strategii de promovare a sănătăţii orale la populaţia - Gr.T. Popa
strategii de promovare a sănătăţii orale la populaţia - Gr.T. Popa
strategii de promovare a sănătăţii orale la populaţia - Gr.T. Popa
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Universitatea <strong>de</strong> Medicină şi Farmacie „<strong>Gr</strong>.T.<strong>Popa</strong>”Iaşi<br />
Stomatologie Generală<br />
Disciplina :Prevenţie Oro-Dentară<br />
STRATEGII DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ORALE LA<br />
POPULAŢIA SCOLARĂ DIN MUNICIPIUL IAŞI<br />
Coordonator Ştiinţific:<br />
Prof.Univ.Dr.Ioan Danilă<br />
REZUMAT<br />
Iaşi<br />
2011<br />
Doctorand :<br />
Corneagă Andrei<br />
0
Parte genera<strong>la</strong><br />
Introducere<br />
Cuprins<br />
Capitolul I - Epi<strong>de</strong>miologie afecţiunilor oro-<strong>de</strong>ntare <strong>la</strong> grupa <strong>de</strong> vârstă<br />
6-12 ani din România<br />
Capitolul II - Conceptul <strong>de</strong> <strong>promovare</strong> a <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> în actualitate 17<br />
2.1. Promovarea <strong>sănătăţii</strong> şi educaţia pentru sănătate orală<br />
2.2 Sănătatea orală şi calitatea vieţii <strong>la</strong> preşco<strong>la</strong>ri şi şco<strong>la</strong>ri<br />
2.3 Educaţia pentru sănătatea orală – obiective, meto<strong>de</strong>, teorii<br />
Capitolul III - Predicţia riscului <strong>de</strong> carios şi profilul <strong>de</strong> risc 25<br />
3.1 Aprecierea riscului carios<br />
3.2 Indicele OIDP (Oral Impact on Daily Performance )<br />
3.3 In<strong>de</strong>xul nevoilor <strong>de</strong> tratament<br />
Capitolul IV - Indicatori utilizaţi pentru <strong>de</strong>scrierea stării <strong>de</strong> sănătate<br />
orală<br />
4. 1. Calităţile indicatorului i<strong>de</strong>al<br />
4. 2. Evaluarea stării <strong>de</strong> sănătate odontală<br />
4. 3. Evaluarea stării <strong>de</strong> sănătate parodontală<br />
4. 4. Evaluarea anomaliilor <strong>de</strong>nto-maxi<strong>la</strong>re<br />
4. 5. Indicatori socio-<strong>de</strong>ntari<br />
4.5.1. Scale <strong>de</strong> apreciere a asocierii sănătate orală – calitatea vieţii<br />
4.5.1.1. Calitatea vieţii legată <strong>de</strong> sănătatea orală (Oral<br />
Health<br />
Re<strong>la</strong>ted Quality of Life – OHQOL)<br />
4.5.1.2. Instrument <strong>de</strong> stabilire a <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> <strong>la</strong> vârstnici<br />
(Geriatric Oral Health Assessment Instrument –<br />
GOHAI)<br />
4.5.1.3. Profilul impactului <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> (Oral Health<br />
Impact<br />
Pag.<br />
3<br />
5<br />
35<br />
35<br />
36<br />
41<br />
42<br />
43<br />
43<br />
43<br />
44<br />
44<br />
45<br />
1
Partea persona<strong>la</strong><br />
Profile – OHIP)<br />
4.5.1.4. Impactul <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> asupra activităţilor zilnice<br />
(Oral<br />
Impact on Daily Performance – OIDP)<br />
4.5.1.5. Sca<strong>la</strong> <strong>de</strong> indiferenţă faţă <strong>de</strong> sănătatea <strong>de</strong>ntară<br />
(Dental<br />
Indifference Scale)<br />
Capitolul V - Metodologia cercetării 47<br />
Capitolul VI - Dinamica afecţiunilor oro-<strong>de</strong>ntare <strong>la</strong> popu<strong>la</strong>ţia<br />
preşco<strong>la</strong>ră şi<br />
şco<strong>la</strong>ră din Iaşi<br />
Capitolul VII - Influenta factorului bacterian, a ratei fluxului salivar si<br />
a<br />
capacitatii tampon a salivei asupra experientei carioasa<br />
<strong>la</strong> elevii<br />
<strong>de</strong> 12 ani din Iasi<br />
Capitolul VIII - Scorul <strong>de</strong> neglijenţă orală (SNO) (Dental Neglect<br />
Scale)<br />
Capitolul IX - Sănătatea orală şi nivelul <strong>de</strong> cunostinţe şi atitudini în<br />
rândul copiilor , mamelor şi învăţătorilor din Iaşi, Romania<br />
Concluzii 131<br />
Bibliografie 133<br />
Anexe<br />
45<br />
57<br />
107<br />
116<br />
125<br />
2
Introducere<br />
Educaţia este factorul strategic al <strong>de</strong>zvoltării <strong>de</strong> perspectiva şi ea priveşte<br />
mo<strong>de</strong><strong>la</strong>rea multidimensiona<strong>la</strong> si anticipativa a factorului uman.<br />
La acest proces complex trebuie sa contribuie toate structurile : institutii<br />
guvernamentale, educatorii, furnizorii <strong>de</strong> produse <strong>de</strong> educatie si igine si nu in ultimul<br />
rand familia . Desi, multitudinea <strong>de</strong> rezultate statistice indica imperios necesitatea<br />
extin<strong>de</strong>rii si aprofundarii educatiei sanitare nu numai <strong>la</strong> nivelul presco<strong>la</strong>rului si<br />
sco<strong>la</strong>rului ci si pentru adolescenti, tineri si chiar adulti, se observa dinamica lenta a<br />
procesului <strong>de</strong> educare datorat lipsei <strong>de</strong> implicare a forurilor superioare dar si a lipsei<br />
fondurilor necesare realizarii <strong>de</strong> programe educationale .<br />
Este <strong>de</strong> ajuns ca interventia omului sa fie prezenta si se observa schimbari<br />
si abateri <strong>de</strong> <strong>la</strong> directia initia<strong>la</strong>. Dar educatia nu poate sa faca totul. Ceea ce poate sa<br />
faca educatia, educatorul în primul rând, este cunoasterea „darurilor naturale” cu care<br />
a fost înzestrata orice fiinta omeneasca, crearea unui mediu a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
pentru cele folositoare omului si societatii, gasirea unor obstacole pentru acele puteri<br />
care în<strong>de</strong>parteaza pe om <strong>de</strong> esenta virtutii si-l târasc spre originile sale ancestrale:<br />
salbatici. Daca educatia reuseste acest lucru, atunci maretia omului se <strong>de</strong>zvaluie în<br />
toata splendoarea ei: omul este fauritorul sinelui!<br />
Ceea ce noi facem pentru noi însine si ceea ce fac altii pentru noi cu<br />
scopul <strong>de</strong> a ne apropia <strong>de</strong> perfectiunea naturii noastre sub sfera educatiei.<br />
Ceea ce îi <strong>de</strong>osebeste pe oameni între ei este comportamentul oamenilor<br />
ce difera în functie <strong>de</strong> familia în care au crescut, <strong>de</strong> scoa<strong>la</strong> pe care au urmat-o, <strong>de</strong><br />
profesia pe care o au si <strong>de</strong> oamenii cu care intra în contact. Diferitele „tipuri” <strong>de</strong><br />
oameni se formeaza prin faptul ca o anumita pozitie în societate îsi impune amprenta<br />
pe comportamentul lor <strong>de</strong> viata.<br />
Fiecare comunitate si popu<strong>la</strong>tie necesita o abordare diferita si este putin<br />
probabil ca printr-o singura actiune problema educatiei sanitare sa se rezolve.<br />
Normele sociale au un efect important <strong>de</strong>oarece oamenii sunt influentate <strong>de</strong> actiunile<br />
celor din jur dar si <strong>de</strong> cele ale autoritatilor locale iar abordarea imbunatatirii sanatatii<br />
<strong>orale</strong> trebuie sa reflecte acest lucru.Oamenii implicati in acest proces <strong>de</strong> „transmitere<br />
a mesajului” si in implementarea programelor educationale au un rol important in<br />
reusita sau esecul acestora.<br />
Un rol important în sistemul educational îl ocupa educatia mora<strong>la</strong> a<br />
copiilor. Principalele meto<strong>de</strong> în acest sens sunt exemplificarea permanenta a m<strong>orale</strong>i,<br />
povatuirea si respectarea disciplinei.<br />
Consi<strong>de</strong>rarea copilului în evolutia sa specific individua<strong>la</strong> si oferirea<br />
sprijinului educational, dar si uman, în fiecare etapa a <strong>de</strong>zvoltarii sale este conditia <strong>de</strong><br />
baza a „schimbarii <strong>de</strong> comportament”. Educatorul este cel care creeaza mediul<br />
educational, ce trebuie sa fie favorabil, stimu<strong>la</strong>tiv, interesant si propice pentru<br />
învatare.<br />
Educatia în sănătatea orală urmăreşte informarea şi <strong>de</strong>zvoltarea, în rândul<br />
popu<strong>la</strong>tiei a unei concepţii şi a unui comportament igienic sanogen, în scopul apărării<br />
<strong>sănătăţii</strong> generale, a celei odonto-parodontale, a <strong>de</strong>zvoltării armonioase şi fortificării<br />
organismului, a adaptarii lui în conditiile mediului ambiant.<br />
3
Afectiunile oro<strong>de</strong>ntare din <strong>de</strong>ntitia temporara sunt un predictor <strong>de</strong> risc în<br />
caria dintilor permaneti (Dani<strong>la</strong>, 2008) si <strong>de</strong> aceea educatia pentru sanatatea ora<strong>la</strong> <strong>la</strong><br />
copii este unul dintre cele mai importante aspecte ale promovarii sanatatii <strong>orale</strong>.<br />
Focalizarea educatiei sanatatii si <strong>promovare</strong>a eforturilor pe o scara <strong>la</strong>rga <strong>la</strong><br />
copii si arinti au un potential pozitiv pentru un impact major al sanatatii <strong>orale</strong> în<br />
generatia viitoare, a familiilor, în diferite grupari socio-economice.<br />
În ultimii ani se accentueaza importanta pe care imaginea <strong>de</strong>spre sine<br />
(„self image”) o are pentru formarea si <strong>de</strong>zvoltarea sistemului <strong>de</strong> conceptii si atitudini<br />
ale individului, privind problematica sanatatii. Stilul <strong>de</strong> viata este <strong>de</strong>terminant pentru<br />
sanatate. În sens pozitiv, respectul fata <strong>de</strong> sine induce constientizarea propriei<br />
capacitati, a competentei sociale si rezistentei <strong>la</strong> presiuni externe. Dimpotriva, un<br />
nivel scazut al stimei fata <strong>de</strong> sine conduce <strong>la</strong> dificultate <strong>de</strong> adaptare si integrare<br />
socia<strong>la</strong>.<br />
În educatia pentru sanatate, familia si cadrele didactice în<strong>de</strong>plinesc un rol<br />
important, dar impactul cadrelor medicale si mijloacele mass-media sunt <strong>de</strong>cisive.<br />
Succesul educatiei pentru sanatate este încre<strong>de</strong>rea în personalul medical, în avantajele<br />
unei bune igiene <strong>de</strong>ntare. Întrucât sanatatea ora<strong>la</strong> este parte integranta a sanatatii<br />
generale se impune necesitatea unei informari corecte <strong>la</strong> nivel comunitar, ce se înscrie<br />
si în tendinta existenta <strong>la</strong> nivel mondial a interesului fata <strong>de</strong> propria sanatate.<br />
PARTEA GENERALA consacrată stadiului actual al cunoaşterii<br />
realizează o succintă trecere în revistă a datelor existente în literatura <strong>de</strong> specialitate<br />
şi cuprin<strong>de</strong> patru capitole.<br />
În Introducere, este motivată alegerea temei <strong>de</strong> cercetare, pornind <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />
observaţiile că, educatia în sănătatea orală urmăreşte informarea şi <strong>de</strong>zvoltarea, în<br />
rândul popu<strong>la</strong>tiei a unei concepţii şi a unui comportament igienic sanogen, în scopul<br />
apărării <strong>sănătăţii</strong> generale, a celei odonto-parodontale, a <strong>de</strong>zvoltării armonioase şi<br />
fortificării organismului, a adaptarii lui în conditiile mediului ambiant.<br />
Doctorandul arată că în ultimii ani s-au realizat progrese <strong>de</strong>osebite în<br />
utilizarea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> evaluare a stării <strong>de</strong> sănătate orală <strong>la</strong> aceasta grupa <strong>de</strong> vârstă cu<br />
risc dar şi a meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> <strong>promovare</strong> a <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong>, concluzie susţinută si<br />
argumentată în amănunt în primul capitol ce studiază trendului epi<strong>de</strong>miologic al<br />
<strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> din ultimii 20 <strong>de</strong> ani a preşco<strong>la</strong>rii şi şco<strong>la</strong>rii din România comparativ<br />
cu alte ţări din lume. Sănătatea copiilor este un indicator <strong>de</strong> sănătate al comunităţii.<br />
Elementele fundamentale ale <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> se stabilesc în perioada copilăriei. De<br />
aceea, existenţa unei stări <strong>de</strong> sănătate orală optimă <strong>la</strong> copil creează premisele<br />
perpetuării acesteia <strong>la</strong> adolescent şi, mai apoi, <strong>la</strong> adultul tânăr. În ace<strong>la</strong>şi timp,<br />
îmbunătăţirea, pe măsura înaintării în vârstă, a cunoştinţelor şi atitudinilor sanogene<br />
va asigura existenţa unei stări <strong>de</strong> sănătate optimă <strong>la</strong> adult şi apoi <strong>la</strong> vârstnic, cu<br />
implicaţii pozitive asupra calităţii vieţii din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al stării <strong>de</strong> sănătate orală.<br />
În capitolul doi sunt prezentate aspecte generale referitoare <strong>la</strong> <strong>promovare</strong>a<br />
<strong>sănătăţii</strong> şi educaţia pentru sănătate orală ,sănătatea orală şi calitatea vieţii <strong>la</strong><br />
preşco<strong>la</strong>ri şi şco<strong>la</strong>ri dar şi <strong>la</strong> educaţia pentru sănătatea orală – obiective, meto<strong>de</strong>,<br />
teorii.<br />
4
In capitolul al treilea din cadrul părţii generale a tezei <strong>de</strong> doctorat,<br />
doctorandul abor<strong>de</strong>ază un subiect important în alegerea <strong>strategii</strong>lor <strong>de</strong> <strong>promovare</strong> a<br />
<strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> în anumite grupuri: predicţia riscului <strong>de</strong> carios şi profilul <strong>de</strong> risc al<br />
subiectului studiat care ne permite încadrarea subiectului într-o grupa <strong>de</strong> risc în<br />
funcţie <strong>de</strong> care ştim ce nevoi <strong>de</strong> sănătate are şi ce fel <strong>de</strong> <strong>strategii</strong> trebuie să aplicăm.<br />
In capitolul al patrulea doctorandul a <strong>de</strong>scris indicatori utilizaţi pentru<br />
evaluarea stării <strong>de</strong> sănătate orală <strong>la</strong> popu<strong>la</strong>tia preşco<strong>la</strong>ră şi sco<strong>la</strong>ră şi nu numai.<br />
, partea personală a tezei <strong>de</strong> doctorat, sunt expuse rezultatele<br />
cercetării proprii pe parcursul celor 5 capitole.<br />
Capitolul V “Metodologia cercetării” porneşte <strong>de</strong> <strong>la</strong> stabilirea<br />
strategiei direcţiilor <strong>de</strong> cercetare, realizarea loturilor <strong>de</strong> studiu,alegerea<br />
meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> evaluare a statusului oro-<strong>de</strong>ntar, <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a riscului<br />
carios, expunerea loturile luate în studiu, metoda statistică utilizată; toate<br />
acestea în scopul evaluarii starii <strong>de</strong> sanatate si in final stabilirea <strong>strategii</strong>lor<br />
<strong>de</strong> <strong>promovare</strong> a sanatatii <strong>orale</strong> .<br />
Pornind <strong>de</strong> <strong>la</strong> această premisă, doctorandul efectuează o serie <strong>de</strong><br />
studii expuse în capitolele următoare.<br />
Pornind <strong>de</strong> <strong>la</strong> această premisă, doctorandul efectuează o serie <strong>de</strong><br />
studii expuse în capitolele următoare.<br />
Capitolul VI<br />
Dinamica afecţiunilor oro-<strong>de</strong>ntare <strong>la</strong> popu<strong>la</strong>ţia preşco<strong>la</strong>ră şi<br />
şco<strong>la</strong>ră din Iaşi<br />
Scopul lucrării <strong>de</strong> doctorat:<br />
Scopul studiului în cadrul tezei <strong>de</strong> doctorat a avut în ve<strong>de</strong>re aprecierea statusului <strong>de</strong><br />
