Occidentul romanesc nr 110 - 2020 iunie

16
IUNIE
2020
Frumuseţile României
Pădurea de liliac de la Ponoare, o minune a naturii
Pădurea de liliac de la
Ponoare este o rezervație botanică
situată la 3 km de Conacu’
Boierului. Rezervația se întinde
pe o suprafață de 20 ha, la
o altitudine de 500 m și reprezintă
unica pădure de liliac din
țară conservată datorită climatului
blând, cu influențe submediteraneene.
Este declarată
arie protejată a Geoparcului
Platoul Mehedinți.
Influenţa climei submediteraneene
a favorizat aici
dezvoltarea unei flore specifice:
liliacul, frăsinica,
Bujorul, o specie unică în
Europa, este considerat „element
de identitate naţională”
și înfloreşte o singură dată pe
an, în luna mai, timp de 10
vişinul turcesc, mojdreanul,
păducelul, cărpiniţa şi mult
admirata lalea neagră. Şi fauna
reprezintă câteva specii
rare, ocrotite de lege: vipera
cu corn, scorpionul şi broasca
ţestoasă. Pădurea poate fi
admirată în deplinătatea frumuseţii
sale, mai ales la începutul
lunii mai, când devine
un adevărat covor de flori de
liliac şi frăsinică cu parfum
îmbietor.
Pădurea de liliac se află în
apropierea platformei carstice
Ponoare, la circa şase kilomezile.
Floarea sălbatică crește
spontan în câteva regiuni
ale ţării, precum Măcin şi
Babadag ( Tulcea), Troianu
(Teleorman), Comana
tri sud-est de oraşul Baia de
Aramă din judeţul Mehedinţi.
Pădurea se află la circa 3 km
sud de localitatea Ponoare,
între dealurile Băluţei şi
Răiculeştilor, de o parte şi de
alta a Văii Prislopului. Pentru
a ajunge la ea, pe jos, se poate
porni de la școală, pe Valea
Morilor, urmându-se firul apei
și urcând apoi pe Dosul Mare,
până la Valea Prislopului, pe
o potecă marcată turistic. Pe
acest drum, turiștii pot vedea
bisericuța de sub Stei.
În cazul în care vreți să
ajungeți cu mașina, se poate
merge pe lângă căminul
cultural, apoi se traversează
cătunul Tihoi și se merge în
direcția Delureni. Cea mai
bună perioadă de vizită, pentru
a prinde liliacul înflorit
este luna mai.
La Ponoare se organizează
în fiecare an sărbătoarea liliacului,
o manifestare folclorică
de interes naţional, la care,
în amfiteatrul natural al Văii
Prislopului, se întrec formaţii
şi solişti de renume din zonă,
iar sărbătoarea se desfășoară
neîntrerupt din anul 1965.
A consemnat: Kasandra
Kalmann Năsăudean
Foto: EFE
Bujorul românesc, o specie
unică în Europa
(Giurgiu), Zau de Câmpie
(Mureş), Pleniţa (Dolj) sau
Stoicăneşti (Olt).
Cu cinci specii spontane
şi trei specii cultivate, bu-
jorul are circa 100 varietăţi
şi soiuri. Prima dintre ele,
bujorul românesc (Paeonia
peregrina varianta romanica
sau Paeonia peregrina
Miller – în enciclopedia
florei), creşte cu deosebire
în sud-estul ţării. De numele
bujorului românesc
se leagă vechi legende şi
superstiţii.
În județul Teleorman
există o arie naturală protejată
de interes naţional. Este
vorba despre Rezervaţia naturală
Pădurea Troianu, al
cărei obiectiv îl constituie
conservarea florei sălbatice
şi protejarea speciei de
bujor românesc. În prezent,
această rezervaţie naturală
este administrată de către
Agenţia Naţională pentru
Arii Naturale Protejate.
Floarea are culoarea roşu
aprins, cu un număr de 5-8
petale aşezate pe un singur
rând. Cu scopul protejării
acestei specii, au fost instituite
măsuri de conservare,
precum reducerea căilor de
acces în pădure și monitorizarea
constantă a dăunătorilor.
Pădurea de bujori
din Teleorman este de o
frumusețe impresionantă.
Zona a fost declarată rezervaţie
naturală de tip floristic
şi forestier printr-o hotărâre
de guvern, emisă în 2004,
cu scopul de a proteja bujorul
românesc, floarea fiind
inclusă pe Lista Roşie
a Plantelor Superioare din
România.
Pentru ca specia să reziste
mai departe, în pădurea de la
Troianu s-au impus măsuri
de protecţie a florei şi faunei,
prin reducerea căilor de
acces în pădure, interzicerea
plantării salcâmului şi desfăşurarea
oricăror activităţi
care ar putea provoca distrugerea
bujorului românesc.
În zonă este interzis păşunatul,
folosirea focului sau
aruncarea gunoaielor.
Bujorul înfloreşte în luna
mai, iar perioada de florescenţă
durează aproximativ
zece zile. Jumătatea lunii
mai este perioada în care
Pădurea de la Troianu atrage
zeci de vizitatori, curioşi
să vadă cum arată cea mai
rară specie de floare din
România, unicat în Europa.
Bujorul este considerat
simbol al prosperităţii şi
luxului şi apare în mitologia
greacă. Românii au
dezvoltat o serie de superstiţii
despre floarea rară
care i-a însoţit de-a lungul
istoriei. Se spune că cei
care rup florile de bujor
vor fi atacaţi de ciocănitori.
Deşi este atestat faptul că
bujorul este toxic şi nu are
proprietăţi tămăduitoare,
există o veche superstiţie
potrivit căreia planta prinde
proprietăţi miraculoase
dacă rădăcina este culeasă
noaptea.
A consemnat: Kasandra
Kalmann Năsăudean