de la portretul

schiţat mai sus, invităm noile

generaţii să cumpănească

dacă exemplul oferit de

această personalitate este

unul de urmat şi dacă Iuliu

Maniu poate fi considerat

un reper într-o lume în care

principiile şi valorile devin

tot mai difuze. Aşa cum

remarca istoricul clujean

Toader Nicoară, „e vremea

ca Iuliu Maniu, destin eroic

şi tragic într-o istorie prea

adesea tragică, să-şi ocupe

locul de onoare între adevăraţii

părinţi fondatori ai

patriei, iar Bădăcinul, loc

al memoriei, să devină loc

obligatoriu în itinerariul

unui pelerinaj civic-naţional”.

Autori: Monica Mărcuş şi

Ioana Codre

Dr. Gabriela Căluţiu Sonnenberg

(Benissa-Spania), Editor Senior OR

Pe măsură ce se apropie

Sevilla, munţii din Sistemul

Masiv Betic dispar din câmpul

vizual şi lasă privirea liberă

peste o splendoare de

oraş. Guad al Kevir, astazi

Guadalquivir, este râul care a

făcut posibilă înflorirea fără

precedent a Sevilliei, singurul

port maritim de interior al

Spaniei, unul din puţinele oraşe

spaniole aşezate complet la şes,

fără denivelări importante.

Accesibilitatea lui e folosită

din plin de locuitorii care îl

străbat pe biciclete. Prezenţa

râului traversat de poduri, cumulată

cu puzderia de biciclete,

aminteşte vag de un oraş

flamand. Poziţia la şes a oraşului

are şi un mare dezavantaj:

Sevilla înregistrează vara

temperaturi excesiv de mari.

Pe valea Guadalquivirului, între

Sevilla şi Córdoba, termometrul

indică medii anuale de

28º C. Tot aici, după-amiezile

cu 36º C nu sunt excepţii, ci

înfricoşătoare „normalitate”

în zilele de iulie şi august. Dealtfel,

nu departe de Sevilla se

află localitatea Écija, „tigaia

Andaluziei”, locul în care s-a

depăşit temperatura de 50º C,

record absolut european!

Încă de la fondarea sa,

Sevilla a fost sortită unui destin

special. Legenda spune că

farmecul locurilor l-a vrăjit pe

însuşi Hercule, determinându-l

să fondeze aici o aşezare. Mai

puţin controversată decât legenda

semizeului Hercule este

realitatea istorică incontestabilă

de dată mai „recentă” care

atestă negru pe alb că în istoria

Imperiului Roman au existat

doar doi împăraţi născuţi în

afara graniţelor Italiei de azi,

amândoi din Sevilla: Adrian şi

Traian. Fii şi fiicele oraşului nu

au îndeplinit întotdeauna roluri

„cuminţi”. Din Sevilla a pornit

Don Juan în lume, zdrobind

inima atâtor femei. Bărbierul

Figaro şi-a dus traiul aici. La

fel Carmen, eroina lui Merimé

şi a lui Bizet, despre care se

spune că era o mică drăcoaică.

Sunt mulţi cei care pretind că

solul Sevilliei ar fi fost sărutat

pe alocuri de diavol.

Dar înainte să se nască

Domniile lor, Sevilla a fost

centrul nevralgic al tranzacţiilor

comerciale ale fenicienilor,

trecând apoi sub dominaţia

cartagenezilor, urmaţi

de romani şi vizigoţi care, la

rândul lor, au predat ştafeta

regilor mauri. Reconquista a

redat oraşul creştinătăţii începând

cu anul 1248, pentru ca

la numai cinzeci de ani după

terminarea ei, odată cu descoperirea

Americii, Sevilla să

devină Metropola Lumii Noi.

Ca un fel de capitală medievală,

S evilla găzduia „guvernul”

Imperiului în care soarele nu

apunea niciodată. Tot aurul

Americii, toate bogăţiile de

peste ocean aduse de caravelele

conquistadorilor şi de vasele

comerciale ale „ Invincibilei

Învinse” (Armada), au trecut

fără excepţie prin portul sevillez,

deţinătorul monopolului

absolut pentru comerţul cu

noul continent.

Privind înapoi la istoria

atât de complexă a oraşului nu

e de mirare că înseşi pietrele

caldarâmului prind glas. Legat

de expresia „pietrele vorbesc”,

anecdota preferată a localnicilor

descrie eşecul proiectului

de construcţie a reţelei citadine

de metrou. Nu i s-a pus în

cale cine ştie ce piedică tehnică

sau tectonică, ci pur şi simplu

vestigiile istorice inestimabile,

care răsar la fiecare pas.

În urma suspendării repetate

a lucrărilor, la insistenţele arheologilor,

după 30 de ani de

tergiversări, edilii oraşului au

renunţat la proiectul de metrou

şi au construit în numai şase

Călător prin lume IUNIE

2020 15

Sevilla, orașul unde „pietrele vorbesc”

luni o exemplară reţea de suprafaţă,

cu tramvaie moderne,

super-rapide.

Nu se poate imagina intrare

mai triumfală în oraşul

S evilla decât prin Avenida de la

Palmera. Bulevardul e flancat

de pavilioanele naţionale ale

ţărilor participante la Expoziţia

hispano-americană din 1929.

Cuvântul pavilion e impropriu

şi nu reflectă nici pe departe

frumuseţea clădirilor, felul în

care fiecare dintre ele redă la

dimensiuni deloc neglijabile

spiritul şi quintesenţa ţării care

l-a construit. Realizăm cât de

familiari eram – fără să ştim

– cu particularităţile fraţilor

noştri întru latinitate de peste

ocean, când zărim detalii care

amintesc de civilizaţiile apuse

ale aztecilor sau incaşilor. În

acelaşi timp, înţelegem cât de

distincte sunt ţările Americii

de Sud şi cele din America

Centrală, unele mititele şi sărace,

altele puternice şi bogate,

adevărate imperii amazoniene.

Pavilioanele celor bogate,

surprinzătoare prin dimensiuni,

sunt intercalate cu altele

mai modeste, care compensează

prin faţade împodobite

cu multă imaginaţie. Detectăm

adevărate bijuterii în fantezii

multicolore, ca de exemplu

clădirea albastră a Guatemalei!

Multe construcţii găzduiesc

astăzi ambasade, spitale, instituţii

de învăţământ sau centre

administrative. Neuitat rămâne

frumosul palat cu destinaţia

surprinzător de profană de

Oficiu al Forţelor de Muncă.

Deşi Expoziţia Hispano-

Americană a eşuat complet

în urma fiascoului bursier din

anul cu ghinion 1929, palatele

dăinuie şi încântă în continuare.

Gurile rele susţin că Sevillia

mai plăteşte şi astăzi dobânzile

datoriilor făcute pe atunci. În

schimb, nimeni nu contestă

că, datorită lor, faţa oraşului

s-a schimbat radical, în bine.

Odată ajunşi în perimetrul

rezervat Spaniei, la vederea

Pavilionului Regal din Piaţa

Americii şi a clădirilor bogat

decorate în stil mudejar (arab),

dispuse faţă în faţă cu cele care

imită filigranul argintat sevillan

(plateresco, de la plata

= argint), uităm de necazurile

financiare ale administraţiei

oraşului şi rămânem uimiţi de

atâta frumuseţe. Lovitura de

graţie ne-o dă Plaza de España,

semicercul imens care încinge

parcă într-o îmbrăţişare, cu

două turnuri laterale, cele 52

de provincii ale Spaniei. Fiecare

provincie e reprezentată

separat într-o nişă, cu o bancă

din mozaic în culorile specifice,

alături de stemă şi de o placă

istorică. La mijloc ţâşneşte

veselă, ca un mănunchi lichid

de flori supradimensionale,

fântâna arteziană care a servit

ca decor de fundal în Războiul

Stelelor sau, mai recent, în filmul

Codul da Vinci.

Semicercul monumental al

Plazei de España se deschide

larg, vrând parcă să facă introducerea

spre cel mai renumit

parc al Spaniei, luxuriantul

María Luisa. Multe din plantele

cultivate aici a fost la origine

o raritate de peste ocean,

adusă treptat şi aclimatizată

pentru întâia oară pe bătrânul

continent. Oraşul face astfel

şi în plan botanic oficiile de

punte între lumi. Depăşim

sediul actual al Universităţii

din Sevillia, o imensă clădire

compactă restaurată, în care

a funcţionat multă vreme

Fabrica de Tutun. Metamorfoza

din Fabrică de Tabac în

Universitate e un exemplu tipic

al talentului andaluz de a

improviza. Legenda spune că

aici a lucrat frumoasa Carmen,

nărăvaşa cu destin tragic, care

l-a inspirat pe Bizet.

Imaginea ei se perpetuează

prin oraş, ori de câte ori câte un

grup de tineri îşi aşterne podiumul

de lemn la colţ de stradă

şi începe să danseze bătând

din palme. Sevilla este una

din capitalele incontestabile

ale flamencoului. Dar despre

falmenco merită vorbit într-un

capitol separat, căci este fenomenul

cel mai complex şi mai

fascinant posibil, o adevărată

explozie de emoţii, culori şi

graţie. Intrăm în inima oraşului

traversând un parc cu copaci

exotici aduşi de peste ocean:

Jardines de Murillo, botezat

aşa în cinstea pictorului care

a înzestrat oraşul cu multe tablouri

impresionante. Odată

în plus, monumentul plasat în

Parcul Murillo şi dedicat lui

Columb aminteşte de descoperirea

Americii, cel mai impor-

tant episod din istoria oraşului.