sănătate orală <strong>la</strong> copiii preşco<strong>la</strong>ri şi şco<strong>la</strong>ri din municipiul Iaşi, modificarea comportamentelor atât<br />
<strong>la</strong> copil cât şi <strong>la</strong> părinte privind îngrijirile <strong>de</strong> sănătate orală şi stabilirea <strong>de</strong> <strong>strategii</strong> şi meto<strong>de</strong><br />
optime pentru <strong>promovare</strong>a <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> in comunităţile sco<strong>la</strong>re din municipiul Iaşi.<br />
Obiective:<br />
- Să schimbe prevalenţa bolilor <strong>orale</strong> <strong>la</strong> copii si, prin intervenţia prematură<br />
asupra factorilor cauzatori şi favorizanţi ai cariei <strong>de</strong>ntare, reducere astfel<br />
inci<strong>de</strong>nţa acestora ;<br />
- Asocierea între statusul socio-economic al familiei, variabilele<br />
comportamentale, incluzând practicile alimentare ale copilului, frecvenţa<br />
periajului <strong>de</strong>ntar, gradul <strong>de</strong> cunoaştere şi informare în sănătatea orală, şi<br />
statusul clinic existent în cavitatea orală <strong>la</strong> copii.<br />
- Evoluţia secvenţială a acumulărilor <strong>de</strong> noţiuni, tehnici şi comportamente faţă<br />
<strong>de</strong> sănătatea orală;<br />
- Stabilirea <strong>de</strong> noi <strong>strategii</strong> <strong>de</strong> <strong>promovare</strong> a sanătăţii <strong>orale</strong> <strong>la</strong> preşco<strong>la</strong>rii şi<br />
şco<strong>la</strong>rii din municipiul Iaşi<br />
6.3. Metodologie <strong>de</strong> lucru<br />
Studiul a început în anul 2008 şi a cuprins copii preşco<strong>la</strong>ri din 4 grădiniţe<br />
şi 3 scoli ale municipiului Iaşi. <strong>Gr</strong>ădiniţele au fost astfel alese încât să cuprindă<br />
familii cu statusuri socio-economice diferite.<br />
De asemenea, am ales atât grădiniţe cu program prelungit (în care copiii<br />
îşi <strong>de</strong>sfăşoară aproximativ 2/3 din activităţile zilnice în prezenţa cadrelor didactice -<br />
5
îşi <strong>de</strong>sfăşoară activităţile educative, culturale, dorm, mănâncă alimente gătite <strong>de</strong> către<br />
personalul specializat din grădiniţă), precum şi grădiniţe cu program normal (program<br />
scurt - copiii îşi <strong>de</strong>sfăşoară activităţile doar pe o perioadă <strong>de</strong> 4-5 ore. Ei nu dorm şi nu<br />
mănâncă în grădiniţă, eventual servesc un sandwich pregătit <strong>de</strong> acasă).<br />
Studiul şi-a propus să evalueze copiii preşco<strong>la</strong>ri sco<strong>la</strong>ri pe categorii <strong>de</strong><br />
vârstă. Am realizat astfel două loturi:<br />
primul lot – copii cu vârsta <strong>de</strong> 5-6 ani ;<br />
al doilea lot – copii cu vârsta <strong>de</strong> 7-12 ani<br />
Evaluările studiului s-au efectuat anual, astfel încât pentru fiecare lot vom<br />
avea câte 3 evaluări: pentru anul 2008, respectiv 2009 şi 2010.<br />
Loturi/numărul <strong>de</strong><br />
Anul/vârsta copiilor<br />
copii incluşi în studiu (n) 2008 2009 2010<br />
I lot / n = 220 5-5,5 ani 5,6 - 6 ani 6-7 ani<br />
al II lot / n = 402 8-9 ani 9 -10 ani 11-12 ani<br />
Având în ve<strong>de</strong>re că pe parcursul celor 3 ani <strong>de</strong> studiu au existat ieşiri din lot, <strong>de</strong> cauză<br />
obiectivă, pentru evaluarea evoluţiei globale a statusului oro-<strong>de</strong>ntar am luat în<br />
consi<strong>de</strong>raţie toţi copiii: 622 în ambele loturi (220 <strong>de</strong> copii în primul lot şi 402 copii în<br />
al doilea lot).<br />
Chestionarele, ce se adresează părinţilor, mamelor în special, au fost<br />
completate nedirecţionat, individual, fără a fi influenţate <strong>de</strong> alţi vectori<br />
informaţionali.<br />
Chestionarul cuprin<strong>de</strong> 7 părţi:<br />
I parte prezintă datele generale ale copilului: sex, vârstă, situaţia<br />
a II-a parte a chestionarului ne furnizează date privind îngrijirea şi<br />
educaţia copilului;<br />
a III-a parte din chestionar ne informează <strong>de</strong>spre obiceiurile alimentare ale<br />
copilului: alimentaţia naturală, alimentaţia artificială, frecvenţa meselor,<br />
consumul <strong>de</strong> dulciuri;<br />
a IV-a parte: antece<strong>de</strong>nte personale;<br />
a V-a parte ne oferă date cu privire <strong>la</strong> igiena şi profi<strong>la</strong>xia oro-<strong>de</strong>ntară:<br />
frecvenţa periajului <strong>de</strong>ntar, vizitele <strong>la</strong> stomatolog, obiceiuri <strong>de</strong> igienă şi<br />
profi<strong>la</strong>xie <strong>de</strong>ntară ale părinţilor;<br />
a VI-a parte cere cunoştinţele părinţilor (mamelor) legate <strong>de</strong> starea <strong>de</strong><br />
sănătate orală;<br />
a VII-a parte din chestionar (completată <strong>de</strong> către medic) reprezintă statusul<br />
<strong>de</strong> sănătate oro-<strong>de</strong>ntară a copilului (anexa 1).<br />
Statusul oro-<strong>de</strong>ntar al copiilor a fost efectuat prin inspecţie, fiind<br />
consemnat indicele cao (carii simple, complicate, resturi radicu<strong>la</strong>re, dinţii absenţi,<br />
materialele folosite în obturarea leziunilor carioase).<br />
Experienţele carioase au fost codificate utilizând criteriile <strong>de</strong> diagnostic<br />
recunoscute internaţional: <strong>de</strong>cayed (d), missing (m), filled (f), teeth (t) surfaces (s)<br />
(WHO, 1987)[ 173]. Examinările s-au făcut în acord cu criteriile OMS, 1997 [173],<br />
folosind lumina naturală, oglinzi <strong>de</strong>ntare şi mănuşi chirurgicale.<br />
6
În cadrul educaţiei propriu-zise pentru sănătatea orală iniţial am abordat metoda<br />
discuţiilor în grupuri mari, în care am implicat copiii oferindu-le informaţii <strong>de</strong>spre rolul dinţilor în<br />
cavitatea orală, importanţa alimentaţiei în păstrarea <strong>sănătăţii</strong> <strong>de</strong>ntare .<br />
Ca următor pas în realizarea programului am optat pentru discuţiile în grupuri mici<br />
(câte o grupă <strong>de</strong> copii) în care am accentuat importanţa elementelor <strong>de</strong>ntare, rolul periajului<br />
<strong>de</strong>ntar în sănătatea orală, importanţa vizitelor <strong>la</strong> stomatolog.<br />
Este necesară <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rea obiceiurilor în realizarea periajului <strong>de</strong>ntar <strong>la</strong> copii, <strong>de</strong>oarece practicile<br />
<strong>de</strong> igienă <strong>de</strong>ntară efectuate <strong>de</strong> timpuriu reprezintă factorul cheie <strong>de</strong> succes în menţinerea <strong>sănătăţii</strong><br />
<strong>orale</strong>. De aceea, copiii trebuie încurajaţi să îşi efectueze cu regu<strong>la</strong>ritate periajul <strong>de</strong>ntar pentru a-şi<br />
păstra sănătatea oro-<strong>de</strong>ntară.<br />
Copiii au fost educaţi şi convinşi să îşi efectueze periajul <strong>de</strong>ntar şi acasă, <strong>de</strong> 2 ori pe<br />
zi, dimineaţa şi obligatoriu seara, înainte <strong>de</strong> culcare, periajul fiind parte a activităţilor zilnice.<br />
Pentru aceasta am organizat întruniri cu părinţii un<strong>de</strong> am discutat importanţa şi rolul<br />
dinţilor în <strong>de</strong>zvoltarea armonioasă a copilului, importanţa periajului <strong>de</strong>ntar pentru în<strong>de</strong>părtarea<br />
plăcii bacteriene, prevenţia cariei <strong>de</strong>ntare, susţinerea părintească în formarea şi schimbarea<br />
comportamentelor şi atitudinilor copiilor privind sănătatea orală.<br />
S-a explicat părinţilor importanţa vizitelor regu<strong>la</strong>te <strong>la</strong> stomatolog în acord cu Organizaţia<br />
Mondială a Sănătăţii, care recomandă două inspecţii anuale, <strong>la</strong> interval <strong>de</strong> 6 luni, chiar înainte <strong>de</strong><br />
a împlini copilul vârsta <strong>de</strong> 3 ani. Aceasta reprezintă un ajutor în diagnosticarea şi prevenţia<br />
precoce a afecţiunilor oro-<strong>de</strong>ntare. De asemenea, s-a evi<strong>de</strong>nţiat şi explicat rolul alimentaţiei în<br />
prevenirea leziunilor carioase prin reducerea consumului <strong>de</strong> hidrocarbonate şi utilizarea<br />
produselor alimentare cu rol tampon, ce scad pH-ul salivar.<br />
Am organizat, împreună cu firma Procter&Gamble şi prin susţinerea Inspectoratului<br />
Preşco<strong>la</strong>r Ju<strong>de</strong>ţean Iaşi, întruniri cu educatorii din grădiniţe pentru a <strong>de</strong>fini care sunt priorităţile<br />
şi direcţiile principale <strong>de</strong> îmbunătăţire a nivelului educaţional .<br />
S-au distribuit periuţe <strong>de</strong>ntare Oral B, Stage 2 şi 3, copiilor din grădiniţe, precum şi<br />
materiale educaţionale <strong>de</strong> tip broşuri şi postere pentru fiecare unitate <strong>de</strong> învăţământ preşco<strong>la</strong>r<br />
.Analiza datelor statistice a fost realizată utilizând programul SPSS 14.0.<br />
REZULTATE<br />
Analiza statistică rezultată în urma evaluării chestionarelor<br />
Situaţia copiilor în familie (lot I)<br />
Tabelul VI.3 Repartiţia cazurilor evaluate<br />
Nr. copiilor în familie<br />
(lot I)<br />
Nr. cazuri %<br />
Singur <strong>la</strong> părinţi 96 56.14%<br />
2 copii 60 35.09%<br />
Mai mult <strong>de</strong> 2<br />
copii<br />
8 4.68%<br />
Nici un răspuns 7 4.09%<br />
Total 171<br />
În lotul I inci<strong>de</strong>nţa cea mai ridicată o <strong>de</strong>ţin familiile cu un singur copil<br />
(56.14%), urmate, în ordine <strong>de</strong>screscătoare, <strong>de</strong> familiile cu câte doi (35.09%),<br />
respectiv mai mulţi copii.<br />
7
2,8<br />
Lotul I<br />
Fig. 6.1 Valorile medii ale indicelui caod <strong>la</strong> copiii lotului I<br />
În urma analizei comparative numărul copiilor în familie vs. indicele caod,<br />
pentru lotul I, observăm un indice <strong>de</strong> carie re<strong>la</strong>tiv mare pentru preşco<strong>la</strong>rii din familiile<br />
cu mai mulţi copii (caod=3.11).<br />
De asemenea, din evaluarea statistică reiese că şi copiii singuri <strong>la</strong> părinţi<br />
<strong>de</strong>ţin un indice <strong>de</strong> carie mai mic <strong>de</strong>cât cei din familiile cu doi copii (2.89, respectiv<br />
2.90) ceea ce ne permite să afirmăm că alimentaţia distribuită mai multor copii<br />
acoperă în principal nevoile energetice <strong>de</strong> bază, fără a se aloca surse materiale<br />
suplimentare consumului <strong>de</strong> hidrocarbonate (dulciuri, soft drinks, gustări <strong>de</strong> tip<br />
snaks).<br />
Tabelul VI.5 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui<br />
caod vs. nr <strong>de</strong> copii în familie<br />
Cao d– lot I F (95% interval <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţă) p<br />
Testul ANOVA 3.26734 0.025578<br />
Rezultatele testului neparametric ANOVA indică prezenţa diferenţelor<br />
semnificative între valorile indicelui cao pentru lotul I în funcţie <strong>de</strong> numărul <strong>de</strong> copii<br />
din familie. Valoarea nivelului <strong>de</strong> semnificaţie a testului corespunzătoare unui<br />
interval <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 95% (pref=0.05) este foarte mică (p=0.025).<br />
Situaţia copiilor în familie (lot II)<br />
Tabelul VI.6 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul II<br />
LOT II Medi Media Dev.st Er.st Mi<br />
a - - d d n<br />
cao 95% 95%<br />
Singur <strong>la</strong> 2.40 3.02 4.56 3.96 0.39 0.0<br />
părinţi<br />
0<br />
2 copii 2,98 3.23 4.80 3.59 0.39 0.0<br />
0<br />
Mai mult <strong>de</strong> 2 3.45 5.32 8.88 5.57 0.88 1.0<br />
copii<br />
0<br />
Total 2.94 3.89 5.02 4.32 0.29 0.0<br />
0<br />
Ma<br />
x<br />
20.0<br />
0<br />
15.0<br />
0<br />
20.0<br />
0<br />
20.0<br />
0<br />
Q2<br />
5<br />
0.0<br />
0<br />
1.0<br />
0<br />
4.0<br />
0<br />
1.0<br />
0<br />
Media<br />
na<br />
Q7<br />
5<br />
3.00 6.0<br />
0<br />
4.00 6.0<br />
0<br />
5.50 8.0<br />
0<br />
4.00 7.0<br />
0<br />
Tabelul VI.7 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui<br />
caod vs. nr <strong>de</strong> copii în familie<br />
Cao – lot II F (95% interval <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţă) p<br />
Testul ANOVA 9.2765 0.001<br />
În urma evaluării analizei statistice numărul copiilor în familie vs. indicele<br />
cao pentru lotul II observăm o creştere a indicelui cao direct proporţională cu<br />
2,9<br />
3,1<br />
1 copil 2 copii mai mult <strong>de</strong> 2 copii<br />
8
creşterea numărului <strong>de</strong> copii din familie. Dacă pentru un singur copil în familie<br />
valoarea medie a indicelui <strong>de</strong> carie este <strong>de</strong> 2.40, pentru copiii din familiile cu câte doi<br />
minori valoarea indicelei cao creşte uşor, ca apoi să crească semnificativ pentru cei<br />
din familiile cu mai mulţi copii (caod=3.45).<br />
Fig. 6.2 Valorile medii ale indicelui caod <strong>la</strong> copiii lotului II<br />
Rezultatele testului ANOVA indică diferenţe semnificativ statistice între<br />
valorile medii ale indicelui caod <strong>la</strong> pacienţii lotului II <strong>de</strong> studiu în funcţie <strong>de</strong> numărul<br />
copiilor din familie (p=0.001%CI).<br />
Tabelul VI.8 .Core<strong>la</strong>ţia Kendall<br />
Cao d– lot II vs. copii în familie<br />
r – coeficient <strong>de</strong> core<strong>la</strong>ţie<br />
(95% interval <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţă)<br />
0.71576 0.004222<br />
Dreapta <strong>de</strong> regresie în core<strong>la</strong>ţia numărul <strong>de</strong> copii din familie vs. indice cao<br />
pentru lotul II ne indică o creştere semnificativă a indicelui cao direct proporţională<br />
cu creşterea numărului <strong>de</strong> copii din familie.<br />
Tabelul VI.9 Indicatori statistici ai indicelui CAOD pentru lotul II<br />
LOT II Media<br />
cao<br />
Lotul II<br />
2,4 2,9 3,45<br />
1 copil 2 copii mai mult <strong>de</strong><br />
2 copii<br />
Media Dev.std Er.std<br />
-95%<br />
Singur <strong>la</strong> părinţi 0.90 3.01 3.26 0.31<br />
2 copii 1.11 3.18 3.49 0.32<br />
Mai mult <strong>de</strong> 2 copii 1.45 3.89 4.89 0.84<br />
Total 1.15 3.36 3.88 0.49<br />
Rezultatele analizei statistice numărul copiilor în familie vs. indicele<br />
CAOD pentru lotul II observăm o creştere a acestuia direct proporţională cu creşterea<br />
numărului <strong>de</strong> copii din familie. Dacă pentru un singur copil în familie valoarea medie<br />
a indicelui <strong>de</strong> carie este <strong>de</strong> 0.9, pentru copiii din familiile cu câte doi minori valoarea<br />
indicelei cao creşte uşor, ca apoi să crească uşor pentru cei din familiile cu mai mulţi<br />
copii (caod=1.45)(tab.VI.9).<br />
Status familial – lotul I<br />
Tabelul VI.10Inci<strong>de</strong>nţa statusului familial raportat <strong>la</strong> anul <strong>de</strong> studiu (lotul I)<br />
Status familial 2009 2010<br />
p<br />
9
Casătoriţi (2<br />
părinţi)<br />
Casătoriţi (2 părinţi) 258 248<br />
86.70% 83.04%<br />
1 părinte Necăsătoriţi 9 12<br />
2.96% 4.09%<br />
Trăiesc <strong>de</strong>spărţiţi 9 7<br />
1.97% 2.34%<br />
Văduvi 1 1<br />
0.49% 0.58%<br />
Alte situaţii Divorţaţi 4 5<br />
1.48% 2.92%<br />
Concubinaj 14 11<br />
4.93% 4.09%<br />
Nici un răspuns Nici un răspuns 4 7<br />
1.48% 2.34%<br />
Inci<strong>de</strong>nţa răspunsurilor privind situaţia statusului familial pentru lotul I <strong>de</strong><br />
studiu arată pon<strong>de</strong>rea cea mai ridicată (83-86%) pentru situaţiile cu părinţi căsătoriţi<br />
(tab.VI.10).<br />
Observăm iniţial, în anul 2008, o valoare re<strong>la</strong>tiv mică a indicelui caod<br />
(1.9) pentru copii din familiile cu 2 părinţi. În anul 2010 valoarea indicelui cao a<br />
