Occidentul romanesc nr 110 - 2020 iunie

Educaţie şi cultură IUNIE
2020 11
Dan Caragea - Critic literar
Portugalia, Redactor-șef OR
Tradusă prin „Trăieşte-ţi
clipa!”, expresia latină este
și astăzi destul de des folosită,
fiind un îndemn de
a trăi momentul sau clipa
prezentă, fără a ne preocupa
cu viitorul. Fraza
completă, scrisă de marele
poet Horaţiu, sună astfel:
„Carpe diem, quam minimum
credula postero”, cu
sensul: „Culege ziua de azi
și fii cât mai puțin iscoditor
privind viitorul”. Tema
odei a XI-a, din primul
volum horaţian, este celebrul
carpe diem, prin care
poetul o sfătuieşte pe tânăra
Leuconoe să profite din
plin de fiecare moment al
vieţii sale, chiar dacă o aşteaptă
o viaţă lungă de trăit.
Prezentul este cu adevărat
important, dar nu în
sens imoral, de nepăsare şi
desfrâu, căci îndemnul stă
sub semnul unei adevărate
discipline de viaţă care ne
spune să nu lăsăm pe mâine
ceea ce putem face astăzi.
Este important de subliniat
că Horaţiu, deşi s-a arătat
interesat de adevăratul
epicurism (de natură mai
degrabă ascetică), nu a
exaltat trăirea plăcerilor pe
care mulţi le-au asociat, în
vremurile mai noi, acestui
îndemn.
Trebuie să recunoaştem
că astăzi cei ce folosesc expresia
horaţiană îl dau mai
degrabă un sens libertin,
de satisfacere a plăcerilor
trupeşti, fără a se gândi la
urmări, sau de a trăi momentul
în absenţa oricărei
judecaţi morale negative.
Într-o lume a consumismului,
plăcerea este şi ea devorată
într-un timp relativ
scurt, cu o frenetică intensitate,
dar fără a o mai corela
cu sensul moral, în general
nebulos sau nedescoperit.
„Cerc vicios” - Expresia,
preluată din franceză în secolul
al XIX-lea, se foloseşte
atunci când ne referim
la o situaţie complicată, periculoasă
şi încurcată, din
care nu se întrevede o posibilitate
de ieşire. „Vicios”
nu se referă aici la vreun
defect moral, la păcat sau
perversiune, ci la un pericol
real. Este vorba, aşadar, de
o situaţie dificilă, în care
ne simţim prinşi, real sau
mental, aidoma unui cerc
din care nu se poate ieşi.
Iată ce scrie Constantin
Dobrogeanu-Gherea:
„Indiferența publicului?
Dar de ce publicul e azi
așa de indiferent pentru
producțiunile artistice,
când cu treizeci ori patruzeci
de ani înainte arăta
un interes așa de mare
pentru Alecsandri și alții?
Cu explicațiile date însemnează
a te învârti într-un
cerc vicios: publicul nu
citește pentru că nu se
produce și nu se produce
pentru că nu se citește.”
(Asupra mișcării literare și
științifice)
Marele Eugen Ionescu
ne-a lăsat acest delicios
aforism: „Descrie un cerc,
mângâie-l apoi, şi se va
transforma într-un cerc vicios.”
„Castele în Spania”
De obicei spunem „a
construi sau a clădi castele
în Spania” atunci când ne
referim la proiecte fără şansa
de a se realiza, la reverii
inconsistente. Expresia provine
dintr-un celebru roman
francez, „Romanul rozei”
(din veacul al XIII-lea).
Un autor din secolul al
XVII-lea ne spune că, pe
vremea ocupaţiei arabe, a
construi castele în Spania
ar fi fost o întreprindere
fără noimă din cauza incursiunilor
maure. Explicaţia
nu este întrutotul convingătoare,
pentru că expresia
are, în franceză, variante
cum ar fi „castele în Brie”,
„castele în Asia” sau „castele
în Cairo”.