Pe străzile strâmte ale cartierului

Santa Cruz pulsează

viaţa veselă. Nu a fost întotdeauna

aşa. Casele albe, înghesuite

una în alta, par nişte

siluete temătoare, sugerând

parcă amintiri din vremurile

de pe când aici locuiau evreii

săraci. Se înşiră de-a lungul

străduţelor înguste, ca nişte

miniaturi dintr-un sat de păpuşi.

Azi, El Barrio de Santa

Cruz e adresa preferată pentru

o ieşire la terasă, în umbra

unui patio umbros. Turiştii

vin în valuri, pândiţi chiar de

la intrare de barzi locali ce se

alipesc instantaneu grupului,

cântând la chitară din mers.

Mai nou, serenadele se aud

toată ziua, nu doar seara. Un

vad discontinuu de vizitatori

se prelinge agale pe lângă

zidul secular al reşedinţei

Regilor Catolici.

Renumitul Alcazar se află

în bună funcţionare şi e folosit

frecvent de familia regală spaniolă

ori de câte ori zăboveşte

în oraş (adesea). Întâlnim la

tot pasul logotipul oraşului

Sevilla, o stranie înşiruire de

simboluri, scrise parcă de o

mână nesigură. Simbolul, care

se regăseşte pe ziduri şi frontispicii,

pe stâlpii de iluminaţie

publică, pe toate documentele

oficiale emise de primăria

oraşului Sevilla, şi până şi pe

maşinile poliţiei, ţine loc de

emblemă a oraşului. Litera

din centru nu este cifra 8, ci

reprezintă un ghemotoc de

aţă, cuvânt care în spaniolă

înseamnă „madeja”. La citirea

inscripţiei se obţine expresia

„no-madeja-do”, sau „no me

ha dejado”, tradus prin „nu m-a

lăsat”. Se spune că Alfons al X-

lea ar fi rostit-o, exprimându-şi

recunoştinţa faţă de oraşul care

nu l-a abandonat, găzduinduindu-i

exilul după detronare. Prin

ghemul de aţă, simbolul face o

trimitere la nodul gordian tăiat

de Alexandru cel Mare cu

spada (din latină, „nodo”, nod).

De asemenea, prescurtarea ND

are conotaţii religioase, semnificând

Numele Domnului

( Nomen Domini în latină).

Autor: Gabriela Căluțiu

Sonnenberg (Benissa –

Spania)

Economist, scriitor și jurnalist,

promotor de cultură,

traducător. Senior Editor în

cadrul redacției Occidentul

Românesc.

16

IUNIE

2020

Frumuseţile României

Pădurea de liliac de la Ponoare, o minune a naturii

Pădurea de liliac de la

Ponoare este o rezervație botanică

situată la 3 km de Conacu’

Boierului. Rezervația se întinde

pe o suprafață de 20 ha, la

o altitudine de 500 m și reprezintă

unica pădure de liliac din

țară conservată datorită climatului

blând, cu influențe submediteraneene.

Este declarată

arie protejată a Geoparcului

Platoul Mehedinți.

Influenţa climei submediteraneene

a favorizat aici

dezvoltarea unei flore specifice:

liliacul, frăsinica,

Bujorul, o specie unică în

Europa, este considerat „element

de identitate naţională”

și înfloreşte o singură dată pe

an, în luna mai, timp de 10

vişinul turcesc, mojdreanul,

păducelul, cărpiniţa şi mult

admirata lalea neagră. Şi fauna

reprezintă câteva specii

rare, ocrotite de lege: vipera

cu corn, scorpionul şi broasca

ţestoasă. Pădurea poate fi

admirată în deplinătatea frumuseţii

sale, mai ales la începutul

lunii mai, când devine

un adevărat covor de flori de

liliac şi frăsinică cu parfum

îmbietor.

Pădurea de liliac se află în

apropierea platformei carstice

Ponoare, la circa şase kilomezile.

Floarea sălbatică crește

spontan în câteva regiuni

ale ţării, precum Măcin şi

Babadag ( Tulcea), Troianu

(Teleorman), Comana

tri sud-est de oraşul Baia de

Aramă din judeţul Mehedinţi.

Pădurea se află la circa 3 km

sud de localitatea Ponoare,

între dealurile Băluţei şi

Răiculeştilor, de o parte şi de

alta a Văii Prislopului. Pentru

a ajunge la ea, pe jos, se poate

porni de la școală, pe Valea

Morilor, urmându-se firul apei

și urcând apoi pe Dosul Mare,

până la Valea Prislopului, pe

o potecă marcată turistic. Pe

acest drum, turiștii pot vedea

bisericuța de sub Stei.

În cazul în care vreți să

ajungeți cu mașina, se poate

merge pe lângă căminul

cultural, apoi se traversează

cătunul Tihoi și se merge în

direcția Delureni. Cea mai

bună perioadă de vizită, pentru

a prinde liliacul înflorit

este luna mai.

La Ponoare se organizează

în fiecare an sărbătoarea liliacului,

o manifestare folclorică

de interes naţional, la care,

în amfiteatrul natural al Văii

Prislopului, se întrec formaţii

şi solişti de renume din zonă,

iar sărbătoarea se desfășoară

neîntrerupt din anul 1965.

A consemnat: Kasandra

Kalmann Năsăudean

Foto: EFE

Bujorul românesc, o specie

unică în Europa

(Giurgiu), Zau de Câmpie

(Mureş), Pleniţa (Dolj) sau

Stoicăneşti (Olt).

Cu cinci specii spontane

şi trei specii cultivate, bu-

jorul are circa 100 varietăţi

şi soiuri. Prima dintre ele,

bujorul românesc (Paeonia

peregrina varianta romanica

sau Paeonia peregrina

Miller – în enciclopedia

florei), creşte cu deosebire

în sud-estul ţării. De numele

bujorului românesc

se leagă vechi legende şi

superstiţii.

În județul Teleorman

există o arie naturală protejată

de interes naţional. Este

vorba despre Rezervaţia naturală

Pădurea Troianu, al

cărei obiectiv îl constituie

conservarea florei sălbatice

şi protejarea speciei de

bujor românesc. În prezent,

această rezervaţie naturală

este administrată de către

Agenţia Naţională pentru

Arii Naturale Protejate.

Floarea are culoarea roşu

aprins, cu un număr de 5-8

petale aşezate pe un singur

rând. Cu scopul protejării

acestei specii, au fost instituite

măsuri de conservare,

precum reducerea căilor de

acces în pădure și monitorizarea

constantă a dăunătorilor.

Pădurea de bujori

din Teleorman este de o

frumusețe impresionantă.

Zona a fost declarată rezervaţie

naturală de tip floristic

şi forestier printr-o hotărâre

de guvern, emisă în 2004,

cu scopul de a proteja bujorul

românesc, floarea fiind

inclusă pe Lista Roşie

a Plantelor Superioare din

România.

Pentru ca specia să reziste

mai departe, în pădurea de la

Troianu s-au impus măsuri

de protecţie a florei şi faunei,

prin reducerea căilor de

acces în pădure, interzicerea

plantării salcâmului şi desfăşurarea

oricăror activităţi

care ar putea provoca distrugerea

bujorului românesc.

În zonă este interzis păşunatul,

folosirea focului sau

aruncarea gunoaielor.

Bujorul înfloreşte în luna

mai, iar perioada de florescenţă

durează aproximativ

zece zile. Jumătatea lunii

mai este perioada în care

Pădurea de la Troianu atrage

zeci de vizitatori, curioşi

să vadă cum arată cea mai

rară specie de floare din

România, unicat în Europa.

Bujorul este considerat

simbol al prosperităţii şi

luxului şi apare în mitologia

greacă. Românii au

dezvoltat o serie de superstiţii

despre floarea rară

care i-a însoţit de-a lungul

istoriei. Se spune că cei

care rup florile de bujor

vor fi atacaţi de ciocănitori.

Deşi este atestat faptul că

bujorul este toxic şi nu are

proprietăţi tămăduitoare,

există o veche superstiţie

potrivit căreia planta prinde

proprietăţi miraculoase

dacă rădăcina este culeasă

noaptea.

A consemnat: Kasandra

Kalmann Năsăudean

IUNIE

18

2020

Español

Puig afirma que la C. Valenciana

cogestionará las ayudas contra la pobreza

El presidente de la

Generalitat Valenciana Ximo

Puig ha afirmado este domingo

que el Gobierno central

ha aceptado la propuesta del

Consell para cogestionar el

ingreso mínimo vital puesto

en marcha por el Ejecutivo

de Pedro Sánchez y ha asegurado

que 100.000 familias

valencianas se beneficiarán

de este plan estatal con la

pobreza. El jefe del Consell

El Gobierno priorizará la

automoción y el turismo en

sus planes de recuperación

económica del país y centrará

en estos sectores buena parte

de los fondos que reciba España

de la Unión Europea para

España, que servirán para “recuperar

la actividad y tejido

productivo dañado”.