crescut până <strong>la</strong> 2.8, iar cele<strong>la</strong>lte valori ale indicelui <strong>de</strong> carie se menţin asemănătoare<br />
sau au crescut foarte puţin <strong>de</strong> <strong>la</strong> o evaluare <strong>la</strong> alta, ceea ce se justifică şi prin analiza<br />
testului neparametric ANOVA, care nu indică semnificaţie statistică.<br />
Valoarea indicelui <strong>de</strong> carie (2.5 în anul 2009 şi 2.9 în anul 2010) pentru<br />
copii care provin din familii cu un singur părinte ne face să concluzionăm că statusul<br />
familial cu un singur părinte incriminează prezenţa experienţelor şi leziunilor carioase<br />
<strong>de</strong> timpurii.<br />
Tabelul VI.13 Repartiţia dinţi in<strong>de</strong>mni/ dinţi cariaţi vs. status familial vs. an <strong>de</strong><br />
studiu (lotul I)<br />
An <strong>de</strong> studiu Indice caod 2 părinţi Un părinte Alte situaţii Total<br />
2009 Caries free (caod=0) % 43.50% 2.00% 4.00% 49.50%<br />
Dinţi cariaţi (caod≥1) 44.50% 3.50% 2.50% 50.50%<br />
2010 Caries free (caod=0) % 35.33% 1.80% 3.59% 40.72%<br />
Dinţi cariaţi (caod≥1) 49.70% 5.99% 3.59% 59.28%<br />
10
6<br />
4<br />
2<br />
0<br />
Indicele cao vs status familial<br />
2,8<br />
1,9<br />
2,9<br />
2,5 2,4<br />
Fig. 6.4 Valorile medii ale indicelui caod <strong>la</strong> copiii lotului I<br />
Analizând repartiţia cazurilor dinţi in<strong>de</strong>mni/dinţi cariaţi pentru lotul I <strong>de</strong><br />
studiu se observă, în anul 2009, un raport <strong>de</strong> aproximativ 1/1 (0.98), iar în anul 2010<br />
un raport subunitar (0.68), ceea ce se justifică prin creşterea numărului <strong>de</strong> dinţi<br />
cariaţi.<br />
Analizând cazurile în funcţie <strong>de</strong> statusul familial se observă că procentele cele mai<br />
ridicate atât pentru dinţii in<strong>de</strong>mni, cât şi pentru dinţii cu indice caod ≥ 1 le <strong>de</strong>ţin<br />
copiii din familiile cu părinţi căsătoriţi.<br />
Tabelul VI.14 Repartiţia dinţilor in<strong>de</strong>mni vs. status familial vs. an <strong>de</strong> studiu (lotul I)<br />
Total cazuri<br />
2 părinţi Un părinte Alte situaţii<br />
An <strong>de</strong> studiu<br />
(cao=0)<br />
87 4 8<br />
2009<br />
99<br />
87.88% 4.04% 8.08%<br />
59 3 6<br />
2010<br />
68<br />
86.76% 4.41% 8.82%<br />
Status familial – lotul II<br />
Tabelul VI.15 Inci<strong>de</strong>nţa statusului familial raportat <strong>la</strong> anul <strong>de</strong> studiu (lotul II)<br />
Status familial 2009 2010<br />
Casătoriţi (2 părinţi) Casătoriţi (2 părinţi) 349 351<br />
87.07% 87.37%<br />
1 părinte Necăsătoriţi 9 8<br />
2.38% 2.02%<br />
Trăiesc <strong>de</strong>spărţiţi 7 6<br />
1.70% 1.52%<br />
Văduvi 1 0<br />
0.34% 0.00%<br />
Alte situaţii Divorţaţi 27 13<br />
6.80% 6.57%<br />
Concubinaj 7 10<br />
1.70% 2.53%<br />
Ca şi în lotul I, pon<strong>de</strong>rea cea mai ridicată (87%) o <strong>de</strong>ţin copiii din familiile<br />
cu părinţii căsătoriţi.<br />
Tabelul VI.16 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul II (evaluare II şi III)<br />
2,6<br />
2 parinti 1 parinte alte situatii<br />
2010<br />
2009<br />
11
În anul 2010 valorile medii ale indicelui cao pentru copiii din familiile cu<br />
părinţi căsătoriţi, respectiv „alte situaţii” au crescut uşor faţă <strong>de</strong> valorile anului 2009,<br />
în schimb observăm o scă<strong>de</strong>re a indicelui caod în anul 2010 faţă <strong>de</strong> anul 2009 pentru<br />
copiii care au un singur părinte.<br />
Fig. 6.5 Valorile medii ale indicelui caod <strong>la</strong> copiii lotului II<br />
Tabelul VI.17 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui<br />
caod vs. status familial<br />
caod – lot II<br />
F (95% interval <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţă) p<br />
Testul ANOVA 0.40234 0.763267<br />
Rezultatele testului ANOVA pentru compararea valorilor medii ale<br />
indicelui cao vs. status familial nu indică prezenţa diferenţelor semnificativ statistice<br />
(p=0.763267, 95% CI).<br />
Tabelul VI.18 Repartiţia dinţi in<strong>de</strong>mni/ dinţi cariaţi vs. status familial vs. an <strong>de</strong><br />
studiu (lotul II)<br />
An <strong>de</strong> studiu Indice caod 2 părinţi Un părinte Alte situaţii Total<br />
2009 Caries free (caod=0) % 26.87% 0.34% 2.04% 29.25%<br />
Dinţi cariaţi (caod≥1) 60.20% 4.08% 6.46% 70.75%<br />
2010 Caries free (caod=0) % 23.23% 0.51% 2.02% 25.76%<br />
Dinţi cariaţi<br />
(caod≥1)<br />
2009 2010<br />
4,1 3,4 4,2<br />
3,6 4,3 3,8<br />
2 parinti 1 parinte alte situatii<br />
64.14% 3.03% 7.07% 74.24%<br />
Analizând repartiţia cazurilor dinţi in<strong>de</strong>mni/dinţi cariaţi pentru lotul II <strong>de</strong><br />
studiu se observă, în anul 2009, un raport <strong>de</strong> 0.41, iar în anul 2010 – 0.35.<br />
Analizând cazurile în funcţie <strong>de</strong> statusul familial pentru lotul II observăm că<br />
procentele cele mai ridicate, atât pentru dinţii in<strong>de</strong>mni cât şi pentru dinţii cu indice<br />
caod≥1, le <strong>de</strong>ţin copiii din familiile cu părinţi căsătoriţi (23-26%, respectiv 60-64%).<br />
12
Tabelul VI.19 Inci<strong>de</strong>nţa dinţilor in<strong>de</strong>mni vs. status familial vs. an <strong>de</strong> studiu (lotul II)<br />
An <strong>de</strong> studiu 2 părinţi Un părinte Alte situaţii<br />
Total cazuri<br />
(cao=0)<br />
2009 79 1 6 86<br />
91.86% 1.16% 6.98%<br />
2010 46 1 4 51<br />
90.20% 1.96% 7.84%<br />
125 2 10 137<br />
Nivel <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare mamă vs. cunoştinţe în sănătatea orală<br />
În re<strong>la</strong>tarea cunoştinţelor privind starea <strong>de</strong> sănătate orală a mamelor am<br />
optat <strong>la</strong> un număr <strong>de</strong> 4 întrebări din chestionar, întrebări prin care se evi<strong>de</strong>nţiază<br />
nivelul <strong>de</strong> cunoştinţe al intervievaţilor privind sănătatea orală.(anexa 1, întrebările 58-<br />
61) Fiecare întrebare primeşte un punct pentru răspunsul afirmativ, astfel încât<br />
răspunzând pozitiv <strong>la</strong> cele 4 întrebări mama va obţine punctajul maxim 4,<br />
corespunzător unui nivel înalt <strong>de</strong> cunoştinţe. Astfel am consi<strong>de</strong>rat:<br />
0-1 puncte -scorul 1 – nivel scăzut <strong>de</strong> cunoştinţe în sănătatea orală,<br />
2 puncte - scorul 2 – nivel mediu <strong>de</strong> cunoştinţe,<br />
3-4 puncte - scorul 3 – nivel înalt <strong>de</strong> cunoştinţe.<br />
8 c<strong>la</strong>se<br />
Fig. 6.6 Repartiţia cazurilor în funcţie <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare al mamei vs.<br />
re<strong>la</strong>tarea cunoştinţelor în sănătatea orală (loturile I şi II)<br />
Pentru mamele cu nivel <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare scăzut (până în 8 c<strong>la</strong>se) rata <strong>de</strong><br />
cunoştinţe în sănătatea orală se situează <strong>la</strong> un nivel mediu (50% scor 2). Pe măsură ce<br />
creşte nivelul <strong>de</strong> educaţie profesională sca<strong>de</strong> rata <strong>de</strong> răspuns pentru nivelul mediu şi<br />
creşte rata răspunsurilor pentru nivelul înalt <strong>de</strong> cunoştinţe (scorul 3). Cu alte cuvinte,<br />
rata scorurilor privind gradul <strong>de</strong> cunoştinţe în sănătatea orală creşte direct<br />
proporţional cu creşterea nivelului <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare al mamelor.<br />
Tabelul VI.21 Core<strong>la</strong>ţia între nivelul <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare al mamei vs. re<strong>la</strong>tarea<br />
cunoştinţelor în sănătatea orală<br />
Core<strong>la</strong>ţia între nivelul <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare<br />
al mamei vs. re<strong>la</strong>tarea cunoştinţelor<br />
în sănătatea orală<br />
8-10 c<strong>la</strong>se<br />
scor 1 scor 2 scor 3<br />
50% 33,33% 48,89%64,92% 74,80%<br />
16,67% 4,40%<br />
17,78%<br />
12,57%<br />
3,15%<br />
22,51% 22,05%<br />
liceu<br />
Core<strong>la</strong>ţia neparametrică Spearman Rank R<br />
r – coeficient <strong>de</strong> core<strong>la</strong>ţie<br />
(95% interval <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţă)<br />
facultate<br />
0.3176787 p=0.00016<br />
p<br />
13
Din analiza statistică privind core<strong>la</strong>ţia neparametrică Spearman Rank R se<br />
indică prezenţa diferenţelor semnificative între nivelul <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare al mamei şi<br />
re<strong>la</strong>tarea cunoştinţelor în sănătatea orală (p=0.00016, 95% CI).<br />
Asocierea semnificativă între nivelul <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare al mamei şi re<strong>la</strong>tarea<br />
cunoştinţelor în sănătatea orală a fost susţinută <strong>de</strong> rezultatele testului Chi-pătrat<br />
(χ 2 =19.71, p=0.00311, 95%CI). Există o core<strong>la</strong>ţie semnificativă între aceste aspecte<br />
(r=0.31767).<br />
Tabelul VI.22 Parametrii estimaţi în testarea asocierii<br />
Re<strong>la</strong>tarea cunoştinţelor mamelor în sănătate orală vs. indice caod copii<br />
Din analiza indicatorilor statistici ai indicelui caod pentru lotul I <strong>de</strong> studiu<br />
vs. scor nivel <strong>de</strong> cunoştinţe în sănătatea orală se constată că indicele <strong>de</strong> carie cel mai<br />
scăzut (caod=2.20) îl <strong>de</strong>ţin copiii ai căror mame prezintă un scor 3 (un nivel mai înalt<br />
<strong>de</strong> cunoştinţe) în sănătatea orală.<br />
Tabelul VI.24 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui caod vs.<br />
scor nivel <strong>de</strong> cunoştinţe în sănătatea orală<br />
Caod– lot I F (95% interval <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţă) p<br />
Testul ANOVA 0.471467 0.6123<br />
Rezultatele testului neparametric ANOVA nu indică prezenţa diferenţelor<br />
semnificativ statistice între valorile medii ale indicelui cao şi scorul pentru nivelul <strong>de</strong><br />
cunoştinţe în sănătatea orală.<br />
Se observă, pentru lotul I <strong>de</strong> studiu, că indicele <strong>de</strong> carie cu valoarea cea<br />
mai mică o prezintă copiii ai căror mame <strong>de</strong>ţin un nivel înalt <strong>de</strong> cunoştinţe, urmaţi <strong>de</strong><br />
copiii ai căror mame prezintă un nivel scăzut <strong>de</strong> cunoştinţe în sănătatea orală.<br />
Din analiza indicatorilor statistici ai indicelui cao pentru lotul II <strong>de</strong> studiu<br />
reiese că mamele care <strong>de</strong>ţin mai multe cunoştinţe în sănătatea orală au copii ce<br />
prezintă un indice <strong>de</strong> carie scăzut (caod=3.22) faţă <strong>de</strong> mamele care <strong>de</strong>ţin mai puţine<br />
cunoştinţe, iar copiii lor prezintă un indice <strong>de</strong> carie mult mai mare (caod=3.92).<br />
Tabelul VI.26 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui caod<br />
vs.scor nivel <strong>de</strong> cunoştinţe în sănătatea orală (lot II)<br />
Caod– lot II F (95% interval <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţă) p<br />
Testul ANOVA 1.175484 0.227231<br />
Deşi statistic nu găsim diferenţe semnificative (p=0.2272, 95% CI) observăm că<br />
valoarea indicelui <strong>de</strong> carie pentru copiii din lotul II nu sca<strong>de</strong> direct proporţional cu<br />
creşterea nivelului <strong>de</strong> cunoştinţe al mamelor în sănătatea orală.<br />
Nivelul <strong>de</strong> pregătire profesională (mame) vs. surse <strong>de</strong> informare<br />
Din analiza inci<strong>de</strong>nţei cazurilor în funcţie <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare al<br />
mamei vs. sursele <strong>de</strong> informare se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> concluzia că încă o mare parte dintre<br />
părinţi nu <strong>de</strong>ţin informaţii privind starea <strong>de</strong> sănătate oro-<strong>de</strong>ntară (51-71%).<br />
14
Cărţile, revistele, ca surse <strong>de</strong> informare în sănătatea orală, sunt utilizate în<br />
procente mici <strong>de</strong> persoanele cu studii superioare (7.87%) şi doar pasager <strong>de</strong> către<br />
mamele cu studii medii (liceu – 2.62%). Mamele cu nivel educaţional scăzut (până în<br />
8 c<strong>la</strong>se) preferă ca sursă <strong>de</strong> informare mass-media (16.67%), în schimb, cele<strong>la</strong>lte<br />
categorii <strong>de</strong> mame preferă consultaţiile şi informaţiile <strong>de</strong> <strong>la</strong> medic, fie stomatolog, fie<br />
generalist. Persoanele cu un nivel <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare mai înalt (facultate) se informează<br />
accesând internetul (2.36%), şi, <strong>de</strong>şi într-un procent foarte mic (1.57%), re<strong>la</strong>tează că<br />
au primit informaţii şi din familie. Întâlnirile organizate cu medicul stomatolog în<br />
unităţile <strong>de</strong> învăţământ (grădiniţe) reprezintă o sursă importantă <strong>de</strong> preluare a<br />
informaţiilor în sănătatea orală pentru toate categoriile şi nivelele sociale (8-16%).<br />
Tabelul VI.28 Parametrii estimaţi în testarea asocierii<br />
2 df<br />
M-L (maximum likelihood)<br />
Chi-pătrat - 2 33.26671 df=18 p=0.0028<br />
Coeficient <strong>de</strong> contingenţă 0.3242978<br />
Rezultatelor testelor parametrice indică o asociere semnificativ statistică<br />
între nivelul <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare al mamei şi sursele <strong>de</strong> informare în sănătatea orală<br />
(χ 2 =33,266, p=0.0028).<br />
Parametrii testului <strong>de</strong> core<strong>la</strong>ţie <strong>de</strong>monstrează prezenţa asocierii semnificative<br />
(p=0.03859) între nivelul educaţional al mamei şi sursele <strong>de</strong> informare ale acesteia,<br />
rezultate va<strong>la</strong>bile pentru un interval <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> 95% CI.<br />
Periajul <strong>de</strong>ntar<br />
Tabelul VI.30 Periajul <strong>de</strong>ntar pentru lotul I – studiu comparativ părinţi vs. copii<br />
PERIAJUL DENTAR<br />
LOT I<br />
2008<br />
2010<br />
copii<br />
mame<br />
taţi<br />
copii<br />
mame<br />
taţi<br />
nu se spală o dată /zi 2 ori/zi 3 ori/zi ocazional<br />
23 33 32 1 44<br />
17.29% 24.81% 24.06% 0.75% 33.08%<br />
3 18 76 20 16<br />
2.26% 13.53% 57.14% 15.04% 12.03%<br />
8 23 73 13 16<br />
6.02% 17.29% 54.89% 9.77% 12.03%<br />
0 71 60 5 35<br />
0.00% 41.52% 35.09% 2.92% 20.47%<br />
3 23 116 20 9<br />
1.75% 13.45% 67.84% 11.70% 5.26%<br />
11 27 97 18 18<br />
6.43% 15.79% 56.73% 10.53% 10.53%<br />
p<br />
15
nu se spa<strong>la</strong> 1/zi 2/zi 3/zi ocazional<br />
57,14<br />
67,84<br />
54,89<br />
56,73<br />
41,52<br />
17,29 24,81 24,06 33,08 35,09<br />
2,26<br />
13,53 15,046,02 17,29<br />
0 1,75<br />
13,45 6,43 15,79<br />
0,75<br />
12,03 9,77 12,03 20,47<br />
2,92 11,7 5,26 10,53<br />
copii mame tati copii mame tati<br />
Fig. 6.8 Periajul <strong>de</strong>ntar pentru lotul I – studiu comparativ părinţi vs. copii<br />
Analizând inci<strong>de</strong>nţa răspunsurilor pozitive în ceea ce priveşte efectuarea<br />
periajului <strong>de</strong>ntar <strong>la</strong> copiii lotului I <strong>de</strong> studiu se observă că în anul 2010 pon<strong>de</strong>rea<br />
copiilor care nu se spală pe dinţi este nulă comparativ cu anul 2008, un<strong>de</strong> procentajul<br />
a fost <strong>de</strong> 17.29%. De asemenea, se dublează, în anul 2010, numărul <strong>de</strong> copii care îşi<br />
efectuează periajul <strong>de</strong>ntar o dată pe zi, şi creşte cu 11 procente numărul copiilor ce se<br />
spală <strong>de</strong> două ori pe zi. Cu privire <strong>la</strong> efectuarea periajului <strong>de</strong>ntar ocazional au rămas<br />
