manual-religie-v-akademos

plece. În timpul călătoriei spre Canaan, Moise a mijlocit înaintea
lui Dumnezeu ca poporul să depășească toate dificultățile. El nu
și-a abandonat misiunea și a condus cu devotament pe evrei până
în Țara Făgăduinței, renunțând la interesele personale.
Un alt model biblic, Sfântul Proroc Daniel, a adus alinare
poporului său în robia babiloniană. El a păstrat religia străbună și
obiceiurile neamului printre străini. Înțelepciunea dăruită de
Dumnezeu și credința cu care a depășit primejdiile, precum
coborârea în groapa cu lei, i-a convins pe regii Babilonului să
recunoască: „Dumnezeul vostru (al evreilor) este Dumnezeul
dumnezeilor și Stăpânul regilor” (Daniel 2, 47). El a oferit un model
compatrioților, întărindu-i în răbdare, rugăciune, credință, cu
speranța refacerii unității de neam, a țării și a templului distrus.
Daniel s-a rugat în Babilon pentru iertarea greșelilor poporului
său ca pentru sine însuși.
Fiecare cetățean este îndemnat să-și manifeste iubirea față de
poporul lui, prin respectul acordat înaintașilor și prin responsabilitatea
acțiunilor sale, făcute cu conștiință curată. Cinstirea
eroilor și a sfinților naționali face parte din aceste manifestări ale
patriotismului.
Să exersăm!
1. Rezolvă următoarele cerințe:
a) Numește trei personalități din istoria românilor care au contribuit
la păstrarea identității naționale.
b) Când se celebrează Ziua Eroilor neamului românesc?
c) Care sunt meritele Sfântului Proroc Moise în apărarea libertății
evreilor?
d) Cum a menținut Sfântul Proroc Daniel credința poporului
aflat în exil?
e) Identifică două modalități de exprimare a dragostei față de
popor.
2. Menționează câte un sinonim pentru cuvintele: martir, patriotism,
slujire, înaintași, cinstire. Alcătuiește enunțuri cu fiecare
termen găsit.
3. Găsește două asemănări și două deosebiri între sfinții proroci
prezentați și evenimentele la care au participat.
Știați că…?
x Ceremonia de încoronare
a domnitorilor
din Moldova și din Țara
Românească avea două
momente importante:
1. învestirea domnitorului,
ce avea loc în
afara cetății și se încheia
cu ridicarea dom nitorului
pe scut, semn că
avea puterea supremă
condu că toare și că oastea
îi devenea loială;
2. încoronarea, desfășurată
în Catedrala Mitropolitană,
care presupunea
ungerea cu mir
a domnului de către
mitropolit, primirea coroanei
de aur și a însemnelor
puterii seculare:
buzduganul, sceptrul şi
steagul de domnie.
61