Así lo ha anunciado el presidente

del Ejecutivo, Pedro

Sánchez, en rueda de prensa

tras su reunión en la videoconferencia

de presidentes autonómicos.

En ella, se ha referido al

fondo de recuperación europeo

de 750.000 millones para lo

países miembros, del que España

“es uno de los principales

beneficiados”. Un fondo que,

“si llegan a buen puerto las negociaciones”,

supondrá “más o

menos 140.000 millones de euros

de ayuda directa a los sectores

más necesitados”, como

el turismo, la automoción, el

comercio o el transporte.

Días después de que Nissan

anunciara el cierre de sus plantas

en Barcelona, algo que podría

dejar sin empleo a miles de

personas, y de que continúen

las protestas por los despidos

en Alcoa, Sánchez ha anunciado

que la automoción tendrá

una “atención específica en

el programa de estímulo” a la

economía. Se ha comprometido,

por tanto, a que “tan pronto

como sea posible” se aprobará

El Gobierno priorizará la automoción y el turismo en sus

planes de reconstrucción económica

ha aplaudido la iniciativa, ha

recordado que ya la puso en

marcha el Botànic y ahora espera

que la cogestión agilice

y facilite la tramitación de expedientes

en la C. Valenciana,

informes levante.com.

Así lo ha confirmado el

president de la Generalitat

en la rueda de prensa posterior

a la reunión telemática

que mantiene semanalmente

Pedro Sánchez con las autoen

Consejo de Ministros “un

importante programa para la

automoción acordado con el

sector y en base a una nueva

ley de movilidad sostenible”.

Un programa, ha afirmado,

que se sustentará en seis pilares,

que son la renovación del

parque de vehículos, una mayor

inversión, el impulso a la

I+D+i, la fiscalidad del sector

automovilístico, la liquidez y

la financiación de empresas, y

medidas en el ámbito laboral.

También ha anunciado un

conjunto de medidas trasversales

para el sector, como un

“plan estratégico”, la armonización

de las medidas de movilidad,

el hidrógeno verde, la

cadena de valor en las baterías

y el uso de TICs para la “nueva

movilidad”.

Sánchez ha defendido que

la automoción es un sector

“estratégico para el país” que

supone, ha proseguido, un 10%

del Producto Interior Bruto

(PIB) y que es responsable de

“una importante cantidad de

empleo directo e indirecto”.

Así, se ha comprometido a dar

apoyo a este sector “en toda la

cadena de valor”, aunque ha

mantenido su compromiso

para avanzar “más rápidamente

a una transición” de vehículos

“más limpios”.

Relanzamiento “inmediato”

del turismo y fin de la

cuarentena

nomías desde que arrancó la

pandemia del coronavirus.

El nuevo instrumento del

Gobierno aspira a duplicar los

beneficiarios de las prestaciones

autonómicas y repartirá

más de 300 millones de euros

entre la población valenciana.

Puig ha insistido en la

“máxima colaboración posible”

y ha confirmado que el

Consell firmará un convenio

con el Gobierno central para

materializar la cogestión.

Respecto a las declaraciones

del ministro José Luis

Escrivá en las que aseguraba

que, “quitando el País Vasco y

Navarra, en el resto de España

los esquemas de renta mínima

tienen resultados bastantes limitados

y dispares y no están

en condiciones para gestionar

la ayuda”, Puig ha respondido

que si “tuviéramos hacienda

foral tendríamos más capacidad”.

“Es una medida extraordinariamente

positiva” ha

repetido durante su intervención

tras negar fisuras en

el Botànic por esta cuestión.

El pasado viernes la vice-

El Gobierno aprobará el

martes y someterá a la votación

del Congreso el miércoles

la última y definitiva prórroga

del estado de alarma,

que llegará hasta el 21 de

junio. Esto supondrá, como

ha explicado Pedro Sánchez

en rueda de prensa, que las

restricciones a la movilidad

acabarán con el comienzo

del verano y los españoles

recuperarán la libertad de

movimientos también entre

provincias en esa misma fecha.

“Es el 21 de junio, en

principio, cuando por toda

España podremos circular”,

ha asegurado expresamente,

escribir elmundo.es..

El presidente ha comenzado

su intervención confirmando

que España ha doblegado

la curva del coronavirus y

ha superado los peores momentos

de la pandemia. El

Gobierno, con datos sanitarios

cada vez mejores encima

de la mesa, considera que ya

sólo va a ser necesaria una

última prórroga del estado de

alarma. Además, la negativa

a apoyar las prórrogas del PP,

de Vox y de los independentistas

de Junts per Catalunya

y de las CUP hacían cada vez

más difícil su aprobación en

las Cortes.

De esta forma y en principio,

Madrid, Barcelona y

Castilla y León, que estaba

previsto que sufrieran restricciones

hasta el 6 de julio,

verían adelantada 15 días la

libertad de movimientos a

otros territorios del país. En

respuestas a un periodista,

Sánchez ha remarcado que “el

1 de julio” debería ser posible

la movilidad “en todos los rincones”

del país. Así, además,

se evitaría la paradoja de que

España estuviera ya abierta

a la visita de extranjeros y,

sin embargo, ciudadanos de

determinadas provincias o

regiones no pudiesen viajar a

los territorios accesibles para

los foráneos.

Cuando el estado de alarma

expire el 21 de junio, el

derecho a la libertad de movimientos

y el derecho de reunión

quedarán plenamente

restablecidos, según ha explicado

el presidente. Sánchez

ha reiterado que “sólo el estapresidenta

Mónica Oltra pidió

al Gobierno la cogestión

en euskera. El objetivo del

Consell es eliminar la burocracia

de la tramitación, facilitar

una ventanilla única y

que el dinero llegue al mayor

número de familias posible.

Cree que este instrumento

servirá para que las familias

en riesgos de exclusión social

puedan encontrar un puesto

de trabajo.

El jefe del Consell también

ha trasladado al Gobierno y al

resto de comunidades autónomas

la necesidad de abordar

ya la reforma del sistema de

financiación autonómico, que

castiga a la C. valenciana, según

todos los indicadores.

“No es posible aparcar el

debate de la financiación a

tiempos mejores. Para avanzar

necesitamos los mismos

recursos que otros. Hemos de

tener algún tipo de ayuda para

participar en la reactivación”,

ha dicho. Por otra parte, ha solicitado

al Estado flexibilizar

determinadas leyes para destinar

más recursos a la salida

de la crisis.

Sánchez también ha señalado

como “sector clave”

el turismo, “el más afectado

por las restricciones sociales

de la pandemia” y uno de los

“grandes pilares” para el país.

Por ello, ha asegurado que “el

relanzamiento debe ser inmediato”

y debe proyectarse “en

una doble dimensión”, nacional

e internacional.

El presidente, que ha avanzado

que más de la mitad de

España estará en Fase 3 el 8

de junio, ha asegurado que “en

pocos días podremos disfrutar

de las maravillas de nuestro

país”, pero que España también

es “referente mundial del

turismo” que recibe cada año

una media de 80 millones de

turistas extranjeros, que son

“los mejores aliados de la reactivación

económica”.

“Los extranjeros van a disfrutar

de algo muy importante:

de la seguridad sanitaria y de

nuestro compromiso con el

medioambiente. Mientras el

virus circule, en España van

a encontrar seguridad y cercanía

emocional”, ha remarcado

Sánchez.

Por otro lado, Sánchez ha

señalado que el planteamiento

que tiene el Gobierno es el de

levantar la cuarentena cuando

finalice el estado de alarma, a

partir del 21 de junio, para que

“en el mes de julio se pueda recibir

a muchos turistas extranjeros

en España con garantías

de seguridad, para ellos y para

el conjunto de población”.

Preguntado por si es posible

que vengan los turistas extranjeros

y todavía haya ciudadanos

españoles que no se

puedan mover por el territorio

porque sus comunidades autónomas

aún no hayan acabado

la desescalada, el presidente ha

subrayado que espera que para

el 1 de julio, si no hay ninguna

desviación, todo el territorio

nacional tenga una libertad

plena de movimiento “en todos

y cada uno de sus rincones”.

Por último, ha señalado que

el relanzamiento de estos sectores

debe ir acompañado del

“empleo de calidad”. Después

del acuerdo con EH-Bildu

para sacar adelante la última

prórroga del estado de alarma

a cambio de la derogación de

la reforma laboral, Sánchez

ha avanzado que debe haber

“cambios en la normativa laboral”.

“Desde el diálogo social,

trabajaremos para crear un

estatuto de los trabajadores

del siglo XXI” que tenga en

cuenta y adapte, entre otras

cuestiones, la legislación a

los ERTE que se han empleado

durante la pandemia. Por

último, ha asegurado que no

podrán quedarse “atrás” otros

sectores importantes, como el

agroalimentario o el digital.

El Gobierno prevé

que los españoles

puedan moverse

en libertad entre

provincias a partir

del 21 de junio

do de alarma puede limitar estos

derechos fundamentales”.

Y por eso este instrumento

constitucional “ha sido muy

eficaz para vencer esta pandemia”.

Mientras tanto, España

avanzará hacia las fases 3

y 4 de la desescalada y la

gestión del proceso de desconfinamiento

irá pasando a

las comunidades autónomas.