<strong>la</strong> această afirmaţie, în anul 2010, doar 1/3 din copii ce o susţineau în 2008.<br />
Se menţine procentajul mamelor care se spală o dată pe zi (13.5%), creşte cu 10%<br />
numărul celor care îşi efectuează periajul <strong>de</strong> două ori pe zi şi se reduce <strong>la</strong> jumătate<br />
procentajul mamelor ce se spală ocazional (12.03% în anul 2008 şi 5.26% în 2010).<br />
În ceea ce priveşte situaţia periajului <strong>de</strong>ntar pentru taţi, aceştia îşi menţin opiniile în<br />
ambele evaluări.<br />
Analizând comparativ periajul <strong>de</strong>ntar efectuat <strong>de</strong> părinţi şi periajul<br />
efectuat <strong>de</strong> către copiii acestora, pentru lotul I, reiese că pon<strong>de</strong>rea cea mai mare în<br />
efectuarea periajului <strong>de</strong>ntar <strong>de</strong> două ori pe zi o <strong>de</strong>ţin părinţii, iar copii preferă periajul<br />
o dată şi/sau <strong>de</strong> două ori pe zi, în ordine <strong>de</strong>screscătoare.<br />
Tabelul VI.31 Parametrii estimaţi în testarea asocierii anului <strong>de</strong> studiu vs. periajul<br />
<strong>de</strong>ntar lot I<br />
2 df p<br />
Copii M-L (maximum likelihood)<br />
Chi-pătrat - 2 53.93068 df=4 p=0.00000<br />
Coeficient <strong>de</strong> core<strong>la</strong>ţie 0.878841 p=0.005862<br />
Mame M-L (maximum likelihood)<br />
Chi-pătrat - 2 6.229965 df=4 p=0.18263<br />
Coeficient <strong>de</strong> core<strong>la</strong>ţie -0.51543 p=0.035019<br />
Taţi M-L (maximum likelihood)<br />
Chi-pătrat - 2 0.3608479 df=4 p=0.98555<br />
Coeficient <strong>de</strong> core<strong>la</strong>ţie -0.002010 p=0.976682<br />
16
În răspunsurile copiilor şi mamelor există o core<strong>la</strong>ţie semnificativă;<br />
parametrii estimaţi în testarea asocierii anului <strong>de</strong> studiu vs. periajul <strong>de</strong>ntar, pentru<br />
lotul I, susţin această concluzie (p=0.0058, p=0.035, 95% CI).<br />
În cazul răspunsurilor date <strong>de</strong> taţi nu este remarcată o asociere cu anii <strong>de</strong><br />
studiu (p=0.98), ceea ce reiese şi prin faptul că taţii nu îşi schimbă opiniile <strong>de</strong> <strong>la</strong> o<br />
evaluare <strong>la</strong> alta.<br />
Tabelul VI.32 Periajul <strong>de</strong>ntar pentru lotul II – studiu comparativ părinţi vs. copii<br />
PERIAJUL DENTAR<br />
LOT II<br />
2008<br />
2010<br />
copii<br />
mame<br />
taţi<br />
copii<br />
mame<br />
taţi<br />
nu se spală o dată /zi 2 ori/zi 3 ori/zi ocazional<br />
9 85 103 21 79<br />
3.03% 28.62% 34.68% 7.07% 26.60%<br />
4 117 130 24 22<br />
1.35% 39.39% 43.77% 8.08% 7.41%<br />
17 128 99 21 32<br />
5.72% 43.10% 33.33% 7.07% 10.77%<br />
0 69 95 4 30<br />
0.00% 34.85% 47.98% 2.02% 15.15%<br />
1 25 143 21 8<br />
0.51% 12.63% 72.22% 10.61% 4.04%<br />
12 33 120 20 13<br />
6.06% 16.67% 60.61% 10.10% 6.57%<br />
nu se spa<strong>la</strong> 1/zi 2/zi 3/zi ocazional<br />
72<br />
61<br />
28,6 35 39,4 43 43 48<br />
27<br />
33 35<br />
3,3 1,3 5,7 13 17<br />
7 8 7 711 15<br />
0 2<br />
11<br />
0,5 4 6 107<br />
copii mame tati copii mame tati<br />
Fig.6.9 Periajul <strong>de</strong>ntar pentru lotul II – studiu comparativ părinţi vs. copii<br />
17<br />
20
Urmărind analiza inci<strong>de</strong>nţei periajului <strong>de</strong>ntar pentru copiii lotului II <strong>de</strong><br />
studiu se observă, ca şi în lotul I, că în anul 2010 valoarea procentuală a celor care nu<br />
se spală pe dinţi este nulă (în anul 2008 inci<strong>de</strong>nţa a fost <strong>de</strong> 3%). Creşte uşor numărul<br />
<strong>de</strong> copii care se spală o dată pe zi, creşte, <strong>de</strong> asemenea, frecvenţa periajului <strong>de</strong> 2 ori<br />
pe zi (cu 13 procente) şi sca<strong>de</strong> cu 11.5% numărul copiilor lotului II ce se spală pe<br />
dinţi ocazional.<br />
Situaţia periajului <strong>de</strong>ntar <strong>la</strong> părinţi ne indică scă<strong>de</strong>ri cu 26% a numărului<br />
celor ce se spală o dată pe zi şi creşteri cu 27-28% a numărului <strong>de</strong> părinţi ce îşi<br />
efectuează periajul <strong>de</strong>ntar <strong>de</strong> două ori pe zi. Creşte uşor, cu 2.5-3%, frecvenţa<br />
periajului <strong>de</strong> 3 ori pe zi şi sca<strong>de</strong> cu 3-4% frecvenţa periajului ocazional.<br />
Analizând comparativ periajul <strong>de</strong>ntar efectuat <strong>de</strong> părinţi şi periajul<br />
efectuat <strong>de</strong> către copiii acestora pentru lotul II <strong>de</strong> studiu rezultă, în urma<br />
<strong>de</strong>monstraţiilor şi lecţiilor <strong>de</strong> educaţie sanitară prezentate în unităţile <strong>de</strong> învăţământ<br />
preşco<strong>la</strong>r, în urma discuţiilor pe tema educaţiei pentru sănătatea orală, creşterea<br />
consi<strong>de</strong>rabilă a frecvenţei periajului <strong>de</strong>ntar <strong>de</strong> două ori pe zi atât <strong>la</strong> părinţi cât şi <strong>la</strong><br />
copii.<br />
Tabelul VI.33 Parametrii estimaţi în testarea asocierii anului <strong>de</strong> studiu vs.<br />
periajul <strong>de</strong>ntar – lot II<br />
2 df<br />
copii M-L (maximum likelihood)<br />
2 25.80531 df=4 p=0.00003<br />
Chi-pătrat -<br />
Coeficient <strong>de</strong> core<strong>la</strong>ţie -0.70606 p=0.001072<br />
Mame M-L (maximum likelihood)<br />
2 50.99793 df=4 p=0.00000<br />
Chi-pătrat -<br />
Coeficient <strong>de</strong> core<strong>la</strong>ţie 0.358975 p=0.00000<br />
Taţi M-L (maximum likelihood)<br />
2 51.12326 df=4 p=0.00000<br />
Chi-pătrat -<br />
Coeficient <strong>de</strong> core<strong>la</strong>ţie 0.261869 p=0.00000<br />
Este <strong>de</strong>monstrată asocierea semnificativă între anul <strong>de</strong> studiu şi periajul<br />
<strong>de</strong>ntar, pentru lotul II <strong>de</strong> studiu, explicată prin creşterea numărului <strong>de</strong> răspunsuri<br />
pozitive <strong>de</strong> <strong>la</strong> o evaluare <strong>la</strong> alta, atât în cazul copiilor, cât şi în cazul părinţilor.<br />
Cine îl ajută să se spele pe dinţi?<br />
Tabelul VI.34 Distribuţia pacienţilor din lotul II<br />
%<br />
2008 Altcineva 7.41%<br />
Nu îl ajută nimeni 92.59%<br />
2009 Altcineva 9.18%<br />
Nu îl ajută nimeni 90.82%<br />
2010 Altcineva 5.05%<br />
Nu îl ajută nimeni 94.95%<br />
p<br />
18
Fig.6.10Ajutorul acordat în efectuarea periajului <strong>de</strong>ntar pentru lotul II <strong>de</strong> studiu<br />
Analizând ajutorul acordat în efectuarea periajului <strong>de</strong>ntar, în lotul II <strong>de</strong><br />
studiu, reiese că 90-95% dinte copii îşi efectuează singuri manopera periajului <strong>de</strong>ntar.<br />
În anul 2010 doar 5% dintre copiii lotului II primesc sprijin în efectuarea periajului<br />
<strong>de</strong>ntar. Există diferenţe semnificative (p=0.0390, 95% CI) între ajutorul primit <strong>de</strong><br />
copii <strong>la</strong> efectuarea periajului <strong>de</strong>ntar şi efectuarea periajului fără sprijin din partea<br />
părinţilor.<br />
Îngrijirea copilului<br />
altcineva nu il ajuta nimeni<br />
92,59 90,82 94,95<br />
7,41 9,18 5,05<br />
2008 2009 2010<br />
2008 2010<br />
47,91<br />
57,99<br />
31,63<br />
22,49<br />
10,93<br />
8,94 3,72<br />
1,08<br />
2,79 1,36<br />
scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 4<br />
Fig. 6.11 Afirmaţia "Educaţia copilului mă oboseşte peste măsură" vs. an evaluare<br />
Analizând sca<strong>la</strong> gradului <strong>de</strong> acord pentru afirmaţia "Educaţia copilului mă<br />
oboseşte peste măsură", <strong>la</strong> cele două loturi <strong>de</strong> studiu, ne confruntăm cu o creştere<br />
vertiginoasă a numărului <strong>de</strong> răspunsuri pozitive <strong>de</strong> <strong>la</strong> scorul 4 (educaţia mă oboseşte<br />
→se potriveşte exact) către scorul 0 (educaţia mă oboseşte→nu se potriveşte <strong>de</strong>loc).<br />
De asemenea, observăm creşterea numărului <strong>de</strong> răspunsuri pozitive, în anul 2010 faţă<br />
<strong>de</strong> evaluarea anului 2008, pentru scorul 0, ceea ce ne face să concluzionăm că avem<br />
<strong>de</strong> a face cu o creştere a gradul <strong>de</strong> interes al părinţilor în ceea ce priveşte factorul<br />
educaţional.<br />
19
Atât statistica 2 cât şi core<strong>la</strong>ţia inversă prezentă între anii <strong>de</strong> studiu şi<br />
scorul evaluării indică scă<strong>de</strong>rea semnificativă a numărului <strong>de</strong> răspunsuri pozitive<br />
pentru scorul 0 (χ 2 =28.49, r=- 0.523).<br />
Afirmaţia „Igiena orală şi protecţia dinţilor sunt foarte importante<br />
pentru mine” vs. ani <strong>de</strong> studiu<br />
3,02<br />
0,6<br />
0<br />
5,35<br />
2,01<br />
2,71 13,26<br />
3,62 7,59<br />
21,16<br />
14,49<br />
15,72<br />
scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 4<br />
Fig. 6.12 Afirmaţia „Igiena orală şi protecţia dinţilor sunt foarte importante pentru<br />
mine”vs. ani <strong>de</strong> studiu<br />
Analizând sca<strong>la</strong> gradului <strong>de</strong> acord, în ambele loturi <strong>de</strong> studiu, pentru<br />
afirmaţia „Igiena orală şi protecţia dinţilor sunt foarte importante pentru mine”<br />
observăm în anul 2008 creşteri gradate <strong>de</strong> <strong>la</strong> scorul 0 (nu se potriveşte <strong>de</strong>loc) către<br />
scorul 4 (se potriveşte exact). În anul 2010 inci<strong>de</strong>nţa pentru scorul 0 este nulă, creşte<br />
foarte uşor pentru scorul 1, creşte gradat către scorurile 2 şi 3, atingând un maximum<br />
<strong>de</strong> 71% pentru scorul 4.<br />
De asemenea, se observă, în funcţie <strong>de</strong> anii <strong>de</strong> evaluare, diferenţe pentru<br />
scorurile 2 şi 3, în favoarea anului 2008, iar pentru scorul 4 diferenţe majore (16%),<br />
în favoarea anului <strong>de</strong> studiu 2010. Acest fapt ne face să concluzionăm că pe parcursul<br />
anilor <strong>de</strong> evaluare a crescut interesul părinţilor pentru igiena şi protecţia dinţilor,<br />
precum şi gradul <strong>de</strong> conştientizare al acestora faţă <strong>de</strong> propria sănătate.<br />
Tabelul VI.39 Parametrii estimaţi în testarea asocierii răspunsurilor <strong>la</strong> afirmaţia<br />
„Igiena<br />
orală şi protecţia dinţilor sunt foarte importante pentru mine” vs. an evaluare<br />
M-L (maximum likelihood)<br />
Chi-pătrat - 2<br />
2008 2009 2010<br />
2 df<br />
85.12312 df=10 p=0.0000<br />
Coeficient <strong>de</strong> contingenţă 0.242540 p=0.0000<br />
p<br />
95% interval <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţă<br />
73,24<br />
71<br />
55,35<br />
Rezultatele testelor neparametrice indică diferenţe semnificativ statistice<br />
între scorurile afirmaţiei „Igiena orală şi protecţia dinţilor sunt foarte importante<br />
pentru mine” şi anii <strong>de</strong> evaluare (p=0.00).<br />
20
Vizita mamelor <strong>la</strong> stomatolog<br />
12,2<br />
13,6<br />
13,72<br />
2010 2009 2008<br />
20,23 28,3<br />
19,24 24,35<br />
14<br />
10,89<br />
Fig. 6.13 „Vizita mamelor <strong>la</strong> stomatolog” vs. ani <strong>de</strong> studiu<br />
Pon<strong>de</strong>rea răspunsurilor pozitive, în ceea ce priveşte vizita mamelor <strong>la</strong><br />
stomatolog, ne indică o creştere procentuală mai puternică pentru scorul 2 (se<br />
potriveşte puţin) în toţi cei trei ani <strong>de</strong> evaluare (24-30%). Nu apar diferenţe mari între<br />
răspunsuri <strong>de</strong> <strong>la</strong> o evaluare <strong>la</strong> alta pentru fiecare scor în parte, ceea ce dove<strong>de</strong>şte că<br />
mamele îşi menţin opiniile. Pon<strong>de</strong>rea mare pentru scorul 2 ne face să concluzionăm<br />
că vizitele regu<strong>la</strong>te <strong>la</strong> stomatolog nu reprezintă o prioritate, fie datorită lipsei <strong>de</strong> timp,<br />
fie datorită multiplelor activităţi pentru care părinţii consi<strong>de</strong>ră că acestea ar avea<br />
întâietate.<br />
Tabelul VI.41 Parametrii estimaţi în testarea asocierii răspunsurilor <strong>la</strong><br />
„Vizita mamelor <strong>la</strong> stomatolog” vs. an evaluare<br />
2 df<br />
14,36<br />
16,7 19,1<br />
16,2 17,9 12,07<br />
3,5<br />
16,26<br />
7<br />
scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 4 nu raspun<strong>de</strong><br />
M-L (maximum likelihood)<br />
Chi-pătrat - 2 33.57547 df=10 p=0.00022<br />
Coeficient <strong>de</strong> contingenţă 0.032551 1.288508 0.197569<br />
p<br />
95% interval <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţă<br />
Sunt prezente diferenţe semnificativ statistice între scorurile acestei<br />
afirmaţii (χ 2 =33.57, p=0.00022, 95% CI), însă răspunsurile nu se corelează<br />
semnificativ cu anii <strong>de</strong> studiu (r=0.0325, p=0.1975), astfel putem spune că nu sunt<br />
diferenţe importante între inci<strong>de</strong>nţele răspunsurilor corespunzătoare celor 3 ani <strong>de</strong><br />
studiu.<br />
Controlul copiilor după efectuarea periajul <strong>de</strong>ntar.<br />
21
2008 2009 2010<br />
46,8 40,6<br />
40,6<br />
47<br />
1<br />
3,6<br />
9,7<br />
4,6<br />
3,4 5,35<br />
6,8<br />
8,8<br />
5,23<br />
33,2 42,8<br />
nici u<br />
raspuns<br />
niciodata rar uneori regu<strong>la</strong>t<br />
Fig. 6.14 Controlul copiilor după efectuarea periajului <strong>de</strong>ntar<br />
O altă cerinţă a chestionarului îi întreabă pe părinţii dacă îşi controlează<br />
sau nu copii după ce aceştia şi-au efectuat periajul <strong>de</strong>ntar. Inci<strong>de</strong>nţa răspunsurilor<br />
afirmative, pentru cele două loturi <strong>de</strong> studiu, <strong>la</strong> această întrebare, ne indică procente<br />
ridicate pentru răspunsurile „uneori” (33-47%) şi „regu<strong>la</strong>t” (40-47%). Creşte anual,<br />
cu 6-7%, rata răspunsurilor pozitive pentru afirmaţia „uneori” şi scad brusc, cu 7<br />
procente, răspunsurile pozitive pentru afirmaţia „regu<strong>la</strong>t”, în anul 2010 faţă <strong>de</strong> anii<br />
anteriori. În concluzie, inci<strong>de</strong>nţa răspunsurilor în ceea ce priveşte controlul copiilor,<br />
<strong>de</strong> către părinţi, în efectuarea periajului <strong>de</strong>ntar ne arată că o mare parte dintre părinţi<br />
(40% mame) îşi controlează copii regu<strong>la</strong>t dacă aceştia şi-au efectuat periajul <strong>de</strong>ntar, o<br />
altă parte (40-46%) îşi controlează doar uneori copiii, şi o mică parte (14,19% - în<br />
2008 şi 11,39% în anul 2010) îşi controlează copiii rar sau chiar niciodată.<br />
Este remarcată o diferenţă semnificativă (χ 2 =51.90, p=0.000, 95%CI) a<br />
părinţilor ce îşi urmăresc „uneori” şi „regu<strong>la</strong>t” copiii după efectuarea periajului <strong>de</strong>ntar<br />
faţă <strong>de</strong> cei ce nu realizează controlul (niciodată / rar).<br />
Core<strong>la</strong>ţia neparametrică a răspunsurilor cu anul <strong>de</strong> evaluare indică<br />
prezenţa unei asocieri semnificative (r=0.3889, p=0.0359), ce este dată, în special, <strong>de</strong><br />
creşterea anuală a numărului <strong>de</strong> răspunsuri pozitive pentru afirmaţia „uneori”<br />
(33.26% - 2008 – 46.88% - 2010).<br />
Utilizarea <strong>de</strong> către părinţi a mijloacelor <strong>de</strong> igienă <strong>de</strong>ntară în realizarea educaţiei<br />
<strong>orale</strong><br />
Referitor <strong>la</strong> utilizarea materialelor educaţionale în efectuarea educaţiei<br />
sanitare a copiilor se observă că, în anul 2008, - 38.60% dintre părinţi nu cunoşteau<br />
existenţa materialelor <strong>de</strong> educaţie sanitară, ca în anul 2010 rata răspunsurilor pozitive<br />
pentru această afirmaţie să scadă până <strong>la</strong> valoarea <strong>de</strong> 24.12%. Aceasta se justifică<br />
