Allen Carr - Greutatea ideala

E nevoie de timp, inteligenţă şi imaginaţie pentru a schimba un obicei deo
viaţă, însă chiar şi în aceste condiţii nu trebuie să vă întristaţi. De aceea, a
treia instrucţiune este:
Începeţi cu o stare de entuziasm şi bună dispoziţie.
Probabil că vi se pare dificil, probabil că încă trăiţi stări care trec de la o
uşoară panică la pesimism, apoi la panică profundă, pentru a culmina cu o
depresie absolută. Aceste sentimente sunt cauzate de amintirea stărilor de
frustrare şi nemulţumire pe care le-aţi îndurat ori de câte ori aţi încercat să
urmaţi o dietă, combinate cu pierderea încrederii în sine la care aţi ajuns ca
urmare a acestor eşecuri şi cu credinţa că vă lipseşte acel lucru necesar pentru
a avea succes.
Să vă intre bine în cap că eşecurile de care aţi avut parte nu se datorează
în nici un fel unor deficienţe de caracter! Să presupunem că vă cer să staţi în
picioare şi să ridicaţi în aer piciorul stâng. E clar că oricine poate face asta.
Acum vă cer să ridicaţi piciorul drept, fără să-l aduceţi înapoi la sol pe cel
stâng, în aşa fel încât să rămâneţi cu ambele picioare suspendate în aer. Nici
măcar n-o să încercaţi să faceţi această mişcare, fiindcă ştiţi că e imposibil.
Probabil nu puteţi explica în termeni ştiinţifici de ce e imposibil, însă nu este
nevoie să o faceţi, atâta vreme cât ştiţi că e de nerealizat. Aveţi cumva senzaţia
că aţi suferit un eşec? Cu siguranţă că nu.
De câte ori aţi încercat să vă ţineţi greutatea sub control urmând o dietă,
aţi încercat să obţineţi imposibilul, din motivul pe care vi l-am explicat deja:
dietele nu dau rezultate! Eşecul nu s-a datorat unor lipsuri ale voastre, ci
faptului că aţi încercat să atingeţi imposibilul. Dacă e uşor de înţeles de ce e
imposibil să vă ridicaţi ambele picioare în acelaşi timp, de ce nu vă e la fel de
uşor să vedeţi şi motivele pentru care a ţine o dietă este un lucru imposibil?
Există câteva motive.
Unul ar fi acela că oamenii care fac reclamă dietelor creează confuzie
atunci când oferă motive foarte convingătoare, ştiinţifice, însă fără îndoială
nerealiste, prin care ne asigură că acestea vor funcţiona. Un alt motiv este acela
că unii dintre voi aţi avut probabil la un moment dat succes cu o anumită
metodă, ceea ce v-a făcut să credeţi că puteţi atinge rezultatul dorit. Din
păcate, nu aţi reuşit în final! Progresele pe care le-aţi realizat au fost pe termen
scurt – marea problemă a dietelor. Cel mai convingător motiv este însă altul:
deşi suntem convinşi că ne lipseşte lucrul esenţial pentru ca dieta noastră să
fie încununată de succes, cunoaştem destui oameni care au avut voinţa
necesară ca să reuşească.
Fumătorii cred că doar lipsa voinţei îi opreşte să renunţe la fumat. Eu i-
aş întreba: „Dacă rămâneţi fără ţigări la o oră foarte târzie din noapte, cât de
departe sunteţi dispuşi să mergeţi ca să vă puteţi cumpăra un pachet?” Un
fumător ar fi în stare să traverseze înot Canalul Mânecii, doar ca să facă rost de
ţigări. În mod ironic, tocmai voinţa lor de fier îi determină să continue să
fumeze. Fumătorii care renunţă bazându-se pe voinţă o fac doar fiindcă teama
că ar putea muri din cauza unui cancer la plămâni este mai puternică decât
iluzoria lor dependenţă de ţigări. E nevoie de multă voinţă pentru ca cineva să
ignore riscurile în privinţa sănătăţii, cheltuielile, mizeria şi stigmatul social şi