Como ha explicado el jefe del

Ejecutivo primero en la 12ª

Conferencia de Presidentes y

después en su comparecencia,

los gobiernos autonómicos

disfrutarán de “gobernanza

plena” a partir de la Fase 3

de la desescalada. Ellos decidirán

su duración y las medidas

que se implantan durante

la misma.

Este último estado de

alarma será “muy distinto”

y “mucho más liviano”, según

ha avanzado el jefe del

Ejecutivo, pero “necesario”

para culminar el proceso de

desescalada en la crisis del

coronavirus.

Pedro Sánchez ha alertado

en su comparecencia de que, a

pesar de los buenos resultados

alcanzados en la lucha contra

la pandemia, es preciso actuar

con “prudencia” y respeto a

las reglas sanitarias “para evitar

cualquier tipo de recaída”,

algo que supone un “riesgo

real”, ha advertido, no solo

para España sino para todo el

mundo.

Preguntado por el plan que

tiene el Gobierno para limitar

los movimientos si hay

rebrotes de la pandemia una

vez finalizado el estado de

alarma, el jefe del Ejecutivo

ha apuntado que “no hay otro

instrumento para restringir la

movilidad” de comunidades

autónomas o áreas metropolitanas

como las de Madrid o

Barcelona si no es mediante

esta medida excepcional y

constitucional.

“Por tanto, lo que tenemos

que hacer a medida que se levante

el estado de alarma es

reforzar, y no necesariamente

tiene que haber cambios

legislativos. Tendremos que

hablarlo con las comunidades

autónomas y reforzar el

grado de cooperación”, ha

asegurado.

Cât este de recomandat să

mergi la plajă în timpul pandemiei

Sănătate IUNIE

2020 19

Ce ne spune

nutriționistul Mihaela Bilic

despre cafea și siluetă

E bine să mergi la plajă

sau mai bine nu? Un medic

a explicat ce se întâmplă cu

adevărat și dacă există pericole.

Este sigur sau nu? După izbucnirea

pandemiei, trebuie să

cântărești bine orice pas și este

firesc să te întrebi: pot merge la

plajă vara aceasta?

Refinery29 l-a contactat

pe Shannon Sovndal, directorul

medical al serviciului

de urgențe de la spitalul din

Boulder, Colorado, autorul

cărții „Fragile”, pentru a da un

răspuns la această întrebare.

„Plaja, în sine, este sigură. Este

o zona exterioară, un spațiu în

aer liber”, explică medicul.

Așadar, nu ar trebui să-ți faci

griji despre riscul de infectare

cu COVID-19 în activități

obișnuite de pe plajă, cum ar

fi înotul sau bronzatul.

Evită plajele și locurile

aglomerate!

Problema principală este

păstrarea distanței sociale,

avertizează medicul. „Regula

de baza rămâne distanțarea

socială. Dacă mergi la plajă și

aceasta este plină, nu ar trebui

să te afli acolo. Dar dacă este

o plajă liberă cu oameni la

distanță, cred că este în regulă.

Și eu aș face asta”, subliniază

medicul american.

Contează cu cine mergi

la plajă

În plus, trebuie să ai grijă și

cu cine mergi la plajă – ar trebuie

să fie persoane cu care ai

stat în carantină, nu oameni din

alte grupuri. „Nu aș amesteca

grupurile, deci dacă fiul meu

vrea să meargă la plajă cu patru

dintre prietenii lui, nu-i o idee

bună”, explică Dr. Sovndal.

În unele state americane

este permis accesul pe plajă al

unor grupuri mari de persoane.

De exemplu, în New Jersey,

guvernatorul Phil Murphy a

anunțat că pot intra pe plaje

grupuri de până la 25 de oameni,

dar cu respectarea între

ei a distanței sociale.

Profesorul Paul Pottinger,

specialist în boli infecțioase

la University of Washington

School of Medicine, a declarat

pentru Refinery29 că

respectarea recomandărilor

și dispozițiilor stabilite de

autorități rămâne cel mai bun

mijloc de protejare.

De ce nu trebuie să porți

masca dacă intri în apă. De

asemenea, dacă ajungi pe plajă

și zărești un loc izolat în care

stai la distanță de alți oameni,

nu trebuie să porți mască. Dar

dacă stai în apropiere de alții

pe plajă, în parcare sau în alte

zone, atunci purtarea măștii

este clar recomandată.

Este inutil, însă, să o porți

când intri în apă – dacă se udă,

masca îngreunează respirația.

Întrucât nu porți mască atunci

când intri în apă, va trebui să

nu stai lângă alte persoane.

Așadar, câtă vreme respecți

regulile de distanțare socială,

te poți bucura de soare, nisip și

apa de mare. Nu uita de crema

de protecție solară!

Cafeina este un bun adjuvant

şi în curele de slăbire.

Ea produce o stimulare rapidă

a secreţiei biliare, deschide

canalele biliare şi duce la eliminarea

toxinelor. Pentru a

beneficia de aceste virtuţi ale

cafelei este bine să o beţi fără

îndulcitori şi fără lapte sau frişcă.

Totodată, băută înainte de

masă, cafeaua neagră inhibă

pofta de mâncare.

Iată ce ne spune nutriționistul

Mihaela Bilic despre

cafea și siluetă. „Da, cafeaua

ajută la slăbit și nu doar printr-un

singur mecanism, ci prin

mai multe. Se cunoaște efectul

tonic, stimulant al cofeinei

asupra sistemului nervos. Este

adevărat, cafeaua ne trezește.

Și nu doar pe noi, ci și pe tubul

digestiv- mai exact musculatura

netedă din pereții intestinului

este contractată, fapt care

duce la mișcări peristaltice,

de progresie a conținutului digestiv.

Deci nu încape îndoială,

cafeaua stimulează digestia,

accelerează tranzitul intestinal

și previne constipația.”

Tot cafeaua stimulează

metabolismul, adică mai

exact intensifică conversia

grăsimii de rezervă în glucoză

necesară mișcării, crește

rezistența la efort și capacitatea

de contracție a mușchilor.

Nu întâmplător cofeina a fost

pusă pe lista substanțelor cu

efect de doping la sportivi. Ea,

cofeina, consumată cu 20-30

minute înainte de efortul fizic

crește performanța sportivă și

mobilizează depozitele de grăsime.

Deci ajută la slăbit!

Și nu în cele din urmă cafeaua

inhibă apetitul, te ajută

să mai uiți un pic de senzația

de foame. Orice substanță cu

efect de stimulare a sistemului

nervos (excitanți psihici)

produce ca și contra-efect o

inhibare a centrului foamei.

Când ești agitat, când nivelul

adrenalinei sau dopaminei e

crescut, celelalte senzații sunt

blocate, inclusiv foamea. Iar

ca secret suplimentar, cafeaua

băută cu lapte rămâne mult

timp în stomac și ține de foame

2-3 ore, precum o porție de

ciorbă.

Câte cafele putem consuma

zilnic, fără niciun risc pentru

sănătate? În cărțile de medicină

se spune că maximum 5 cești.

„Eu vă confirm că fie și doar

3 cești/zi fac diferența: se deblochează

slăbitul și uitați și de

foame. Doar să nu-i deranjați

pe cei din jur, pentru că veți

avea și o putere de muncă mai

mare”, conchide medicul pe

pagina sa de Facebook.

„Bolile ni se trag de

la excesul de alimente”

Organismul are mult mai

multe resurse să gestioneze

lipsa de alimente, decât să

prelucreze excesul de hrană,

iar studiile arată că în primele

24 de ore de post se consumă

glucide, apoi timp de până la

două-trei săptămâni, rezervele

de lipide, a declarat profesorul

dr. Dafin Mureşanu.

„Postul nu este periculos,

mii de studii dovedesc acest lucru.

Vreau să vă dau argumente

ştiinţifice. Regimul hipocaloric

este într-adevăr o resursă terapeutică

foarte bine studiată – şi

postul nu este înfometare, pentru

că postul generează satisfacţia

pe care o obţii din a te abţine

de la alimentaţie -, fiindcă

organismul are mult mai multe

resurse de a gestiona problema

aportului redus de calorii şi

nutrienţi decât excesul. Bolile

ni se trag de la excesul de alimentaţie.

Avem dovezi foarte

clare şi studii ştiinţifice în

acest sens”, a spus profesor dr.

Dafin Mureşanu, preşedintele

Societăţii de Neurologie din

România (SNR) şi al Societăţii

pentru Studiul Neuroprotecţiei

şi Neuroplasticităţii (SSNN), la

conferinţa prilejuită de a X-a

ediţie a Şcolii Internaţionale

de Vară de Neurologie, care

are loc în perioada 5-9 iulie, la

Eforie Nord.

Potrivit profesorului Dafin

Mureşanu, tratamentul prin

post al unor patologii foarte

greu de controlat a fost iniţiat

în Rusia, la începutul secolului

XX, într-o clinică importantă

din Goriacinsk, şi se bazează

pe principiile medicului Iuri

Nikolaev, care a făcut această

observaţie şi a dezvoltat-o

ulterior. Apoi, în anii ’60-

’70, la Spitalul Korsakov din

Moscova, postul a fost aplicat

cu foarte mult succces la bolnavii

cu depresii mari şi care nu

mai răspundeau la niciun fel de

tratament.