prin creşterea (în 2010) numărului <strong>de</strong> părinţi care utilizează materiale educaţionale<br />
(periuţe <strong>de</strong>ntare ale firmelor producătoare <strong>de</strong> materiale <strong>de</strong>ntare, corespunzătoare<br />
grupelor <strong>de</strong> vârstă, oglinzi <strong>de</strong>ntare din trusele medicale, paste <strong>de</strong> dinţi cu fluor, pentru<br />
copii, <strong>de</strong>sene animate pe tema educaţiei sanitare) cu 14.92% faţă <strong>de</strong> anul 2008.<br />
22
Fig.6.15 Pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> material educaţional utilizat <strong>de</strong> către părinţi în realizarea<br />
educaţiei sanitare<br />
Există, un procent re<strong>la</strong>tiv mic <strong>de</strong> părinţi (2-2.5%) care încă refuză i<strong>de</strong>ea<br />
utilizării <strong>de</strong> material educaţional în scopul schimbării <strong>de</strong> comportamente şi atitudini<br />
sanogene, care poate fi explicat prin nivelul mo<strong>de</strong>st <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare pe care îl <strong>de</strong>ţin.<br />
Asocierea răspunsurilor pozitive în utilizarea materialului educaţional vs.<br />
anul <strong>de</strong> evaluare este semnificativă (χ2=51.920, p=0.000, 95%CI).<br />
Core<strong>la</strong>ţia inversă semnificativă (r=-0.2161, p=0.00014, 95%CI) între anii<br />
<strong>de</strong> studiu şi răspunsurile <strong>la</strong> afirmaţia „Utilizarea <strong>de</strong> către părinţi a materialelor <strong>de</strong><br />
igienă <strong>de</strong>ntară în realizarea educaţiei <strong>orale</strong>” este justificată prin scă<strong>de</strong>rea prevalenţei<br />
răspunsurilor pozitive <strong>la</strong> afirmaţia „nu se cunosc”, pentru anii 2008 – 2010.<br />
Consumul <strong>de</strong> băuturi – lotul I<br />
Tabelul VI.45 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru<br />
lotul I vs. băuturile utilizate vs.<br />
anul <strong>de</strong> studiu<br />
200<br />
8<br />
200<br />
9<br />
4,3<br />
8,65<br />
5,1<br />
nici un<br />
raspuns<br />
2008 2009 2010<br />
69,1<br />
68,2<br />
54,1 38,6 19,2 24,1 2,4<br />
3,8<br />
2<br />
da nu se<br />
cunoaste<br />
refuza in<strong>de</strong>ea<br />
LOT I Medi Media Dev.s Mi Ma Media<br />
a - - td n x na<br />
caod 95<br />
%<br />
95%<br />
Nici un răspuns 1.36 0.18 2.55 2.66 0 11 0<br />
Ceai/<strong>la</strong>pte îndulcit 1.44 0.54 2.34 2.18 0 7 0<br />
Lapte 1.05 0.10 2.01 1.99 0 7 0<br />
Apă minerală 0.00 0.00 0 0 0<br />
Soft drinks 2.60 0.16 5.04 3.41 0 8 1<br />
Suc fructe/suc 0.83 - 2.23 1.33 0 3 0<br />
vitmine<br />
0.56<br />
Apă p<strong>la</strong>tă 1.24 0.48 2.01 2.67 0 14 0<br />
Nici un răspuns 2.54 -<br />
0.16<br />
5.24 4.46 0 16 1<br />
Ceai/<strong>la</strong>pte îndulcit 1.56 0.86 2.25 2.31 0 8 0<br />
Lapte 3.00 1.45 4.55 3.31 0 10 2<br />
Apă minerală 1.18 -<br />
0.01<br />
2.38 1.78 0 5 0<br />
Soft drinks 1.07 0.18 1.96 1.54 0 5 0<br />
Suc fructe/suc 3.00 - 15.9 5.20 0 9 0<br />
23
vitmine 9.91 1<br />
Apă p<strong>la</strong>tă 2.02 1.42 2.62 2.94 0 18 0<br />
201 Nici un răspuns 2.44 - 5.14 3.50 0 11 1<br />
0<br />
0.25<br />
Ceai/<strong>la</strong>pte îndulcit 2.59 0.89 4.30 4.31 0 16 0<br />
Lapte 1.33 -<br />
0.94<br />
3.61 2.96 0 9 0<br />
Apă minerală 1.33 -<br />
0.83<br />
3.50 2.07 0 4 0<br />
Soft drinks 5.27 2.53 8.01 4.95 0 19 4<br />
Suc fructe/suc 4.00 - 8.50 4.86 0 13 2<br />
vitmine<br />
0.50<br />
Apă p<strong>la</strong>tă 2.64 1.98 3.30 3.30 0 15 1<br />
Total 2.08 1.80 2.35 3.15 0 19 0<br />
Din analiza indicatorilor se observă că indicele <strong>de</strong> carie cel mai ridicat, în<br />
anul 2010, (caod=5.27) îl prezintă copiii lotului I <strong>de</strong> studiu care utilizează frecvent, ca<br />
băuturi, soft drinks-urile, urmat, în ordine <strong>de</strong>screscătoare, <strong>de</strong> cei ce beau sucuri din<br />
fructe naturale (caod=4).<br />
Fig. 6.16 Inci<strong>de</strong>nţa consumului <strong>de</strong> băuturi pentru lotul I vs. anul <strong>de</strong> studiu vs. indice<br />
caod<br />
Deşi rata <strong>de</strong> consum a băuturilor utilizate <strong>de</strong> către copii ne indică că cel<br />
mai frecvent aceştia beau apă p<strong>la</strong>tă, urmat, în ordine <strong>de</strong>screscătoare, <strong>de</strong> ceai/<strong>la</strong>pte<br />
îndulcit, băuturi <strong>de</strong> tip soft drinks, şi apoi <strong>la</strong>pte, valoarea indicelui <strong>de</strong> carie cea mai<br />
ridicată o prezintă copiii care beau frecvent băuturi soft drinks şi sucuri naturale din<br />
fructe.<br />
Analiza statistică rezultată în urma evaluării examenelor clinice<br />
LOTUL I<br />
57<br />
47,2<br />
37,1<br />
16,6 18,9 22<br />
15,814,3<br />
6,5 5,2 9,5 5,2 7,5<br />
0,7 5,5 3,5 6,9 8,8 4,5 1,54<br />
Nivi un<br />
raspuns<br />
2008 2009 2010<br />
ceai/<strong>la</strong>pte <strong>la</strong>pte apa soft drinks suc apa p<strong>la</strong>ta<br />
Lotul I <strong>de</strong> studiu este reprezentat <strong>de</strong> copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7<br />
ani, pe parcursul celor trei ani <strong>de</strong> evaluare.<br />
24
Astfel în anul 2008, lotul I a fost reprezentat <strong>de</strong> copii cu vârsta <strong>de</strong> 5 ani, în anul 2009<br />
copii <strong>de</strong> 6 ani, iar în anul 2010 copii cu vârsta <strong>de</strong> 7 ani.<br />
Pentru a realizarea statusului odontal am luat în consi<strong>de</strong>raţie, pentru<br />
studiu, toţi cei 220 <strong>de</strong> copii, evitând faptul că pe parcursul evaluărilor, au existat<br />
plecări din lot, <strong>de</strong> cauză obiectivă.<br />
Indicele caod vs. sex<br />
1,52<br />
1,16<br />
Valoarea cao/sex<br />
feminin masculin<br />
1,821,97<br />
2,57<br />
2,23<br />
2008 2009 2010<br />
Fig. 6.17. Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul I vs. perioada <strong>de</strong> evaluare<br />
vs.<br />
sexul copiilor<br />
Urmărind evoluţia indicelui caod în funcţie <strong>de</strong> sexul copiilor şi anul <strong>de</strong><br />
evaluare am constatat că în anul 2008 indicele <strong>de</strong> carie a avut valori mai ridicate<br />
pentru fetiţe comparativ cu băieţii. Evaluarea anului 2009 echilibrează oarecum<br />
ba<strong>la</strong>nţa pentru valorile medii ale indicelui <strong>de</strong> carie <strong>la</strong> fetiţe şi băieţi (1.82 indice caod<br />
<strong>la</strong> fetiţe şi 1.97 <strong>la</strong> băieţi), ca în anul 2010 să observăm valori mai ridicate ale indicelui<br />
<strong>de</strong> carie pentru băieţi comparativ cu fetele (2.57 faţă <strong>de</strong> 2.23).<br />
Tabelul VI.48 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul I vs. perioada <strong>de</strong><br />
evaluare<br />
LOT Medi Media Dev.st Er.st Median<br />
I<br />
a<br />
-<br />
-<br />
d<br />
d<br />
a<br />
caod 95% 95%<br />
2008 1.14 0.61 1.56 2.48 0.22 0.00<br />
2009 1.67 1.21 2.10 2.92 0.15 0.00<br />
2010 2,23 2.07 2.36 3.46 0.18 1.00<br />
Total 1,68 1.29 2.00 3.07 0.10 0.00<br />
Calculând media indicelui cao, per global, pentru lotul nostru, <strong>de</strong> 220 <strong>de</strong><br />
copii, observăm creşterea progresivă a indicelui <strong>de</strong> <strong>la</strong> o evaluare <strong>la</strong> alta, astfel că, în<br />
25
anul 2008 am găsit o medie <strong>de</strong> 1.14 indice caod, 1,67 în anul 2009 şi 2.23 în anul<br />
2010.<br />
Dinamica caod lot I<br />
1,14<br />
cao<br />
1,67<br />
2008 2009 2010<br />
2,23<br />
Fig.6.18 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul I vs. perioada <strong>de</strong> studiu<br />
Analiza testelor neparametrice indică semnificaţie statistică (p=0.0013,<br />
95%CI), prin creşteri ale valorii medii a indicelui caod, în <strong>de</strong>cursul celor trei evaluări.<br />
Tabelul VI.50 Repartiţia cazurilor caries free şi a cazurilor cu leziuni carioase vs.<br />
anul <strong>de</strong> evaluare<br />
Lot I 2008 2009 2010<br />
Nr. cazuri % Nr. cazuri % Nr. cazuri %<br />
cao=0 139 63.26% 130 59.14% 106 48.22%<br />
cao ≥ 1 62 28,34% 94 42.86% 109 49.62%<br />
Analiza cazurilor lotului I <strong>de</strong> studiu indică faptul că <strong>la</strong> vârsta <strong>de</strong> 5-5.5 ani<br />
61.26% dintre copii au dinţi in<strong>de</strong>mni. De asemenea, observăm că pe măsură ce<br />
copilul creşte procentajul <strong>de</strong> dinţi caries free (caod=0) sca<strong>de</strong> şi creşte prevalenţa<br />
leziunilor carioase. Dacă în anul 2008 – 28.34% dintre copii prezentau leziuni<br />
carioase, în anul 2010 rata leziunilor cavitare este <strong>de</strong> 49.62%.<br />
Tabelul VI.51 Valorile indicelui caod în lotul I vs. anii <strong>de</strong> studiu<br />
Valorile indicelui caod 2008 2009 2010<br />
caod 1.14 1.67 2.23<br />
cd 1.04 1.48 1.92<br />
ad 0.01 0.03 0.09<br />
od 0.09 0.16 0.22<br />
sic 3.15 4.65 5.13<br />
26
Valoarea indicelui caod reprezintă suma indicelui <strong>de</strong> carie (cd), a indicelui<br />
<strong>de</strong> dinţi absenţi (ad) şi a indicelui <strong>de</strong> obturaţie (od).<br />
Media indicelui caod este dată, în special, <strong>de</strong> valoarea mare a indicelui <strong>de</strong><br />
carie cd, şi mai puţin <strong>de</strong> valorile indicilor ad şi od.<br />
Valoarea indicelui <strong>de</strong> carie cd creşte progresiv <strong>de</strong> <strong>la</strong> 1.14 în anul 2008,<br />
1.67 în anul 2009 <strong>la</strong> 2.23 în anul 2010.<br />
Indicele <strong>de</strong> dinţi absenţi (ad) prezintă valori foarte mici (0.01-0.09) <strong>la</strong><br />
aceste categorii <strong>de</strong> vârstă, iar valoarea indicelui <strong>de</strong> obturaţie creşte uşor, <strong>de</strong> <strong>la</strong> un an <strong>la</strong><br />
altul, ajungând, în anul 2010, <strong>la</strong> o medie <strong>de</strong> 0.22.<br />
2008 2009 2010<br />
2,23<br />
1,67<br />
1,14<br />
1,92<br />
1,48<br />
1,04<br />
0,09<br />
0,03<br />
0,01<br />
0,22<br />
0,16<br />
0,09<br />
3,15<br />
caod cd ad od sic<br />
Fig.6.19 Valorile indicelui caod în lotul I vs. anii <strong>de</strong> studiu<br />
5,13<br />
4,65<br />
S-a calcu<strong>la</strong>t valoarea indicelui Sic (significant caries in<strong>de</strong>x), pentru dinţii<br />
temporari, care reprezintă treimea din lot cu valorile cele mai mari ale indicelui cao.<br />
Am constatat că valoarea indicelui sic, pentru lotul I <strong>de</strong> studiu, în anul 2008, a fost <strong>de</strong><br />
3.15, <strong>la</strong> 5-5.5 ani iar in 2010, valoarea indicelui sic a ajuns <strong>la</strong> 5.13. Aceasta ne arată<br />
că în treimea din lot cu valorile cele mai mari ale indicelui caod se înregistrează valori<br />
mari.<br />
Inci<strong>de</strong>nţa marmoraţiilor calcu<strong>la</strong>tă <strong>la</strong> nivelul dinţilor in<strong>de</strong>mni (caod=0)<br />
Analizând frecvenţa dinţilor in<strong>de</strong>mni <strong>la</strong> carie se observă că in 2008<br />
valoarea a fost 61,26% dintre copii au dinţii in<strong>de</strong>mni, ajungand in 2010 <strong>la</strong> 46.34%<br />
frecvenţa cazurilor cu dinţi caries free .<br />
Raportat <strong>la</strong> numărul <strong>de</strong> cazuri cu dinţi in<strong>de</strong>mni (134), în anul 2008 s-au<br />
găsit 69 dinţi marmoraţi, din cei 1560 <strong>de</strong> dinţi (care reprezintă numărul <strong>de</strong> dinţi cu<br />
risc <strong>de</strong> marmoraţii), aceştia (76) reprezentând un procent <strong>de</strong> 4.49% marmoraţii din<br />
totalul <strong>de</strong> 61.26% cazuri dinţi in<strong>de</strong>mni.<br />
Numărul dinţilor marmoraţi creşte direct proporţional cu anul <strong>de</strong> evaluare,<br />
astfel că în anul 2009 ele reprezintă 4.99% din totalul <strong>de</strong> 53.14% dinţi in<strong>de</strong>mni, iar în<br />
anul 2010 5.37% reprezintă procentul <strong>de</strong> marmoraţii din cele 102 cazuri (copii) cu<br />
dinţi caries free.<br />
27
Cu alte cuvinte, din totalul <strong>de</strong> dinţi in<strong>de</strong>mni, 95.51% reprezintă dinţii<br />
in<strong>de</strong>mni fără marmoraţii şi 4.49% dinţi cu marmoraţii, în anul 2008. Pentru anul<br />
2010, 94.63% sunt dinţi in<strong>de</strong>mni fără marmoraţii şi 5.37% dinţi in<strong>de</strong>mni cu<br />
marmoraţii.<br />
Fig.6.20. Repartiţia dinţilor in<strong>de</strong>mni cu şi fără marmoraţii vs. an <strong>de</strong> evaluare (lot I)<br />
Indice caod ≥ 1<br />
Tabelul.VI.53. Indicatori statistici ai indicelui caod (caod≥1) pentru lotul I vs.<br />
perioada <strong>de</strong> evaluare<br />
LOT I<br />
(caod≥1)<br />
dinti in<strong>de</strong>mni <strong>la</strong> carie marmoratii<br />
5,37 5 4,5<br />
94,63 95 95,5<br />
2008 2009 2010<br />
Media<br />
caod<br />
Media<br />
-95% -95%<br />
Dev.std<br />
2008 3.71 2.87 4.54 2.88<br />
2009 4.06 3.61 4.52 3.08<br />
2010 4.50 4.00 4.99 3.60<br />
Total 4.23 3.91 4.54 3.32<br />
Am înlăturat cazurile cu dinţi in<strong>de</strong>mni <strong>la</strong> carie (caod = 0) pentru a evalua<br />
doar dinţii cu leziuni carioase (caod ≥ 1). Prin analiza indicatorilor statistici s-a găsit<br />
o medie a indicelui caod ≥1 egală cu valoarea <strong>de</strong> 3.71 în anul 2008, 4.06 în anul 2009<br />
şi 4.50 în anul 2010.<br />
Analizând indicele caod ≥ 1, pentru fiecare an <strong>de</strong> evaluare, se constată că<br />
fiecare componentă a indicelui creşte. Valorile indicelui cd sunt mult mai mari faţă <strong>de</strong><br />
valorile celor<strong>la</strong>lţi indici, astfel că în anul 2008 valoarea medie a indicelui <strong>de</strong> carie a<br />
fost <strong>de</strong> 3.59, în anul 2009 – 3.85, iar în anul 2010 s-a ajuns <strong>la</strong> o medie a valorii <strong>de</strong><br />
4.30.<br />
28
c<br />
a<br />
o<br />
Tabelul VI.54 . Indicatori statistici ai componentelor indicelui caod<br />
(caod ≥ 1) pentru lotul I<br />
vs. perioada <strong>de</strong> evaluare<br />
LOT I<br />
(cao≥1)<br />
Media<br />
cao<br />
Media<br />
-95% -95%<br />
Dev.std Mediana<br />
2008 3.59 3.01 4.11 2.84 3.00<br />
2009 3.85 3.41 4.30 3.05 3.00<br />
2010 4.30 3.81 4.80 3.59 3.00<br />
2008 0.020 0.0 0.04 0.19 0.0<br />
2009 0.028 0.0 0.06 0.25 0.0<br />
2010 0.034 0.0 0.08 0.30 0.0<br />
2008 0.091 0.066 0.197 0.51 0.0<br />
2009 0.179 0.075 0.283 0.70 0.0<br />
2010 0.181 0.074 0.248 0.63 0.0<br />
Indicele ad prezintă creşteri uşoare în <strong>de</strong>cursul celor trei evaluări, astfel că<br />
<strong>de</strong> <strong>la</strong> valoarea <strong>de</strong> 0.020 în anul 2008 se ajunge <strong>la</strong> o valoare medie <strong>de</strong> 0.034 în anul<br />
2010.<br />
De asemenea, valorile indicelui <strong>de</strong> obturaţie cresc uşor, dublându-se în<br />
anul 2010 (0.181) faţă <strong>de</strong> anul 2008 (0.091).<br />
În anul 2008, din numărul total <strong>de</strong> dinţi evaluaţi (2660), corespunzători<br />
pacienţilor cu caod ≥1, frecvenţa resturilor radicu<strong>la</strong>re este 2.80%, a cariilor<br />
complicate – 0.10%, iar pentru carii simple – 10.54%. Se remarcă faptul că, pe<br />
parcursul anilor <strong>de</strong> studiu, numărul <strong>de</strong> cazuri cu dinţi caod ≥ 1 creşte, astfel că în anul<br />
2010 vom găsi 205 cazuri, corespunzătoare <strong>la</strong> 3960 dinţi caod ≥ 1. Frecvenţa<br />
resturilor radicu<strong>la</strong>re, în anul 2010, este <strong>de</strong> 3.10%, a cariilor complicate – 0.56%, iar<br />
pentru carii simple – 18.34%. Se observă pon<strong>de</strong>rea cea mai ridicată pentru carii<br />
simple, urmată <strong>de</strong> resturi radicu<strong>la</strong>re şi carii complicate.<br />
2008 2009 2010<br />
2,8 2,8 3,1 0,1 0,2 0,5<br />
10,516,318,3<br />
resturi radicu<strong>la</strong>re carii complicate carii simple<br />
Calculând media indicelui <strong>de</strong> obturaţie, pentru od≥1, observăm creşteri<br />