Aceasta ne arată că presupusele
„castele” au fost
plasate de imaginarul oamenilor
în locuri îndepărtate
sau inaccesibile. A ajunge,
aşadar, la aceste „castele”
devine un fapt irealizabil, de
neatins. Deşi nicio explicaţie
nu pare suficient de convingătoare
privind referirea la
Spania, mi se pare că, atunci
când formula apare, Spania
era, pentru francezi, un teritoriu
suficient de îndepărtat,
deopotrivă cunoscut şi
necunoscut, prietenos, dar
şi ostil, pentru a deveni un
loc al exoticului.
Să lăsăm acum cititorul
în compania unui poem
de Macedonski, intitulat
„ Castele-n Spania”, publicat
în volumul Excelsior
(1895).
„Carpe diem!”
Castele-n Spania
Lui Cincinat Pavelescu
De-ar vrea norocul să-mi zâmbească
Și să câștig la loterie,
Aș duce-o viață-mpărătească,
Ascuns să nu mai mă găsească
În timpi de ani, ființă vie.
N-aș vrea să am măriri deșerte,
N-am nici-o sete de renume,
Aș înălța mereu concerte
La adăpost de griji și certe,
La adăpost de om și lume.
În colț tăcut de vreo Sahară,
Castel aș pune să-mi zidească,
Și scuturat de-orice povară,
Aș ridica spre ceruri scară,
De-ar vrea norocul să-mi zâmbească.
Ca-n basme masa mi s-ar pune
Și s-ar deșterne tot ca-n basme,
Bucatele cele mai bune
Ar apărea ca prin minune
Pe tăvi aduse de fantasme.
Prin vase de-aur și prin cupe
De cornalină și agată,
De silfi ușori, gentile trupe,
Ar tot turna zburând în grupe
O ambrozie delicată.
De pe-o terasă înflorită
Privirea mea s-ar pierde-n cale
Sub frunzătura-nchipuită
De soare vesel strălucită
Și scânteind de portocale.
Fântâni de ape săritoare,
Ar răcori-o-n orice clipă
Cu picături nălucitoare
Ce-n urmă-n limpede izvoare
S-ar scurge leneș sau în pripă.
Iar împrejur de-acea grădină
Nimic, nimic decât pustie…
Pustia de nisipuri plină
Precum e cerul de lumină, —
De-aș câștiga la loterie.
Dar viața în singurătate
Mi s-ar urî și ea la vreme
Și mi-aș clădi atunci palate
Pe lângă țărmuri populate
De-ale amorului poeme.
Pe lângă Neapol am de știre,
Că e un cuib între verdeață,
Eu l-am văzut în părăsire
Ș-am fost cuprins l-acea privire
De melancolica-i dulceață.
Acolo corpul mi l-aș duce,…
Ruina trage la ruină… –
Aș vrea ca moartea să m-apuce
Purtându-mi viața ca o cruce
Pe-un țărm frumos de mare lină.
Dar câștigând la loterie,
M-aș face ca și alții poate,
Și preschimbat prin avuție
N-aș mai căta o vizunie,
Ci aș voi să gust din toate.
Atuncea poate-n gând mi-ar trece
Să țin în lume tren și casă,
Să am bufoni cu tivge sece
În contul căror se petrece
Și paraziți să am la masă.
Să treier podul în trăsură,
Să-mi râd de suferințe grele,
Iubindu-mi singura făptură,
Pentru stomac și pentru gură
Să fie ținta vieții mele.
Oh! simt, oh! simt că avuția
Pe om îl face rău să fie,
De-mi cântă-n suflet poezia,
Să cânte-o face sărăcia… –
N-am câștigat la loterie.
O PAGINĂ DEDICATĂ ANALIZEI
GRAMATICALE
Pagina vă propune o abordare diferită a faptelor de limbă, abordare care să ofere nu
neapărat soluții perfecte, ci prilejul de a înțelege mai bine „problemele limbii”, pentru a
descoperi noi reguli care să permită îmbunătățirea pe viitor a analizei gramaticale automate.
Vă așteptăm pe:
www.analiza-gramaticala.ro