„În Germania, există o clinică

sofisticată, specializată în

tratamentul prin post controlat,

Clinica Buchinger, pe malul lacului

Konstantz. În această clinică,

statul german rambursează

serviciile medicale pentru

cei care fac terapie prin post.

Este foarte important, pentru că

este o terapie de comutare”, a

mai spus Dafin Mureşanu.

„Singura metodă sigură de

prelungire a vieţii este înfometarea,

o lozincă pe care am

văzut-o scrisă la un simpozion

în America”, a adăugat academician

dr. Laurenţiu Popescu.

Dafin Mureşanu a precizat

că organismul are mult mai

multe resurse să gestioneze

lipsa de alimente, iar alimentele

continuu, cum le iau oamenii,

lucrează mai mult pe

principiul plăcerii. „Noi încărcăm

organismul bazat pe

dorinţe cu mai multe alimente

decât este necesar, pe care nu

le poate prelucra. Prin post, se

obţine un grafic de consum al

resurselor interne care nu sunt

alocate biologic corespunzător.

Şi anume, în primele 24

de ore de post consumi glucide,

apoi timp îndelungat,

până la două-trei săptămâni,

consumi rezervele de lipide.

Aproximativ 96 la sută din

consumul de energie în post

se bazează pe lipide, deci

pierzi lipidele, şi doar 4 la sută

se bazează pe pierderea capitalului

de proteine. Asta până

când se ajunge într-un punct

critic, care nu trebuie depăşit,

iar acel punct critic este destul

de individual şi pentru specia

umană nu trebuie să treacă

de 40 de zile. Nu este întâmplător”,

a spus preşedintele

Societăţii de Neurologie din

România.

Profesorul Dafin Mureşanu

a adăugat că, potrivit unor

studii, celula tumorală nu se

poate adapta la regimul hipocaloric,

iar chimioterapia este

foarte mult uşurată cu post.

„Există un grup de cercetare

la Spitalul Charite din Berlin,

Andreas Michalsen are foarte

multe lucrări ştiinţifice în reviste

importante cu privire la

post. Se produce o resetare,

care îţi dă un nou profil. Jean

Patrice Robbin, alt cercetător

mare, care are foarte multe

lucrări în acest sens, Institutul

de Cercetare şi Tratament

al Cancerului, Norris Cancer

Center din Los Angeles, centru

foarte avansat de studiu al

comportamentului celulelor

tumorale în post.

Celula tumorală nu se poate

adapta la regimul hipocaloric

şi, practic, chimioterapia este

foarte mult uşurată cu post.

S-a observat că toleranţa pacientului

este mult mai bună

la chimioterapie în regim hipocaloric

sau post”, a precizat

Dafin Mureşanu. El a mai spus

că omul după post este mult

mai viguros, capacitatea lui de

reacţie este mult mai bună.

„Ştiinţa ne arată că pinguinul

poate să reziste fără

mâncare o sută de zile, ursul

când hibernează nu mănâncă.

Omul după post este mult

mai viguros, are o capacitate

de reacţie mult mai bună. Rămâne

doar reglarea noastră de

a nu consuma mai mult decât

avem nevoie, pentru că organismul

se adaptează mult mai

bine la post. Putem ajunge să

scriem pe pâine: „Ai grijă,

dacă mănânci prea mult, ai

putea avea probleme de sănătate!

Postul presupune şi

un pic de voinţă. Postul nu

este o problemă controversată.

Vedeţi cum poate fi folosit,

ca o intervenţie în anumite situaţii”,

a mai arătat profesorul

Dafin Mureşanu.

20

IUNIE

2020

Terapia verde

Cherimoya,

„fructul de înghețată”

Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

O cană cu fructul pasiunii

conţine de patru ori mai multe

fibre decât tărâțele de cereale şi

peste cinci grame de proteine.

De asemenea, renumitul fruct

al pasiunii aduce metabolismului

uman 25% din doza zilnică

recomandată de vitamina

A, esenţială pentru sănătatea

vederii, a pielii, regenerarea

celulară şi reproducere. În

fructul pasiunii se găsesc cel

puţin 13 carotenoide diferite,

fiind bogat şi în vitamina C, un

antioxidant care protejează împotriva

radicalilor liberi, prevenind

îmbătrânirea prematură şi

asigurând eficiența sistemului

imunitar. De asemenea, în

fructul pasiunii se mai găseşte

fier, 50% din necesarul zilnic,

precum și multe alte substanțe

benefice organismului.

Excelent în calmarea crizelor

de astm. Potrivit studiilor

recente, consumul regulat de

Cherimoya este simbol naţional

în Chile, Ecuador şi Peru.

Cândva, marele scriitor Mark

Twain îl considera „cel mai

delicios fruct cunoscut de oameni”.

Pe lângă gustul său de

excepție, cherimoya aduce și

o mulțime de beneficii pentru

sănătate.

Garantează formarea cartilajelor,

tendoanelor și ligamentelor.

Cherimoya, supranumit

„fructul de înghețată”, are un

gust complex, la granița dintre

banane, ananas, papaya,

piersică şi căpşuni. Este foarte

gustos, cu excepția sâmburilor,

care sunt toxici și trebuie

înlăturați.

Cherimoya este o adevărată

comoară nutrițională, fiecare

fruct conținând fructoză, glucoză,

fibre, vitaminele A şi C

(peste 35% din doza zilnică necesară),

minerale precum potasiu,

magneziu, fosfor, calciu şi

fier, ca și niacină, riboflavină,

tianină, acid folic, acid ascorbic

şi antioxidanţi.

În aceste condiții, consumul

zilnic de cherimoya asigură

vindecarea rapidă a leziunilor,

formarea corespunzătoare a

cartilajelor, tendoanelor și ligamentelor

și rezistență în fața

acțiunii agenților infecțioși. De

asemenea, cherimoya constituie

o armă naturală împotriva

anemiei și a stresului.

Înlesneşte buna funcţionare

a muşchilor. Antioxidanții

Fructul pasiunii, în topul avantajelor

pe care le poate aduce organismului

prezenți în cherimoya susțin

sănătatea cardiovasculară.

Fructul reduce colesterolul

„rău” și crește valoarea colesterolului

„bun” (HDL) în sânge.

De asemenea, prin echilibrul

dintre sodiu și potasiu, cherimoya

reglează ritmul cardiac

și presiunea sangvină, având

efect în cazul persoanelor care

suferă de hipertensiune. Cu

ajutorul cantității semnificative

de fibre (aproape 90% din

necesarul zilnic recomandat),

acest fruct menține o bună

sănătate digestivă, prevenind

absorbția colesterolului în intestine

și constipația.

Prin conținutul de vitamina

B6, cherimoya ajută la

funcționarea în parametri optimi

a metabolismului, întărind

sistemul imunitar în fața agresiunilor

zilnice. Studiile efectufructul

pasiunii s-a dovedit

eficient în tratarea crizelor de

astm. De asemenea, fructul pasiunii

protejează tubul digestiv,

prevenind apariția gastritei şi

a ulcerului. Sucul obţinut din

fructul pasiunii este un excelent

stimulent digestiv şi ajută

în tratarea multor boli gastrice,

în special a celor iritante.

Şi seminţele au un conţinut

mare de fibre, benefice colonului.

Fructul acționează ca

un excelent laxativ natural, îmbunătăţind

tranzitul intestinal și

fiind un foarte bun detoxifiant.

De altfel, acesta este recomandat

în curele de slăbire, întrucât

curăţă intestinul gros de toxinele

ce favorizează dezvoltarea

de bacterii care duc la îngrăşare.

Se poate consuma în cure

de trei zile pe săptămână doar

cu salate de fructe care includ

și fructul pasiunii.

Cercetări riguroase au con-

firmat efectul său pe segmentul

îmbunătățirii performanțelor

sexuale și al micșorării

incidenței infertilității. În

același timp, fructul pasiunii

are urmări benefice în tratarea

hipertensiunii arteriale, în problemele

menstruale, dar şi în

sarcină, datorită conţinutului

său bogat în vitamine şi minerale,

antioxidanţi, flavonoizi şi

substanţe cu rol enzimatic. În

plus, fructul este binecunoscut

pentru rolul său calmant, ajutând

în cazuri de insomnie şi

de tulburări nervoase, reuşind

să contribuie la destindere.

Se recomandă atât consumul

de fructe, cât şi infuzia

din florile soiului de passiflora

care produce acest fruct. Pentru

un somn liniştit, se poate

consuma un fruct înainte de

culcare. Totodată, fructul pasiunii

întăreşte oasele şi sistemul

imunitar, având un rol și în eliminarea

excesului de grăsimi

din corp. Este recomandat să

se consume alături de căpşuni,

ananas, kiwi, toate cu același

efect.