uşoare ale valorii indicelui <strong>de</strong> <strong>la</strong> 1.67 în anul 2008, <strong>la</strong> 2.13 în anul 2009, şi 2.19 în<br />
anul 2010. Datorită faptului că aceste creşteri au fost gradate, analiza indicatorilor nu<br />
indică semnificaţie statistică (p=0.6425, 95% CI).<br />
Am întâlnit, ca materiale utilizate în tratamentele odontale <strong>la</strong> dinţii<br />
temporari, materiale pentru obturaţii <strong>de</strong>finitive: ciment oxifosfat, g<strong>la</strong>ssionomeri şi<br />
composit.<br />
29
Dacă în anul 2008, respectiv 2009 obturaţiile <strong>de</strong>finitive cu ciment<br />
oxifosfat au avut frecvenţa cea mai scazuta, comparativ cu cele<strong>la</strong>lte materiale, iar în<br />
anul 2010 observăm că atât obturaţiile cu compozit şi cele cu g<strong>la</strong>ssionomeri sunt<br />
utilizate în proporţie ridicate.<br />
0,010,20,27<br />
0,090,20,18<br />
provizorii obturatii<br />
cu ciment<br />
Fig.6.22 Materiale <strong>de</strong> obturaţie utilizate în tratamentele odontale vs.<br />
an <strong>de</strong> evaluare (lot I)<br />
Tabelul VI.58 Repartiţia indicelui cd în funcţie <strong>de</strong><br />
numărul <strong>de</strong> leziuni vs. anul <strong>de</strong> studiu<br />
Lot I 2008 2009 2010<br />
caod ≥ 1<br />
2008 2009 2010<br />
3,16<br />
2,48<br />
2,05<br />
1,17 1,26 1,24<br />
obturatii<br />
cu g<strong>la</strong>ss<br />
obturatii<br />
compozit<br />
caod 1-2 15.79% 19.37% 20.16%<br />
caod 3-5 11.28% 16.23% 18.32%<br />
caod 6-10 7.52% 8.64% 11.26%<br />
caod 11-15 1.50% 2.36% 2.88%<br />
caod 16-20 0.00% 0.26% 1.05%<br />
Am dorit să evaluăm prevalenţa indicelui <strong>de</strong> carie în funcţie <strong>de</strong> numărul <strong>de</strong><br />
leziuni existente în cavitatea orală. În anul 2008 (lotul I <strong>de</strong> studiu) frecvenţa cea mai<br />
ridicată (15.79%) apare pentru grupul <strong>de</strong> 1-2 leziuni prezente <strong>la</strong> un pacient, urmate <strong>de</strong><br />
grupul cu 3-5 leziuni (11.28%), 6-10 leziuni (7.52%), 11-15 leziuni cavitare (1.50).<br />
Se remarcă faptul că, în <strong>de</strong>cursul anului 2008, frecvenţa indicelui cd sca<strong>de</strong><br />
proporţional cu creşterea numărului <strong>de</strong> leziuni carioase existente în cavitatea orală a<br />
pacientului.<br />
Pentru anii 2009/2010 rata leziunilor odontale îşi păstrează ace<strong>la</strong>şi ritm <strong>de</strong><br />
creştere pentru fiecare grup în parte.<br />
Frecvenţa dinţilor cu leziuni cavitare comparaţi pe maxi<strong>la</strong>r şi pe dinte<br />
Urmărind evoluţia leziunilor carioase <strong>la</strong> nivelul dinţilor maxi<strong>la</strong>ri şi<br />
mandibu<strong>la</strong>ri, pentru lotul I <strong>de</strong> studiu, este <strong>de</strong> remarcat că frecvenţa cea mai ridicată se<br />
30
întâlneşte <strong>la</strong> nivelul mo<strong>la</strong>rilor 1 şi 2 mandibu<strong>la</strong>r (15.84 şi 15.58%/2009, iar în anul<br />
2010 – 19.37, respectiv 19.50%).<br />
În ordine <strong>de</strong>screscătoare, mo<strong>la</strong>rul 1 maxi<strong>la</strong>r (17.41% în 2010), incisivul<br />
central maxi<strong>la</strong>r (17.02% / 2010) şi mo<strong>la</strong>rul 2 maxi<strong>la</strong>r (11.13% / 2010). sunt<br />
incriminaţi ca fiind susceptibili în a <strong>de</strong>zvolta mai frecvent leziuni carioase.<br />
Analizând frecvenţa resturilor radicu<strong>la</strong>re pe fiecare dinte, <strong>la</strong> maxi<strong>la</strong>r şi<br />
mandibulă, se observă creşteri gradate ale acestora în funcţie <strong>de</strong> anul <strong>de</strong> evaluare.<br />
Mo<strong>la</strong>rul 1 maxi<strong>la</strong>r, cu o frecvenţă <strong>de</strong> 0.43% în anul 2010, pentru lotul I <strong>de</strong><br />
studiu, este primul incriminat în risc potenţial <strong>de</strong> rest radicu<strong>la</strong>r. Incisivul <strong>la</strong>teral<br />
maxi<strong>la</strong>r (0.31% / 2010) şi mo<strong>la</strong>rul 1 mandibu<strong>la</strong>r (0.30% / 2010) continuă succesiunea<br />
resturilor radicu<strong>la</strong>re, urmaţi, în ordine <strong>de</strong>screscătoare, <strong>de</strong> incisivul central maxi<strong>la</strong>r<br />
(0.24% în anul 2010) şi mo<strong>la</strong>rul 2 mandibu<strong>la</strong>r (0.14%/2010).<br />
Analiza statistică rezultată în urma evaluării examenelor clinice<br />
LOTUL II<br />
Lotul II <strong>de</strong> studiu este reprezentat <strong>de</strong> copii preşco<strong>la</strong>ri cu vârste cuprinse<br />
între 8-9 ani în anul 2008 şi 11-12 ani în anul 2010.<br />
Pentru realizarea statusului odontal am luat în consi<strong>de</strong>raţie toţi cei 402 <strong>de</strong><br />
copii, chiar dacă, pe parcursul evaluărilor, au existat plecări din lot, <strong>de</strong> cauză<br />
obiectivă.<br />
Indicele caod vs. sexul copilului<br />
2,3 2,4<br />
feminin masculin<br />
3,433,48<br />
3,843,94<br />
2008 2009 2010<br />
Fig. 6.25 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul II vs. perioada <strong>de</strong><br />
evaluare vs.sexul copiilor<br />
Analiza indicatorilor statistici pentru indicele caod, în funcţie <strong>de</strong> sexul<br />
copiilor şi perioada <strong>de</strong> evaluare, constată că, între fetiţele şi băieţii lotului II <strong>de</strong> studiu,<br />
există valori medii ale indicelui aproximativ egale, în toţi cei trei ani <strong>de</strong> evaluare.<br />
Tabelul VI.63 Indicatori statistici ai indicelui caod (per global) pentru lotul II vs.<br />
perioada <strong>de</strong> evaluare<br />
LOT II Media<br />
caod<br />
Media<br />
-95% -95%<br />
Dev.std Er.std Mediana<br />
2008 2.39 2.06 2.72 2.89 0.17 2.00<br />
2009 3.45 3.10 3.80 3.81 0.18 2.00<br />
2010 3.89 3.54 4.25 3.85 0.18 3.00<br />
Total 3.36 3.15 3.56 3.67 0.11 2.00<br />
31
Analiza indicelui caod, per global, pentru lotul II <strong>de</strong> studiu, indică faptul<br />
că valoarea medie a indicelui caod creşte direct proporţional cu anul <strong>de</strong> evaluare,<br />
astfel în 2008 valoarea indicelui a fost <strong>de</strong> 2.39, în anul 2009 – 3.45, iar în anul 2010 a<br />
avut o valoare medie <strong>de</strong> 3.89.<br />
În urma analizei testelor neparametrice, pentru compararea valorilor medii<br />
ale indicelui caod, în funcţie <strong>de</strong> anii <strong>de</strong> evaluare, în lotul II <strong>de</strong> studiu, observăm<br />
diferenţe semnificativ statistice între valorile acestora (p=0.0000, 95% CI).<br />
Tabelul VI.65 Repartiţia cazurilor caries free şi a cazurilor cu leziuni carioase vs.<br />
anul <strong>de</strong> evaluare<br />
LOT II 2008 2009 2010<br />
% % %<br />
caod=0 37.14% 32.53% 25.93%<br />
caod ≥ 1 62.86% 67.47% 74.07%<br />
Din analiza cazurilor dinţilor in<strong>de</strong>mni (caries free) şi a celor cu leziuni<br />
carioase reiese faptul că, pe măsură ce sca<strong>de</strong> numărul <strong>de</strong> dinţi caries free (caod=0) din<br />
anul 2008 (37.14%) către anul 2010 (caries free 25.93%), creşte numărul <strong>de</strong> leziuni<br />
carioase, astfel că, în anul 2008 valoarea lor a fost <strong>de</strong> 62.86%, iar în anul 2010 a ajuns<br />
<strong>la</strong> 74.07%.<br />
2008 2009 2010<br />
2,12<br />
1,76<br />
0,06 0,22<br />
2,39 1,29 1,26<br />
1,48 0,03 0,86<br />
0,09 1,2<br />
caod cd ad od sic<br />
5,12<br />
5,01<br />
4,89<br />
Fig. 6.27 Valorile indicelui caod în lotul II vs. anii <strong>de</strong> studiu<br />
Se observă că valoarea indicelui caod este dată, în principal, <strong>de</strong> valoarea<br />
mare a indicelui <strong>de</strong> carie, şi mai puţin <strong>de</strong> valorile indicelui <strong>de</strong> obturaţie, respectiv a<br />
indicelui <strong>de</strong> dinţi absenţi. Indicele <strong>de</strong> carie, cd, creşte din anul 2008 <strong>de</strong> <strong>la</strong> valoarea <strong>de</strong><br />
2.39, <strong>la</strong> 2.12 în 2009 şi <strong>la</strong> valoarea <strong>de</strong> 1.76 în anul 2010. De asemenea, observăm şi<br />
reduceri, minime, ale dinţilor absenţi <strong>de</strong> <strong>la</strong> 0.09 în anul 2008 <strong>la</strong> 0.06 în anul 2010.<br />
Indicelui <strong>de</strong> obturaţie sca<strong>de</strong> în anul 2009 faţă <strong>de</strong> anul 2008 ajungând <strong>la</strong> valoarea 0.22<br />
în 2010.<br />
Actualmente, se pune accentul pe calcu<strong>la</strong>rea indicilor <strong>de</strong> carie diferenţiat,<br />
astfel încât să poată fi i<strong>de</strong>ntificată grupa cu cele mai mari valori şi, implicit, cu cele<br />
mai mari necesităţi <strong>de</strong> tratament. Pentru aceasta, am calcu<strong>la</strong>t valoarea indicelui sic<br />
(significant caries in<strong>de</strong>x) pentru dinţii temporari. Am constatat că valoarea indicelui<br />
32
sic, pentru lotul II <strong>de</strong> studiu, în anul 2008, <strong>la</strong> grupa <strong>de</strong> vârstă 4.5-5 ani a fost <strong>de</strong> 6.1 în<br />
2009, <strong>la</strong> 5.5-6 ani, a avut o valoare <strong>de</strong> 7.9, iar în anul 2010, pentru copiii <strong>de</strong> 6.5-7 ani,<br />
valoarea indicelui sic a ajuns <strong>la</strong> 8.4. Aceasta ne arată că în treimea din lot cu valorile<br />
cele mai mari ale indicelui caod se înregistrează valori mari.<br />
Inci<strong>de</strong>nţa marmoraţiilor calcu<strong>la</strong>tă <strong>la</strong> nivelul dinţilor in<strong>de</strong>mni (caod=0)<br />
Analizând cazurile <strong>de</strong> dinţi in<strong>de</strong>mni (cao=0) observăm că numărul<br />
acestora sca<strong>de</strong> cu anului <strong>de</strong> evaluare. Dacă în anul 2008 am găsit, pentru lotul II <strong>de</strong><br />
studiu, 169 cazuri (copii), din cele 455 evaluate, cu dinţi in<strong>de</strong>mni, în anul 2010<br />
numărul cazurilor s-a redus până <strong>la</strong> valoarea <strong>de</strong> 118, aceasta reprezentând 25,93%<br />
cazuri cu dinţi in<strong>de</strong>mni (din totalul <strong>de</strong> 455).<br />
Raportat <strong>la</strong> numărul <strong>de</strong> cazuri cu dinţi in<strong>de</strong>mni am găsit, în anul 2008, 216<br />
dinţi marmoraţi, din cei 1352 (ce reprezintă numărul <strong>de</strong> dinţi cu risc <strong>de</strong> marmoraţii),<br />
aceasta reprezentând un procent <strong>de</strong> 15,98% marmoraţii , adică aproximativ 1/6 din<br />
totalul <strong>de</strong> 37,14% cazuri dinţi in<strong>de</strong>mni.<br />
De asemenea, concluzionăm că numărul <strong>de</strong> dinţi marmoraţi creşte din anul 2008 către<br />
2009, respectiv 2010, ajungând să reprezinte aproximativ 1/4 (27,22%) din totalul<br />
dinţilor caries free pe anul 2010 (25,93%).<br />
Cu alte cuvinte, din totalul <strong>de</strong> dinţi in<strong>de</strong>mni, 82.9% reprezintă dinţi in<strong>de</strong>mni fără<br />
marmoraţii şi 17.1% dinţi cu marmoraţii, pentru anul 2008, iar pentru anul 2010,<br />
15.1% reprezintă dinţi in<strong>de</strong>mni cu marmoraţii, iar 84.9% sunt dinţii in<strong>de</strong>mni fără<br />
marmoraţii din totalul dinţilor in<strong>de</strong>mni.<br />
2010<br />
2008<br />
dinti in<strong>de</strong>mni dinti cu marmoratii<br />
84,9<br />
84,6<br />
82,9<br />
15,1<br />
15,4<br />
17,1<br />
Fig. 6.28 Frecvenţa dinţilor in<strong>de</strong>mni cu şi fără marmoraţii vs. an <strong>de</strong> evaluare (lot II)<br />
Tabelul VI.69 Indicatori statistici ai indicelui caod (caod≥1) pentru lotul II vs.<br />
perioada<br />
<strong>de</strong> evaluare<br />
LOT II Media Media Dev.std Er.std Min Max<br />
(caod≥1) caod -95% -95%<br />
2008 3.37 3.23 3.58 2.75 0.21 1.00 12.00<br />
2009 4.02 4.33 4.87 3.60 0.21 1.00 20.00<br />
2010 4.22 4.64 4.96 3.59 0.20 1.00 20.00<br />
Total 3.87 3.98 5.16 3.46 0.12 1.00 20.00<br />
33
Înlăturând dinţii caries free (caod=0) pe lotul nostru, <strong>de</strong> 622 <strong>de</strong> copii, am<br />
analizat prezenţa dinţilor cu leziuni carioase (caod≥1). Prin analiza indicatorilor<br />
statistici am găsit o medie a indicelui caod≥1 egală cu valoarea <strong>de</strong> 3.37 în anul 2008,<br />
4.02 în anul 2009 şi 4.22 pentru evaluarea din anul 2010.<br />
Observăm, <strong>de</strong> asemenea, că valoarea cuartilei Q25 este 2 pentru toţi cei<br />
trei ani <strong>de</strong> evaluare, ceea ce ne indică faptul că 25% dintre copii au câte 2 leziuni<br />
carioase, iar 75% (Q75) au câte 5 leziuni în anul 2008, 7 leziuni în 2009 şi câte 8<br />
leziuni carioase în anul 2010.<br />
3,37<br />
4,02<br />
cao≥1<br />
4,22<br />
2008 2009 2010<br />
Fig. 6.29 Indicatori statistici ai indicelui componentelor indicelui caod pentru lotul II<br />
(cao≥1)<br />
vs. perioada <strong>de</strong> studiu<br />
Analizând componenţa indicelui caod ≥ 1, pentru fiecare an <strong>de</strong> studiu, constatăm că<br />
valoarea cea mai mare o prezintă indicele <strong>de</strong> carie (cd).<br />
În anul 2008 valoarea indicelui <strong>de</strong> carie (cd) a fost <strong>de</strong> 3.11, a crescut,<br />
consi<strong>de</strong>rabil, în anul 2009, până <strong>la</strong> 3.73, ca în anul 2010 să observăm doar o creştere<br />
uşoară a indicelui până <strong>la</strong> valoarea <strong>de</strong> 3.87.<br />
Indicele ad prezintă valori crescătoare din anul 2008 către anul 2010,<br />
ajungând, <strong>la</strong> finalul celei <strong>de</strong> a treia evaluări, <strong>la</strong> o medie <strong>de</strong> 0.09.<br />
Din analiză, se constată că valoarea medie a indicelui <strong>de</strong> obturaţie, od, este<br />
mult mai mare comparativ cu valoarea indicelui ad, dar suficient <strong>de</strong> mică raportată <strong>la</strong><br />
media indicelui <strong>de</strong> carie (0.26 faţă <strong>de</strong> 3.87 în anul 2010).<br />
34
50<br />
0<br />
2008<br />
19 21<br />
0,21<br />
1,96<br />
0,57<br />
3,18<br />
2009<br />
21,2<br />
1,1<br />
3,4<br />
2010<br />
restruri radicu<strong>la</strong>re carii complicate carii simple<br />
Fig. 6.30 Componenţa indicelui cd pentru lotul II vs. an <strong>de</strong> studiu<br />
Indicele ce carie cd este reprezentat prin suma leziunilor carioase simple,<br />
leziunilor carioase complicate şi a resturilor radicu<strong>la</strong>re.<br />
Din analiza componentelor indicelui ct se observă creşteri anuale pentru<br />
toate categoriile <strong>de</strong> leziuni cavitare, astfel cariile simple constituie rata majoritară<br />
(19-21%) din totalul leziunilor, urmată, în ordine <strong>de</strong>screscătoare, <strong>de</strong> prezenţa<br />
resturilor radicu<strong>la</strong>re (2-3.40%) şi a leziunilor carioase complicate (0.21-1.13%).<br />
Am dorit să evaluăm prevalenţa indicelui <strong>de</strong> carie în funcţie <strong>de</strong> numărul <strong>de</strong><br />
leziuni existente în cavitatea orală. Astfel, am găsit, în anul 2008, pentru lotul II <strong>de</strong><br />
studiu, frecvenţa cea mai ridicată (25.08%) pentru grupul <strong>de</strong> 1-2 leziuni prezente<br />
pentru un subiect, urmate, în ordine crescătoare, <strong>de</strong> grupul cu 3-5 leziuni (20.07%), 6-<br />
10 leziuni (12.71%), 11-20 leziuni cavitare. Este <strong>de</strong> menţionat faptul că, în <strong>de</strong>cursul<br />
anului 2008, indicele cd sca<strong>de</strong> direct proporţional cu creşterea numărului <strong>de</strong> leziuni<br />
carioase existente în cavitatea orală a unui pacient.<br />
Semnificativ, pentru anul 2009, este creşterea grupului <strong>de</strong> 6-10 leziuni,<br />
precum şi dub<strong>la</strong>rea numărului <strong>de</strong> leziuni multiple (11-20). Tot pentru anul 2009,<br />
sca<strong>de</strong> uşor frecvenţa grupului cu 1-2 leziuni şi se menţine constantă pentru grupul <strong>de</strong><br />
3-5 leziuni carioase existente <strong>la</strong> un pacient.<br />