Gustul fructului pasiunii

este asemănător cu cel al piersicii,

însă mai acrişor. Fructul

se spală, se taie în două şi, cu

ajutorul unei linguri, se scot

seminţele şi miezul. Se poate

adăuga în salate, deserturi,

băuturi, sosuri sau consumat

simplu, în combinaţii cu iaurt

sau brânză de vaci. Când

cumpărați fructul pasiunii,

alegeți fructele cele mai mari,

cu aspect ușor dezumflat și

coaja stafidită.

ate până în prezent au scos la

lumină faptul că fructul, consumat

cu regularitate, înlesneşte

buna funcţionare a muşchilor

și a sistemului nervos, ținând la

distanță maladii degenerative,

cum este Parkinson.

Limitează daunele aduse de

radicalii liberi. Cherimoya

conține substanțe care, potrivit

unor cercetări recente,

s-au dovedit eficiente în împiedicarea

proliferării celulelor

canceroase, interferând cu

acțiunea unor enzime. Potrivit

literaturii de specialitate, acest

fruct limitează daunele aduse

celulelor de toxine și de radicali

liberi, stimulând, în același

timp, producerea de colagen și

întârziind astfel îmbătrânirea.

De altfel, cherimoya este

renumit pentru capacitatea

de a menține sănătatea și

Beneficiile spanacului

O cercetare de dată recentă

a scos în evidență faptul că cea

mai bună formulă de a consuma

spanacul este sub formă de

smoothie, în amestec cu iaurt

sau cu lapte, întrucât așa își

păstrează toți antioxidanții.

Gătirea spanacului face ca

antioxidanții prețioși pe care îi

conține, printre care la loc de

cinste stă luteina, atât de importantă

pentru sănătatea ochilor,

a inimii și a creierului, să

fie anihilați de temperaturile înalte.

În aceste condiții, experții

Universității Linköping, din

Suedia, arată că cea mai bună

formulă de a consuma spanacul

este crud, ca smoothie.

„După nenumărate teste în toate

condițiile, am ajuns la concluzia

că spanacul ideal este cel

crud. Un sfat recomandat este

să nu fie încălzit deloc și să i

se adauge grăsimi din lactate”,

punctează Rosanna Chung, autor

al studiului.

Experții suedezi au constatat

că atunci când este tăiat în

bucăți mici, spanacul proaspăt

eliberează mai multă luteină,

iar grăsimile din lactate cresc

solubilitatea acesteia. Cu cât

mai multă luteină este dizolvată

în iaurt, cu atât mai multă

este absorbită în organism,

arată cercetarea. Pe de altă parte,

o cale sigură de a elimina

antioxidanții este gătirea spanacului

la temperaturi înalte și

pentru mult timp, așa cum se

întâmplă pentru feluri de mâncare

foarte populare, cum este

lasagna. Chiar și încălzirea

spanacului la microunde este

preferabilă gătirii acestui superaliment,

arată webmd.com.

prospețimea pielii, de a combate

ridurile și liniile fine ale feței

și de a întreține un păr strălucitor

și bogat. Nu în ultimul

rând, prin tradiție, cherimoya

este creditat cu capacitatea de

a îmbunătăți fertilitatea, fiind

consumat și ca afrodisiac.

Pentru a consuma cherimoya,

tot ceea ce trebuie să faceți

Spanacul este considerat un

superaliment şi pentru toate

beneficiile sale extraordinare.

Sursă bogată de minerale, de

vitamine şi de fitonutrienți,

este benefic pentru un număr

important de procese vitale şi

de aceea este recomandat să fie

consumat regulat. Beneficiile

pentru sănătate ale spanacului

includ asigurarea unei presiuni

sănătoase a sângelui, prevenirea

degenerării maculare, a

cataractei, a aterosclerozei, a

bolilor de inimă. De asemenea,

spanacul ajută sănătăţii sistemului

osos, protejează şi hrăneşte

pielea şi, de asemenea,

asigură creşterea sănătoasă

a copiilor. De exemplu, 100

de grame de spanac conţin un

sfert din necesarul de fier al

corpului nostru.

Spanacul conţine vitaminele

C și E, betacaroten, cu ajutorul

cărora organismul luptă

mai eficient împotriva stresului

oxidativ. De asemenea,

acest tezaur de nutrienți aduce

organismului din abundență

calciu şi magneziu, minerale

benefice sistemului muscular.

De asemenea, spanacul are

proprietăţi antiinflamatorii,

este să tăiați fructul în două,

să eliminați sâmburii și să îl

mâncați cu lingurița, până

ajungeți aproape de coajă. O

altă variantă este curățarea totală

și apoi tăierea în bucățele

a întregului fruct.

Documentare: www. healthline.

com, www.stylecraze.com,

www.healthbenefitstimes.com

datorită faptului că este o sursă

de acizi Omega 3, fiind un

aliat prețios și în lupta împotriva

cancerului. Nu în ultimul

rând, consumul de spanac ajută

la echilibrarea metabolismului

grăsimilor şi scade colesterolul

„rău” din sânge, fiind recomandat

în dieta persoanelor care

suferă de afecţiuni cardiovasculare.

Spanacul este foarte indicat

în detoxificarea ficatului.

Băutură energizantă

Ingrediente: 1 mână cu spanac,

2 banane coapte, 1 măr,

1 lămâie, rădăcină de ghimbir

(după gust), 1 lingură cu fulgi

de cocos, 1 lingură cu semințe

de chia, 1 lingură cu semințe

de in, 150 ml apă plată.

Mod de preparare: se spală

bine spanacul și se pune

într-un blender. Se curăță

mărul și ghimbirul, se înlătură

coaja de la banane, apoi se

taie toate bucăți mai mici. Se

pun peste spanac, se stoarce

sucul de la lămâie, se adaugă

apa și semințele și se mixează

până se obține o băutură

cremoasă, fină.

Documentare:

www. medicalnewstoday.com

www.healthline.com

Ciorbă de fasole verde cu pui

Reţetele Annei IUNIE

2020 21

Prăjitură cu

cireșe și glazură

de lâmâie

Ingrediente:

• 400 g cireșe mari

• 5-6 ouă

• 6 linguri zahăr pudră

• 5 linguri făină

• 1-2 pliculețe zahăr vanilat

• 100 g unt topit

• 1 praf sare

• coaja de la o lămâie

• 1 linguriță esență de migdale

• Pentru glazură: 30 g zahăr,

sucul de la o lămâie

Mod de preparare:

Se curăță cireșele de sâmburi,

se spală în câteva jeturi

de apă rece şi se lasă să se

scurgă în sită. După ce s-au

scurs, se pudrează cu făină.

Se separă ouăle, gălbenuşurile

se freacă cu sarea, albu-

şurile se pun într-un bol şi se

bat spumă cu zahărul, zahărul

vanilat şi esenţa de migdale,

apoi se adaugă gălbenuşurile

şi untul topit la baie

de aburi. Se bat bine şi, spre

sfârşit, se adaugă făina cernută.

Se încorporează uşor ca

să nu se formeze cocoloaşe.

Compoziţia se toarnă întro

tavă (de preferat rotundă)

tapetată cu făină sau unt, se

întinde uniform şi se pun cireşele.

Se bagă tava la cuptor

aproximativ 40 de minute,

şi după ce s-a copt, se lasă

să se răcească. Între timp,

se topește cele 30 g de zahăr

în sucul de lămâie și glazura

obținută se pune deasupra pe

prăjitură.

Ingrediente:

• 400 g carne de pui

• 1 kg fasole verde

• 3-4 cartofi potriviţi

• 1 ceapă mare

• 1 litru suc de roşii

• 50 ml ulei măsline sau unt

• pătrunjel

• cimbru

• 2-3 căţei de usturoi

• sare, piper

Mod de preparare:

Se taie şi se spală carnea,

se scurge de apă şi se

taie bucăţele. Apoi, împreună

cu ceapa, se călesc în

ulei până se rumenesc. Se

adaugă 2 litri de apă caldă

şi sare, după gust, şi se pun

păstăile de fasole spălate,

curăţate la capete şi rupte

în jumătăţi. Dacă nu ai

în casă suc de roşii, îl poți

prepara dintr-un kilogram

de roşii. Se curăţă roşiile

de pieliţe şi se dau prin

răzătoare. Dacă vrei, poți

să pui sucul la fiert. Este

mult mai sănătos. După ce

s-a fiert fasolea pe jumătate

şi nivelul apei a scăzut, se

adaugă sucul de roşii, cartofii

tăiaţi cubuleţe, sarea

şi piperul şi o mică ramură

de cimbru şi se mai fierb

aproximativ 30 de minute.

După ce a fiert ciorba de

fasole, se pune usturoiul

tocat mărunt pentru aroma

deosebită pe care o lasă. Se

toacă pătrunjelul, se presară

pe fiecare porţie şi se

serveşte cu pâine integrală

sau de casă.

Ficăței de pui cu legume și vin

Ingrediente:

• 500 g ficăței de pui

• 200 g ciuperci

• 100 g morcovi

• 150 g roșii

• 80 g mazăre

• 1 ceapă

• 250 ml vin alb

• 1 ceapă

• sare și piper

• 100 g unt

Mod de preparare:

Într-o tigaie care nu

lipește, topește untul la

foc mic și pune ficățeii la

rumenit. Între timp taie

legumele separat. După

ce prind culoare ficățeii,

adaugă ceapa și ciupercile,

apoi morcovii, roșiile

și mazărea, asezonează cu

sare și piper. Amestecă și

acoperă 5 minute. Toarnă

vinul peste legume și

ficăței, amestecă și mai

adaugă sare și piper dacă

simți nevoia. Lasă 15 minute

pe foc.

Suc de soc

Ingrediente:

• 10-12 flori de soc

• 1 kg de zahăr

• 8 gr de drojdie

• 8 litri de apă rece

• 2-3 lămâi mari

• Un borcan de 10 litri

Cum se prepară sucul

de soc: Florile de soc trebuie

spălate foarte bine și puse pe

fundul borcanului, după care

se adaugă zahărul, sucul de

lămâie și cojile de lămâie tăiate

felii, se pune apa și se lasă

la macerat până ziua următoare.

A doua zi, borcanul trebuie

umplut cu apă rece, se adaugă

drojdia și se amestecă foarte

bine. Se acoperă sucul de soc

cu un tifon și se lasă la păstrat

într-un loc însorit pentru

2, maxim 3 zile. Sucul de soc

trebuie amestecat în fiecare zi,

dimineața și seara, iar atunci

când a ajuns la nivelul de acciditate

pe care ți-l dorești, îl

poți strecura în sticle și îl poți

depozita în frigider.

NELU BÂRSAN

www.barsantrans.com

PROGRAM

DISTRIBUIRE PACHETE

LOCALITATEA ORA LOC

RUTA SÂMBĂTĂ

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU

EJEA 9:55 LIDL

Zona ZARAGOZA

TEL: 618 266 341

TUDELA 10:45 LA GARĂ

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN

R OMÂNESC)

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)

EBRO

VITORIA 15:50 MC DONALD’S

ARRASTE 16:55 MAXI DIA

M ONDRAGON

BERGARA 17:20 EROSKY

EIBAR 17:50 LIDL

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

TOLOSA 8:00 EROSKY

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3

(M AGAZIN ROMÂNESC)

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)

JACA 13:40 PISTA DE HIELO

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ

FRAGA - AVIZ TELEFONIC

Zona LERIDA

TEL: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL

BINEFAR 9:10 MAXI DIA

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA

SOLSONA 15:45 PARCARE POD

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ

BELLVIS 20:10 LA SPLAI

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

BENABARE 8:00 PARCARE

PUENTE DE

8:35 RESTAURANT FONDA

MONTANA

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC

SORT 14:30 STAȚIE BUS

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA

Zona TARRAGONA

TEL: 629 104 133, 651 563 065

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA

LOCALITATEA ORA LOC

MONTBLANC 9:00 REPSOL

VALLS 9:30 LIDL

ALCOVER 10:00 PARC

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA

REUS 11:00 AUTOGARĂ

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI

LA PINEDA 13:30 SHELL

RUTA DUMINICĂ BARCELONA

LOCALITATEA ORA LOC

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR

VENDRELL 8:30 MAXI DIA

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ

GAVA 11:15 LA GARĂ

VILADECANS 11:45 CARREFOUR

BELLVITGE 12:00 LA GALP

Zona BARCELONA

TEL: 608 625 964, 618 266 341

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU

MARTORELL 8:45 LIDL

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA

RUBI 9:50 LIDL

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ

RIPOLLET 11:25 LIDL

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO

GRANOLLERS 13:15 LIDL

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA

TONA 14:15 MAXI DIA

VIC 14:50 ALDI

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)

OLOT 16:00 CARREFOUR

RIPOLL 17:00 CAPRABO

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC

NAVAS 19:20 LA TREN

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

IGUALADA 8:00 CARREFOUR

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA

CASES)

10:35 C. COMERCIAL “LA

FARGA”

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA

MATARO 13:30 LIDL

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE

FIGUERES 16:00 LIDL

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC

Zona CASTELLON

TEL: 618 759 883, 642 255 081

ORAR SEDIU CASTELLON

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8-2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CULLERA - AVIZ TELEFONIC

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)

ALCOY 13:00 EROSKY

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO

IBANEZN, NR. 4)

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO

DE PERTEGAS 22, BAJO)

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL

ALCORISA 07:30 BAR GOYA

ANDORRA 08:00 EL ARBOL

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA

FABARA 10:00 BAR SPORT

MAELLA - AVIZ TELEFONIC

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,

NR. 35)

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA

JESUS)

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

HERMANOS VALDES, NR. 13)

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI

DIA)

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA

OROPESA DEL

MAR

- AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL

OLIVA - AVIZ TELEFONIC

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC

VANDINGA

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate IUNIE

2020 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Companie de servicii caută

zidar cu experiență, care cunoaște

bine insula Tenerife, pentru a

efectua reparații la domiciliu. Este

esențial: să efectuați toate tipurile

de reparații (gresie, pardoseală,

plăci de ipsos etc.), să fiți autonom,

să aveți propriul vehicul și

propriile unelte. Telefon: 675 566

829, 822 040 932 (Santa Cruz de

Tenerife).

Se angajează tehnician cu studii

superioare în estetică, pentru

o clinică de medicină estetică și

dermatologie din Alicante. Va fi

apreciată titrarea, experiența de cel

puțin 2 ani în tratamente cu laser,

tehnici corporale și masaje de drenare,

precum și tratamente faciale

și diagnosticare a pielii. Contract

inițial de 6 luni cu posibilitate de

contract pe perioadă nedeterminată.

Va exista un interviu personal

înainte de selecție. Telefon: 609

602 755, 606 979 944.

Companie de construcții și

reparații din Madrid, caută o ficial

în gips-carton (pladurista) cu

experiență și curs de risc 20 h.

Telefon: 688 350 455.

Se organizează selecție de

personal pentru un centru SPA

situat într-un hotel din Barcelona.

Condiții: pregătire în masaje, estetică

și o experiență minimă de cel

puțin un an în domeniu. Telefon:

672 325 348.

Magazin de înghețată situat

în Playa de San Juan (Alicante),

caută persoane responsabile care

să lucreze din iunie până în septembrie

2020. Nu este necesară

experiență, ci doar respect față de

public și responsabilitate la locul

de muncă. De preferat, studenți la

universitatea din Alicante. Contact

prin Whatsapp. Telefon: 606 441

418.

Restaurantul Bleumar din

Benicàssim (Castellón), caută

chelneri și asistenți pentru bucătărie.

Cei interesați sunt așteptați cu

CV-ul la restaurantul Belumar, Av.

Ferrandis Salvador, 141, 12560

Benicàssim, Castellón. Telefon:

964 394 817.

Anunțuri oferite de Tablón de

Anuncio.

MUNCĂ - CERERI

Doamnă responsabilă, 52

de ani, caut de muncă în comunitatea

Madrid ca externă. Am

rezidență în Spania, acte în regulă,

experiență și recomandări foarte

bune în îngrijirea persoanelor în

vârstă și îngrijirea copiilor. Telefon:

641 460 783.

Doamnă serioasă, responsabilă,

harnică, caut de muncă ca și internă,

ajutor de bucătar sau portar

(la bloc), în Zaragoza, provincia

Aragon. Am referințe foarte bune.

Telefon: 642 342 807.

Doamnă rezidentă în Spania,

52 de ani, serioasă și responsabilă,

caut de muncă în comunitatea

Madrid, ca ajutor de bucătar.

Am experiență de peste 2 ani și

referințe foarte bune. Telefon: 642

342 807.

Doamnă, 50 de ani, rezidentă

în comunitatea Madrid, cu multă

experiență în îngrijirea persoanelor

în vârstă și foarte bune recomandări,

caut de muncă în acest

domeniu, 6-7 ore pe zi (ca externă)

în următoarele zone: Alcalá de

Henares, Azuqueca de Henares,

Meco, Torrejón de Ardoz, Santa

Eugenia. Mai multe detalii, la

telefon: 642 527 466.

Șofer cu experiență de peste

25 de ani și mașină proprie, din

comunitatea Madrid, oferă servicii

de transport pentru oricine are nevoie

(transport persoane, înlocuire

șofer etc.). Telefon: 616 544 565

(Nelu).

Persoană serioasă, 45 de ani,

specialist în vânzări, experiență

în condus autovehicule cu carnet

B, aptitudini manageriale, idei

novatoare caut de muncă oriunde

în Spania sau în Europa. Cristi,

telefon 606 750 991.

Doamnă, din comunitatea

Madrid, caut de muncă ca și ajutor

de bucătar, pentru un restaurant cu

bucătărie românească. Am multă

experienţă în domeniu. Telefon:

642 124 140.

Caut de muncă ca şofer

categoria B: distribuitor, taxi,

transport persoane etc. Oriunde

în Europa. Multă experienţă.

Mobil: 606 750 991.

Doamnă serioasă 46 de ani cu

expierență în serviciul domestic,

caut loc de muncă ca şi externă

în comunitatea Madrid. Disponibilitate

imediată. Telefon: 642

087 102.

Caut de muncă ca și internă

în Comunitatea Madrid. Am

experiență și bune recomandări.

Telefon: 632 547 527.

Doamnă 43 de ani, curată,

gospodină, caut de muncă în

Comunitatea Madrid, ca externă,

în curățenie, îngrijit copii sau

persoane în vârstă, sau în domeniul

confecțiilor. Am experiență

și referințe foarte bune. Telefon:

625 736 494.