La evaluarea clinică, pentru anul 2010, creşte uşor grupul cu 1-15 leziuni<br />
cavitare şi sca<strong>de</strong> numărul grupului <strong>de</strong> 16-20 leziuni, fapt explicabil fie prin<br />
în<strong>de</strong>părtarea unităţilor odontale datorită fenomenului natural <strong>de</strong> rizaliză, fie prin<br />
creşterea uşoară a numărului <strong>de</strong> obturaţii.<br />
35
0,6 1,3<br />
cd 16-20 0,8<br />
cd 11-15<br />
cd 6-10<br />
cd 3-5<br />
cd 1-2<br />
24<br />
5<br />
13<br />
20<br />
25<br />
21<br />
20<br />
Fig. 6.31 Distribuţia indicelui caod în funcţie <strong>de</strong> numărul <strong>de</strong> leziuni vs. anul <strong>de</strong> studiu<br />
Parametrii estimaţi în testarea asocierii valorilor indicelui caod cu numărul<br />
<strong>de</strong> leziuni carioase existente <strong>la</strong> un pacient, în funcţie <strong>de</strong> anul <strong>de</strong> evaluare, nu indică<br />
semnificaţie statistică, valorile modificându-se progresiv <strong>de</strong> <strong>la</strong> un an <strong>la</strong> altul.<br />
Calculând media indicelui <strong>de</strong> obturaţie, pentru o≥1, se evi<strong>de</strong>nţiază creşteri<br />
uşoare ale valorii indicelui <strong>de</strong> <strong>la</strong> 1.50 în anul 2008, <strong>la</strong> o medie <strong>de</strong> 2.25 în anul 2010,<br />
creşteri ce sunt semnificative din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re statistic (p=0.03697, 95% CI).<br />
Am întâlnit, ca materiale utilizate în tratamentele odontale <strong>la</strong> dinţii<br />
temporari, materiale pentru obturaţii <strong>de</strong>finitive: g<strong>la</strong>ssionomeri şi composit. Utilizarea<br />
materialului <strong>de</strong> obturaţie provizorie l-am găsit doar în procent foarte mic, 0.44%, în<br />
anul 2010.<br />
Dintre materialele <strong>de</strong> obturaţie <strong>de</strong>finitivă pon<strong>de</strong>rea cea mai ridicată se<br />
întâlneşte <strong>la</strong> g<strong>la</strong>ssionomeri între anii 2009/2010, ca în anul 2010 obturatiile provizorii<br />
să reprezinte majoritatea obturaţiilor existente (0.44%). Obturaţiile <strong>de</strong>finitive din<br />
composit sunt rare (0.02-0.13%) comparativ cu cele<strong>la</strong>lte două situaţii.<br />
obturatii<br />
provizorii<br />
2008 2009 2010<br />
Fig. 6.33 Materialele <strong>de</strong> obturaţie utilizate în tratamentele odontale vs. an <strong>de</strong><br />
evaluare (lot II)<br />
21<br />
0,31 0,34<br />
0,44 0,360,40,42<br />
obturatii cu<br />
g<strong>la</strong>ss<br />
23<br />
23<br />
0,9<br />
22<br />
2008 2009 2010<br />
0,10,12<br />
obturatii cu<br />
compozit<br />
36
Inci<strong>de</strong>nţa dinţilor cu leziuni cavitare <strong>la</strong> nivel maxi<strong>la</strong>r şi mandibu<strong>la</strong>r<br />
Urmărind evoluţia leziunilor carioase <strong>la</strong> nivelul dinţilor maxi<strong>la</strong>ri şi<br />
mandibu<strong>la</strong>ri, pentru lotul II <strong>de</strong> studiu, este <strong>de</strong> remarcat că frecvenţa cea mai ridicată<br />
se întâlneşte <strong>la</strong> nivelul mo<strong>la</strong>rului 1 mandibu<strong>la</strong>r (35.93% în anul 2010).<br />
În ordine <strong>de</strong>screscătoare, mo<strong>la</strong>rul 2 mandibu<strong>la</strong>r şi mo<strong>la</strong>rul 1 maxi<strong>la</strong>r<br />
(28.46% în 2010) sunt incriminaţi ca fiind susceptibili în a <strong>de</strong>zvolta mai frecvent<br />
leziuni carioase, urmaţi <strong>de</strong> incisivul central şi mo<strong>la</strong>rul 2 maxi<strong>la</strong>r (20-21%). Restul<br />
dinţilor prezintă leziuni cavitare, dar în procente mo<strong>de</strong>rate.<br />
Este remarcată o creştere semnificativă a numărului <strong>de</strong> leziuni carioase în<br />
perioada studiată (2008 – 2010), atât <strong>la</strong> nivel mandibu<strong>la</strong>r cât şi <strong>la</strong> nivel maxi<strong>la</strong>r,<br />
aspect explicat <strong>de</strong> rezultatele core<strong>la</strong>ţiei neparametrice, prin valorile semnificative ale<br />
coeficienţilor <strong>de</strong> core<strong>la</strong>ţie (rmandibulă=0.361, r maxi<strong>la</strong>r=0.360) şi valorile foarte mici ale<br />
nivelului <strong>de</strong> semnificaţie (p=0.000), corespunzătoare unui interval <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong><br />
95%.<br />
Dreptele <strong>de</strong> regresie în evoluţia leziunilor carioase <strong>la</strong> nivel maxi<strong>la</strong>r şi<br />
mandibu<strong>la</strong>r ne indică creşteri ale numărului <strong>de</strong> leziuni cavitare din anul 2008 către<br />
anul 2010, pentru lotul II.<br />
CONCLUZII<br />
Statusul familial cu ambii părinţi relevă valori mai reduse ale indicilor <strong>de</strong><br />
carie <strong>la</strong> copii, comparativ cu cei care provin din familiile cu un singur<br />
părinte.<br />
În urma programului <strong>de</strong> educaţie pentru sănătatea orală, <strong>de</strong>sfăşurat în<br />
unităţile <strong>de</strong> învăţământ preşco<strong>la</strong>r, a crescut frecvenţa periajului <strong>de</strong>ntar <strong>de</strong><br />
două ori pe zi atât <strong>la</strong> copii cât şi <strong>la</strong> părinţi.<br />
Chiar dacă există o creştere a gradului <strong>de</strong> interes al părinţilor, în ceea ce<br />
priveşte factorul educaţional, vizitele <strong>la</strong> stomatolog nu reprezintă o<br />
prioritate majoră, în momentul actual.<br />
Consumul exagerat <strong>de</strong> dulciuri şi băuturi carbogazoase au efecte negative<br />
asupra organului <strong>de</strong>ntar, prin creşterea valorilor indicilor <strong>de</strong> carie şi a<br />
evoluţiei rapi<strong>de</strong> către sindromul <strong>de</strong> carie severă precoce.<br />
Valoarea indicelui caod este dată, în principal, <strong>de</strong> valoarea mare a indicelui<br />
<strong>de</strong> carie şi, mai puţin, <strong>de</strong> indicele <strong>de</strong> obturaţie, od, respectiv indicele <strong>de</strong><br />
dinţi absenţi.<br />
Valorile ridicate ale indicelui sic ne indică faptul că o treime dintre copii<br />
evaluaţi prezintă leziuni carioase multiple, fapt care creşte necesitatea<br />
mare <strong>de</strong> tratament pentru dinţii temporari.<br />
Deşi valoarea medie a indicelui <strong>de</strong> carie a crescut, <strong>de</strong> <strong>la</strong> o evaluare <strong>la</strong> alta,<br />
s-a observat o îmbunătăţire în acumulările <strong>de</strong> cunoştinţe, precum şi<br />
schimbări <strong>de</strong> comportamente şi atitudini în rândul preşco<strong>la</strong>rilor.<br />
Campania <strong>de</strong> educaţie sanitară pentru copiii preşco<strong>la</strong>ri, mame şi educatori<br />
a condus <strong>la</strong> conştientizarea importanţei igienei oro-<strong>de</strong>ntare, a factorului<br />
alimentar, a controlului periodic <strong>la</strong> medicului stomatolog; a condus, în<br />
final, <strong>la</strong> concluzia că rolul primordial în educaţia <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> îi revine<br />
prevenţiei primare în stomatologie.<br />
37
Întâlnirile organizate cu medicul stomatolog în unităţile <strong>de</strong> învăţământ<br />
(grădiniţe) reprezintă o sursă importantă <strong>de</strong> preluare a informaţiilor şi<br />
acumu<strong>la</strong>re <strong>de</strong> cunoştinţe în sănătatea orală, pentru toate categoriile şi<br />
nivelele sociale.<br />
Capitolul VII<br />
Influenţa factorului bacterian, a ratei fluxului salivar şi a pH-ului salivar<br />
asupra experienţei carioasă <strong>la</strong> elevii <strong>de</strong> 12 ani din Iaşi<br />
Scopul acestui studiu a fost <strong>de</strong> a evalua re<strong>la</strong>şia dintre microflora cariogenă,<br />
capacitatea tampon a salivei, rata secreţiei salivare şi experinţa carioasă (dmft) <strong>la</strong><br />
şco<strong>la</strong>rii <strong>de</strong> 12 ani din Iaşi.<br />
Obiectivele studiului:<br />
- Stabilirea asocierii dintre experienţa carioasă şi nivelul <strong>de</strong> S.mutans<br />
din salivă;<br />
- Stabilirea asocierii dintre experienţa carioasă şi prezenţa <strong>la</strong>ctobacillus<br />
în salivă;<br />
- Stabilirea asocierii dintre capacitatea tampon a salivei şi experinţa<br />
carioasă;<br />
- Stabilirea asocierii experienţa carioasă şi fluxul salivar .<br />
7.3. Material şi metodă Lotul participant <strong>la</strong> studiu a fost format din 156 <strong>de</strong><br />
subiecţi proveniţi din 5 şcoli din municipiul Iaşi, elevii fiind aleşi randomizat dar în<br />
număr egal din toate şcolile participante. Studiul s-a realizat pe parcursul unui an <strong>de</strong><br />
zile (octombrie 2008-octombrie 2009).<br />
S-a obţinut permisiunea realizării studiului atât din partea conducerii<br />
şcolilor cât şi prin semnarea consimţământului informat şi mandatat <strong>de</strong> către părinţi.<br />
Criteriile <strong>de</strong> inclu<strong>de</strong>re a subiecţilor în lotul <strong>de</strong> studiu au fost următoarele:<br />
copii să provină din Iaşi si din ju<strong>de</strong>ţul Iaşi ;<br />
numai elevii a căror consimţământ informat a fost semnat <strong>de</strong><br />
către aparţinători sau tutori.<br />
Criteriile <strong>de</strong> exclu<strong>de</strong>re au fost:<br />
Copii care prezintă afecţiuni generale ;<br />
Copii necooperanţi;<br />
Copii care au urmat tratament cu antibiotic în ultima lună;<br />
Copii cu aparate ortodontice;<br />
Copii a căror consimţământ informat nu a fost semnat <strong>de</strong> către<br />
aparţinător sau tutore legal.<br />
Studiul a fost structurat în 2 părţi: prima parte a constat în culegerea<br />
datelor generale privind vârsta, sexul, mediul <strong>de</strong> provenienţă şi nivelul socioeconomic<br />
al aparţinătorilor. Cea <strong>de</strong>-a doua parte a constat în realizarea examentului<br />
clinic şi paraclinic.<br />
Examenul clinic s-a realizat în cabinetele şco<strong>la</strong>re folosind lumina naturală<br />
şi o oglindă p<strong>la</strong>nă şi o sondă <strong>de</strong>ntară WHO. Sterilizarea instrumentarului s-a facut <strong>la</strong><br />
pupinel. Nu s-au făcut radiografii. Copii au fost examinaţi <strong>de</strong> către un singur<br />
examinator calibrat anterior după criteriile OMS. S-a constatat o core<strong>la</strong>ţie<br />
semnificativă a coeficientului kappa <strong>de</strong> 0.96, p
Analiza salivară:<br />
S-a recoltat salivă stimu<strong>la</strong>tă <strong>de</strong> <strong>la</strong> fiecare subiect iar <strong>de</strong>terminările<br />
microbiologice şi testele salivare s-au facut în primele 24 <strong>de</strong> ore <strong>de</strong> <strong>la</strong> recoltare<br />
Saliva a fost colectată după realizarea examenului clinic. Elevul a fost<br />
aşezat confortabil în scaunul <strong>de</strong>ntar. Pentru o <strong>de</strong>terminare corectă a fost sfatuit să<br />
înghită saliva existentă în cavitatea orală, apoi, a fost pus să mestece o bucată <strong>de</strong><br />
parafină <strong>de</strong> marime standard, timp <strong>de</strong> 5 minute şi să colecteze saliva acumu<strong>la</strong>tă întrun<br />
vas gradat. Probele <strong>de</strong> salivă au fost etichetate pentru a fi uşor <strong>de</strong> recunoscut.<br />
Secreţia salivară a fost <strong>de</strong>terminată prin măsurarea cantităţii <strong>de</strong> salivă<br />
recoltată <strong>de</strong> catre elev în vasul gradat, după dispariţia spumei. Scorurile pentru<br />
<strong>de</strong>terminarea secreţiei salivare au fost următoarele (TAB.VII.1) :<br />
Tabel VII.1. Scorurile pentru <strong>de</strong>terminarea secreţiei salivare<br />
Scor Explicaţii<br />
0 Secreţie salivară normală; rata fluxului salivar stimu<strong>la</strong>t > 0,7ml / min<br />
1 Secreţie salivară scăzută; rata fluxului salivar stimu<strong>la</strong>t = 0,3-0,7 ml / min<br />
2 Secreţie salivară scăzută; rata fluxului salivar stimu<strong>la</strong>t = 0,3 ml / min<br />
Pentru evaluarea capacităţii tampon a salivei s-a <strong>de</strong>terminat pH-ul<br />
salivar cu ajutorul testelor Saliva-Check Buffer (GC), urmând protocolul recomandat<br />
<strong>de</strong> firma producătoare: din saliva colectată anterior s-a prelevat, cu o pipetă, o<br />
picătură care a fost <strong>de</strong>pusă pe banda indicatoare <strong>de</strong> pH; după 5 minute s-a comparat<br />
culoarea existentă pe bandă cu mo<strong>de</strong>lul furnizat <strong>de</strong> producător. Pentru înregistrare au<br />
fost disponibile scorurile pezentate în tabel VII.2.Tabelul VII.2 . Scorurile factorului<br />
„capacitatea tampon a salivei”<br />
Scor Explicaţii<br />
0 Capacitate tampon salivară normală, pH salivar ≥ 6,0<br />
1 Capacitate tampon salivară redusă, pH salivar = 4,5 – 5,5<br />
2 Capacitate tampon salivară foarte redusă, pH salivar ≤ 4,0<br />
Determinarea numărului <strong>de</strong> S. mutans s-a realizat cu ajutorul kit-urilor<br />
Dentocult ® SM Strip mutans (Orion Diagnostica Oy) <strong>la</strong> nivel salivar, respectând<br />
indicaţiile firmei producătoare: s-a p<strong>la</strong>sat discul <strong>de</strong> bacitracină în fio<strong>la</strong> cu mediul <strong>de</strong><br />
cultură cu aproximativ 15 minute înainte <strong>de</strong> prelevarea probelor; pentru <strong>de</strong>terminarea<br />
<strong>la</strong> nivel salivar pacientul a fost invitat să mestece o tabletă <strong>de</strong> parafină timp <strong>de</strong> 1<br />
minut, pentru a facilita transferul Streptococilor mutans <strong>de</strong> pe suprafeţele <strong>de</strong>ntare în<br />
salivă; pacientul a fost instruit să elimine excesul <strong>de</strong> salivă, după care banda cu<br />
capătul rotunjit a fost aplicată cu presiune pe suprafaţa limbii, apoi retrasă printre<br />
buzele apropiate, dar nu strânse; s-a agitat uşor fio<strong>la</strong> cu mediul <strong>de</strong> cultură pentru a<br />
asigura distribuirea uniformă a bacitracinei; banda este apoi introduse în fio<strong>la</strong> cu<br />
39
mediul <strong>de</strong> cultură; fiolele au fost etichetate cu datele pacientului, apoi incubate <strong>la</strong> 35-<br />
37°C timp <strong>de</strong> 48 <strong>de</strong> ore; după incubare, benzile au fost în<strong>de</strong>părtate din mediul <strong>de</strong><br />
cultură şi uscate, apoi s-a comparat <strong>de</strong>nsitatea coloniilor apărute cu cea <strong>de</strong> pe mo<strong>de</strong>lul<br />
furnizat <strong>de</strong> producător, acordându-se unul din următoarele scoruri: 0 = < 10 4 UFC /<br />
ml;1 = < 10 5 UFC / ml;2 = 10 5 – 10 6 UFC / ml;3 = > 10 6 UFC / ml .<br />
Pentru <strong>de</strong>terminarea Lactobacillus s-au utilizat kit-urile Dentocult ® LB<br />
(Orion Diagnostica Oy). Saliva a fost aplicată pe benzile care conţin mediu <strong>de</strong> cultură<br />
apoi sunt închise în fiolă şi incubate 4 zile; după incubare se face citirea numărului <strong>de</strong><br />
UFC/ml apărute pe benzi .<br />
Analiza statistică a datelor colectate a fost realizată cu ajutorul<br />
programului informatic The Statistical Package for Social Science 14.0 (SPSS INC<br />
Chicago). Pentru anliză s-au utilizat testele Kruskal - Wallis, ANOVA urmat <strong>de</strong> testul<br />
Mann - Whitney pentru compararea între grupe, iar diferenţele între medii s-au<br />
analizat cu ajutorul testului ANOVA urmat <strong>de</strong> testul Turkey şi testul t. Pentru<br />
core<strong>la</strong>ţii s-a utilizat coeficientul <strong>de</strong> core<strong>la</strong>ţie Sperman. Nivelul <strong>de</strong> semnificaţie<br />
statistică a fost stabilit <strong>la</strong> p < 0.05.<br />
7.4. Rezultate<br />
Experienţa carioasă: Numărul total <strong>de</strong> participanţi <strong>la</strong> studiu a fost <strong>de</strong> 156<br />