Doamnă serioasă, cu experiență

în domeniul curățeniei, caut

de muncă ca și externă, cu ora, în

Coslada sau zone apropiate. Telefon:

642 859 842.

VÂNZĂRI

Vând apartament cu 2 camere

în Alba Iulia, zona Cetate

Bulevard, parter, cu suprafața de

39 m², finisat și utilat complet.

Apartamentul este compus din 2

camere, bucătărie mobilată, baie,

hol. Dispune de centrală termică,

geamuri termopan, uși interioare

noi, gresie, faianță. Preț 37.000 €.

Mai multe detalii, la telefon: 671

490 785.

Vând apartament 3 camere,

50m², semi-decomandat, etaj 2,

în Bacău, zona Milcov. Apartamentul

are izolație exterioară, ușă

metalică, gresie, faianță, necesită

îmbunătățiri. Relații la telefon:

0034/656 923 673.


în Timișoara, zonă rezidențială.

Apartamentul este situat la etajul

3, este decomandat, renovat și

izolat. E dotat cu centrală proprie

pe gaz. Preț negociabil 66.000€.

Telefon: 0034/ 642 335 643.

Vând teren intravilan, în

Amara, județul Ialomița, pe drumul

Fermei. Suprafața: 1600 m²,

preț 18.000 €. Mai multe detalii, la

telefon: 669 194 121.

Particular, vând fabrică de cărămidă

în satul Siminoc, județul

Constanța, cu acte și autorizații în

regulă. Fabrica este în funcțiune și

are personal angajat. Cei interesați,

puteți suna la telefon: 0040/766

398 906 sau 0040/767 593 324;

e-mail: officeceramicasiminoc@

gmail.com

Se vinde apartament în Calle

de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea

Móstoles (provincia Madrid).

Apartamentul este complet renovat

în 2013, exterior cu terasă.

Are 71 mp, 3 camere, sufragerie

și 1 baie. Puteți vizita. Investiția

e foarte bună. Baia are cabină de

hidromasaj, camera de zi este cu

mural de lemn, camera principală

cu șifonier încorporat cu oglindă.

Terasa este închisă cu alumniu și

copertină. Încălzire centrală, aer

ondiționat, lift. Preț: 160.000 €.

Mai multe detalii la telefon: 687

471 219 (Francisco).


în Botoșani, Bulevardul

Eminescu, Aleea Nouă nr. 8,

izolație exterioară, geamuri termopan,

CT etaj intermediar și

mobilat. 666 915 835.

Vând apartament în Baia-Mare

(Aleea Neptun) cu 2 camere, baie,

bucătărie, hol, centrală proprie și

calorifere noi, geamuri termopan,

izolat în exterior. Preț: 28

mii euro, negociabil. Mai multe

informații la telefon: 0040/746

371 260 (RO), 680 126 525 (ES).

Vând în Botoșani, strada

Popăuți 104, casă construită în

2014, P+M, compusă din 6 camere,

două băi, două bucătarii, încălzire

centrală prin sol și calorifere,

parter locuibil, 1305 mp, gradină,

pomi, fântână, beci. Preț 88.000€.

Relații la telefon: 0040 / 771 905

144 sau 0034 / 666 299 144.

Vând casă la țară, în satul

Moșteni, județul Teleorman, la 20

km de Alexandria. Casa este în stil

rustic, cu fântână în curte, electricitate,

300mp casa, plus 1500mp

curte. Preț negociabil, 15.000€.

Mai multe informații la telefon:

642 694 285.

Vând casă în Amara, județul

Ialomița, (la roșu) la cinci minute

de plajă. Pentru informații sunați

la numărul de telefon: 643 086

970.

Vând casă la țară, în județul

Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,

baie, fântână în curte, hidrofor,

fosă septică, 2.500 mp curte, drum

de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/

munte superbă, liniștită, la 50 km

de oraș. Preț 21.000 € negociabil.

Mai multe informații, la telefon:

678 804 997.

Vând apartament la cheie, în

Ploiești, cu 3 camere, centrală

proprie, utilat cu mobilă nouă.

Preț informativ: 50.000€. Detalii

suplimentare la telefon: 0034/642

925 210 (Spania); 0040/772 929

916 (România).

MATRIMONIALE

Domn, 48 de ani, sincer,

divorțat, din zona Madridului, doresc

să cunosc o doamnă de vârstă

apropiată, pentru o relație de prietenie.

Mă puteți suna la telefon:

642 264 868.

Doamnă, 60 de ani, fără vicii,

doresc să cunosc un domn

fără vicii (nefumător) respectos,

cu situație financiară stabilă, de

vârstă apropiată, din Comunitatea

Madrid. Cei care nu se regăsesc în

cerințele mele îi rog să nu deranjeze.

Telefon: 642 232 174.

Doamnă de 49 ani, fără

obligații, din Zaragoza, doresc să

cunosc un domn serios, care știe

ce vrea de la viată, pentru prietene

sau o relație stabilă. Doresc

seriozitate! Număr de contact: 642

090 617.

Tânăr înalt, simpatic, fără

obligații familiare, cu cei „7 ani

de acasă”, doresc să cunosc o tânără

până în 35 de ani cu același

calități, pentru o relație bazată pe

respect și sinceritate, eventual

căsătorie. Locuiesc și lucrez în

Madrid. Nu contează din ce parte

a Spaniei este persoana. Telefon:

691 739 113.

Văduv, serios, caut doamnă

cu vârsta între 58-62 de ani, fără

obligații, serioasă, fără vicii, pentru

prietenie, eventual căsătorie.

Telefon: 642 293 381.

Bărbat 59 ani, 1,67 m divorțat,

cult, educat, cu serviciu în Madrid,

doresc să cunosc o doamnă din

comunitatea Madrid sau din împrejurimi

cu vârsta între 47 - 56

de ani pentru o relație de prietenie,

bazată pe sinceritate și respect reciproc.

Telefon: 602 072 385.

Ardelean, 46 de ani, divorțat,

rezident în Valencia, cu o fetiță de

11 în custodie, doresc să cunosc o

doamnă sinceră și serioasă pentru

prietenie/căsătorie. Telefon: 642

407 119.

Doamnă, doresc să cunosc

un bărbat de 48 – 50 de ani, din

comunitatea Madrid, fără vicii,

pentru o relație seriosă, bazată

pe respect reciproc. Telefon: 603

302 314.

Bărbat singur, 48 de ani, doresc

să cunosc o doamnă de vârstă

apropiată, din comunitatea

Madrid, pentru o relație serioasă

și de lungă durată. Nu răspund la

beep! Telefon: 642 252 639.

Tânăr, 33 de ani, caut o fată

pentru o relație serioasă, eventual

căsătorie. Telefon: 642 311 768.

Bărbat, din comunitatea

Madrid, caut femeie pentru o

relație de prietenie. Telefon: 637

092 992.

Doamnă, 47 de ani, doresc să

cunosc un domn de vârstă apropiată

din comunitatea Madrid,

serios, fără vicii. Rog seriozitate!

Telefon: 642 089 264.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676

Noi reguli pe care trebuie să le

respecți când călătorești cu avionul

După 15 iunie sunt mari

șanse ca România să redeschidă

aeroporturile pentru

călătoriile cu avionul inclusiv

în scop turistic. Recent,

Agenția Europeană

de Siguranță în Aviație și

Centrul European pentru prevenirea

și Controlul Bolilor

au dat publicității COVID-19

Aviation Health Safety Protocol,

un set de reguli privind

călătoriile cu avionul

care trebuie respectate atât

de personal, cât și de clienții

companiilor de zbor. Astfel,

potrivit documentului citat,

odată ajunși la aeroport,

călătorilor le este măsurată

obligatoriu temperatura.

Accesul în incinta aeroportului

va fi permis doar

persoanelor care călătoresc și

celor care însoțesc pasageri cu

dizabilități sau minori. Checkinul

ar trebui făcut online, pe

cât posibil, iar la predarea bagajelor

vor apărea tot mai multe

countere self-service, cum

sunt pe aeroporturile din afară.

Îți scanezi singur documentele

de identitate, boarding

pass-ul, pui valiza pe cântar, îți

este cântărită automat, primești

eticheta de bagaj, o lipești și ai

predat bagajul.

Se va completa de asemenea

o declarație cum că nu ai

avut simptome de boală, că nu

ai intrat în contact cu persoane

diagnosticate cu COVID-19,

că nu te afli în carantină, etc.

Masca trebuie purtată din

momentul în care ai intrat în

aeroport, până ieși pe ușa aeroportului

de destinație. Singurele

momente în care trebuie să

îți dai jos masca sunt controlul

de securitate și controlul

pașaportului.

Copiii cu vârstă sub 6 ani

și persoanele care au diverse

probleme de sănătate (incompatibile

cu purtarea măștii) sunt

exceptate de la această regulă.

Și apropo, asigurați-vă că aveți

suficiente măști pentru tot zborul

(teoretic, cele medicinale

trebuie schimbate la 3-4 ore).

Pe avion se vor servi doar

mâncare și băuturi ambalate și

se va încuraja plata cu cardul.

Nu există restricții în ceea ce

privește capacitatea de zbor a

aeronavei, așa că se va putea

călători și cu avionul „full”.

Occidentul romanesc nr 110 - 2020 iunie

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?