<strong>de</strong> elevi dintre care 76 subiecţi (48.98%) au fost băieţi şi 80 <strong>de</strong> elevi (51.02%) au fost<br />
fete (fig.7.1)<br />
51%<br />
feminin masculin<br />
49%<br />
Fig. 7.1. Distribuţia lotului pe sexe<br />
Din totalul subiecţilor numai 48% erau in<strong>de</strong>mni <strong>la</strong> carie (dmft, DMFT =<br />
0) şi 52% au prezentat leziuni carioase (dmft, DMFT > 0), dintre care 42% au fost<br />
subiecţi <strong>de</strong> sex masculin şi 58% <strong>de</strong> sex feminin. Nu au existat diferenţe semnificative<br />
statistic (p = 0.086) între cele două grupe (fig.7.2) .<br />
40
dmft >0 dmft = 0 sex masculin sex feminin<br />
52%<br />
48%42%<br />
Fig.7.2.Distribuţia subiecţilor in<strong>de</strong>mni <strong>la</strong> caria <strong>de</strong>ntară<br />
58%<br />
Valoarea medie a dmft şi dmfs pentru ambele grupe a fost 3.20 şi<br />
respectiv 5.43. Media DMFT şi DMFS a fost 0.23 şi respectiv 0.25. Diferenţa<br />
semnificativă statistic (p < 0.05) a fost <strong>de</strong>pistată între mediile ft şi fs <strong>la</strong> ambele<br />
sexe.<br />
Secreţia salivară a fost între 0.4-1.5 ml / min cu o medie a ratei fluxului<br />
salivar <strong>de</strong> 0.96 = / -0.23 ml / min. Majoritatea participanţilor (89.29%) au prezentat<br />
o rată a fluxului salivar 0 (>0,7ml / min) (tab.VII.3).<br />
Capacitatea tampon a salivei: Analiza datelor colectate au indicat faptul<br />
că majoritatea participanţilor au prezentat pH > 6 (75%), urmat <strong>de</strong> 23.47% care au<br />
avut un scor 1 (pH 4.5-5.5) şi <strong>de</strong> 1.53% cu un scor 2 (pH10 5 UFC / ml) (tab. VII. 5).<br />
Analiza kit-urilor Dentocult LB a indicat că 87.24% dintre subiecţi au<br />
prezentat nivele <strong>de</strong>tectabile <strong>la</strong>ctobacilli dintre care 37.75% au prezentat scorul 2<br />
(10 5 UFC/ml) şi 34.18% scorul 1 (10 4 UFC/ml).<br />
Statusul odontal în funcţie <strong>de</strong> variabilele salivare: 78.79% dintre subiecţi<br />
cu carii au avut o secreţie salivară normală (scor 0 > 0.7ml / min). 52% dintre<br />
subiecţi au prezentat un pH > 6 şi 98.97% dintre copii in<strong>de</strong>mni <strong>la</strong> carie au avut pH ><br />
6, diferenţa dintre cele două grupe fiind semnificativă statistic (tab.VII.6).<br />
Majoritatea subiectilor care au prezentat carii au prezentat scorul 2<br />
pentru <strong>la</strong>ctobacilli în comparaţie cu 26% dintre copiii in<strong>de</strong>mni <strong>la</strong> carie care au<br />
prezentat scorul 2 pentru <strong>la</strong>ctobacilli iar diferenţa dintre grupuri a fost semnificativă<br />
statistic .<br />
Majoritatea subiecţilor (49%) au prezentat scorul 3 pentru S. mutans, în<br />
comparaţie cu 10.31 % dintre copii in<strong>de</strong>mni <strong>la</strong> carie. Diferenţa dintre cele două<br />
grupe a fost semnificativă statistic (tab.VII. 7).<br />
Valorile medii ale indicatorilor odontali şi parametrii salivari: În urma<br />
analizei s-au constatat diferenţe semnificative statistic între S.mutans şi valorile medii<br />
ale DMFT, dmft şi dmfs. Diferenţe semnificative statistic au fost observate şi între<br />
41
valorile medii ale DMFT, DMFS, dmft şi dmfs şi capacitatea tampon a salivei şi rata<br />
fluxului salivar (tab.VII. 8).<br />
În ceea ce priveşte core<strong>la</strong>ţii între prevalenţa cariei <strong>de</strong>ntare prin intermediul<br />
indicatorilor DMFT, DMFS, dmfs, dmft şi factorii salivari rezultatele analizei indică<br />
faptul că există core<strong>la</strong>ţii semnificative (p
120-125, pentru a putea inclu<strong>de</strong> în jur <strong>de</strong> 100 <strong>de</strong> copii cu acces <strong>la</strong> cabinete<br />
stomatologice, dintre care aproximativ 12 să prezinte un interes redus pentru igiena<br />
orală şi vizitele <strong>la</strong> <strong>de</strong>ntist. Personalul şcolilor au oferit părinţilor informaţii <strong>de</strong>spre<br />
studiu. Atât părinţii cât şi copii şi-au dat acordul scris. Părinţii care au consimţit, au<br />
completat şi chestionarul <strong>de</strong>stinat lor. Copiii care au fost incluşi în studiu au<br />
completat şi ei chestionarul, după care li s-a făcut un scurt examen clinic, utilizând<br />
doar oglinda şi lumina naturală. Examinatorul calibrat a evaluat fiecare dinte în parte<br />
(cu excepţia mo<strong>la</strong>rilor <strong>de</strong> minte, care nu erau prezenţi <strong>la</strong> toţi copiii), urmărind<br />
prezenţa cariilor sau a obturaţiilor. Prezenţa şi gradul afectării carioase a fost evaluată<br />
cu autorul unui ghid OMS. Un dinte a fost consi<strong>de</strong>rat in<strong>de</strong>mn dacă nu era prezentă<br />
caria, mo<strong>de</strong>rat afectat, dacă pier<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> substanţă era vizibilă (scor OMS 1 sau 2),<br />
sau sever afectat dacă prezenta smalţ subminat vizibil (scor OMS 3 sau 4). După<br />
completarea chestionarelor, toţi au primit o copie a rezultatelor examinării.<br />
Analiza datelor:Datele obţinute au fost introduse în calcu<strong>la</strong>tor, după care<br />
au fost verificate. În analiză au fost incluse numai cazurile cu date complete. Analiza<br />
datelor a fost realizată cu ajutorul programului SPSS Versiunea 14.0 (Chicago, IL).<br />
Fiecărui copil i s-au realizat două evaluări în ceea ce priveşte leziunile carioase. În<br />
primul rând, copii au fost cotaţi în funcţie <strong>de</strong> prezenţa sau nu a cariilor vizibile. În al<br />
doilea rând, întrucât majoritatea copiilor prezentau mai mult <strong>de</strong> o leziune carioasă cu<br />
gra<strong>de</strong> diferite <strong>de</strong> severitate, au fost cotaţi şi în funcţie <strong>de</strong> cel mai mare grad <strong>de</strong><br />
afectare al unuia dintre dinţi. În ceea ce priveşte al doilea cod, s-au consi<strong>de</strong>rat ca fiind<br />
fără carii vizibile, cu carii mo<strong>de</strong>rat vizibile (cel puţin un dinte cu scor OMS 1 sau 2 şi<br />
nici un dinte cu scor OMS 3 sau 4) sau cu carii severe (cel puţin un dinte cu scor<br />
OMS 3 sau 4). Au fost utilizate şi teste t pentru a compara media scorurilor SNO ale<br />
băieţilor şi fetelor, prezenţa sau absenţa copiilor <strong>la</strong> controale <strong>de</strong> rutină în ultimii trei<br />
ani, mersul in mod curent <strong>la</strong> <strong>de</strong>ntist şi prezenţa sau nu a leziunilor carioase. Testele t<br />
au fost utilizate şi pentru a compara media celor 6 întrebări pentru copiii care merg<br />
sau nu <strong>la</strong> <strong>de</strong>ntist; valoarea critică a lui p a fost stabilită 0,05 pentru grup .A fost<br />
realizat şi un test one-way ANOVA pentru a stabili re<strong>la</strong>ţia globală între gradul<br />
leziunilor carioase (fără carii vizibile, carii mo<strong>de</strong>rate, carii severe) şi scorurile SNO.<br />
Testele ulterioare au fost realizate cu ajutorul testului Turkey. Întrucât distribuţia<br />
scorurilor SNO nu a fost regu<strong>la</strong>tă (majoritatea adolescenţilor prezentau scoruri SNO<br />
scăzute), s-a folosit testul <strong>de</strong> core<strong>la</strong>tie Spearman pentru a investiga legătura dintre<br />
vârstă / SNO şi dintre numărul obturaţiilor / SNO. Determinarea reproductibilităţii<br />
testului a fost realizată cu autorul core<strong>la</strong>ţiilor. Analiza structurii întrebărilor a fost<br />
realizată cu testul Var-imax. La analiza re<strong>la</strong>ţiilor dintre SNO şi prezenţa cariilor,<br />
prezenţa <strong>la</strong> un control <strong>de</strong> rutină în ultimii doi ani şi vizitele regu<strong>la</strong>te <strong>la</strong> <strong>de</strong>ntist au fost<br />
luaţi în calcul doar copiii care aveau acces <strong>la</strong> cabinete stomatologice. Pentru toate<br />
43
analizele au fost folosite date <strong>de</strong> <strong>la</strong> prima administrare a SNO (exceptând analiza<br />
reproductibilităţii, care a folosit date <strong>de</strong> <strong>la</strong> ambele administrării ale SNO).<br />
Rezultate<br />
La studiu au participat 126 <strong>de</strong> copii. Puţin peste jumătate (51.2%) au fost<br />
<strong>de</strong> sex masculin si 48.8% <strong>de</strong> sex feminin (fig.8.1) .Vârsta medie a fost <strong>de</strong> 12.3 ani<br />
(SD=2.1, intre 11.7-13). Distribuţia pe vârste nu a fost normală, 58% dintre<br />
participanţi având între 11.7 şi 13 ani. 90% dintre copii provin din mediul urban şi<br />
10% din mediul rural (împrejurimile Iaşului) (fig.8.1,82).<br />
51<br />
%<br />
49%<br />
femi<br />
nin<br />
10%<br />
90%<br />
Dintre aceştia, 117 (92.9%) au completat chestionarul SNO în prima zi <strong>de</strong><br />
colectare a datelor şi au fost incluşi în analiză.Media scorurilor SNO pentru toţi copiii<br />
a fost 13.2 (SD=3.8, media=13, intre 6-23). Media pentru băieţi a fost 13.6 (SD=4.2,<br />
media=14, intre 6-23). Pentru fete, media a fost 12.8 (SD=3.3, media=13, intre 7-23).<br />
Aceste diferenţe nu au fost semnificative, <strong>de</strong> aceea în continuare analizele s-au făcut<br />
împreună pentru băieţi şi fete. În grupul mixt, core<strong>la</strong>ţia între scorurile SNO şi vârstă a<br />
fost pozitivă (r = 0.31, p=0.001). Analiza factorilor exploratori a produs doi factori<br />
cu valori Eigen mai mari <strong>de</strong> 1, explicând astfel variaţia totală <strong>de</strong> 54.61%. Încărcătura<br />
factorilor şi variaţia totală explicată pentru cei 2 factori sunt indicate în tabelul VIII.<br />
1. Patru dintre intrebari (numărul 1, 4, 5 şi 6) au corespuns cu primul factor, iar<br />
cele<strong>la</strong>lte doua intrebari ramase (numărul 2 şi 3) au corespuns cu al doilea factor.<br />
Copiii care merg în mod curent <strong>la</strong> <strong>de</strong>ntist au prezentat scoruri semnificativ mai mici<br />
<strong>la</strong> aceste doua întrebări (t = 8.76, df = 106, p < 0.001 pentru întrebarea 2; t =4.48,<br />
df= 106, p
11,8-12,3). Media scorurilor SNO a fost 12.8 (SD = 3.8, media = 13, intre 6–23).<br />
Nu au existat diferenţe între sexe în ceea ce priveşte scorurile SNO în acest subgrup,<br />
<strong>de</strong> aceea în continuare s-a analizat grupul <strong>de</strong> băieţi şi fete împreună. Scorurile SNO<br />
au fost core<strong>la</strong>te pozitiv cu vârsta (r = 0.297, p = 0.003).<br />
Dintre copiii care aveau acces <strong>la</strong> cabinete stomatologice, 21% nu s-au<br />
prezentat <strong>la</strong> un control <strong>de</strong> rutină în ultimii trei ani, 19% nu merg în mod curent <strong>la</strong> un<br />
<strong>de</strong>ntist şi 31% prezentau carii vizibile.<br />
Tabelul VIII.2 indică statistica <strong>de</strong>scriptivă pentru media scorurilor SNO<br />
pentru copiii care au acces <strong>la</strong> cabinete stomatologice. Copii care au acces <strong>la</strong> cabinete<br />
dar nu s-au prezentat <strong>la</strong> un control <strong>de</strong> rutină în ultimii trei ani au avut scoruri SNO<br />
semnificativ mai mare faţă <strong>de</strong> cei care s-au prezentat <strong>la</strong> controale <strong>de</strong> rutină (t = 2.94,<br />
df = 87, p = 0.004). Copiii care au acces <strong>la</strong> <strong>de</strong>ntist dar care au <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat că nu merg<br />
în mod curent <strong>la</strong> medic au prezentat scoruri SNO semnificativ mai mari faţă <strong>de</strong> cei<br />
care merg (t = 4.00, df = 88, p < 0.001). În plus, scorurile SNO au fost semnificativ<br />
mai mari pentru cei care prezentau carii vizibile (t =2.17, df = 95, p = 0.032).<br />
Dintre cei 30 <strong>de</strong> copii cu carii vizibile, 24 prezentau carii <strong>de</strong> severitate<br />
mo<strong>de</strong>rat. Cei<strong>la</strong>lţi 6 prezentau carii severe. Statistica <strong>de</strong>scriptivă pentru cele 3 grupuri<br />
(fără carii vizibile, carii mo<strong>de</strong>rate, carii severe) este prezentată în tabelul VIII.3.<br />
Mediile SNO ale celor trei grupuri au fost diferite semnificativ una faţă <strong>de</strong> alta (f =<br />
3.66, p = 0.029). Comparaţiile ulterioare au indicat faptul că media SNO nu a fost<br />
diferită semnificativ <strong>la</strong> copiii fără carii vizibile faţă <strong>de</strong> cei care prezentau carii<br />
mo<strong>de</strong>rate. Totuşi, cei ce prezentau carii severe aveau un SNO semnificativ mai<br />
crescut faţă <strong>de</strong> cei care nu aveau carii vizibile (p=0,038).Numărul <strong>de</strong> dinţi obturaţi a<br />
fost folosit <strong>la</strong> <strong>de</strong>terminarea istoricului bolii carioase. Copiii cu SNO mai mare<br />
prezentau un număr semnificativ mai crescut <strong>de</strong> dinţi obturaţi (Spearman's r = 0.22,<br />
p = 0.03).<br />
Concluzii<br />
SNO este un instrument reproductibil şi valid în grupul <strong>de</strong> copii studiat;<br />
sca<strong>la</strong> funcţionează simi<strong>la</strong>r cu modul în care a funcţionat şi în studii<br />
realizate pe pacienţi adulţi;<br />
SNO prezintă bune proprietăţi psihometrice atunci când este aplicat<br />
copiilor;<br />
SNO poate fi util în predicţia şi înţelegerea variaţiilor în sănătatea orală ,<br />
dar şi în <strong>promovare</strong>a <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> ;<br />
Realizarea SNO evi<strong>de</strong>nţiază grupurile sau indivizii care pot beneficia <strong>de</strong><br />
eforturile intense <strong>de</strong> <strong>promovare</strong> a <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong>, dar poate evalua şi<br />
efectele programelor <strong>de</strong> <strong>promovare</strong> a <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong>.<br />
45
Capitolul IX<br />
Sănătatea orală şi nivelul <strong>de</strong> cunostinţe şi atitudini în rândul copiilor , mamelor<br />
şi învăţătorilor din Iaşi, Romania<br />
Material şi metodă<br />
Studiul epi<strong>de</strong>miologic a fost realizat în 5 şcoli din municipiul Iaşi şi în<br />
concordanţă cu obiectivele acestui studiu au fost investigaţi 345 <strong>de</strong> copii <strong>de</strong> 6-7<br />
ani(c<strong>la</strong>sa I) şi 297 copii <strong>de</strong> 11-12 ani (c<strong>la</strong>sa VI) în anul şco<strong>la</strong>r 2009-2010, urmărinduse<br />
statusul odontal(DMFT), starea <strong>de</strong> igienă ora<strong>la</strong>(OHI-S) şi sănătatea parodontală<br />
(CPITN) prin examenul clinic realizat anual în cabinetele <strong>de</strong> medicină şco<strong>la</strong>ră, datele<br />
fiind înscrise în fişele OMS conform criteriilor <strong>de</strong> către cadre medicale calibrate<br />
anterior. Consimţământul informat a fost obţinut într-un procent <strong>de</strong> 97% .<br />
Examenul clinic s-a realizat cu lumina artificială, oglinda <strong>de</strong>ntară şi sondă<br />
. In paralel, prin intermediul chestionarelor s-au cules informaţii <strong>de</strong> <strong>la</strong> 523 mame şi<br />
125 învăţători, datele statistice fiind analizate cu ajutorul programului SPSS 14.0,<br />
testul ANOVA.<br />
Chestionarul pentru mame inclu<strong>de</strong> întrebări <strong>de</strong>spre cunoştinţele <strong>de</strong><br />
sănătatea orală, atitudinea faţă <strong>de</strong> prevenirea afecţiunilor <strong>orale</strong>, comportamentul<br />
sanogen al copilului şi mamei, suportul parental în atitudinile sanogene ale copilului,<br />
autoevaluarea <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> şi a necesarului <strong>de</strong> tratament pentru copil, sursa <strong>de</strong><br />
informaţii <strong>de</strong>pre sănătatea orală şi nivelul <strong>de</strong> educaţie a mamei. Ace<strong>la</strong>şi chestionar a<br />
fost completat <strong>de</strong> către învăţători.<br />
Rezultate<br />
Rezu<strong>la</strong>tele obţinute în urma examenului clinic indică o prevalenţă crescută<br />
a cariei <strong>de</strong>ntare , comparativ cu obiectivele OMS pentru anul 2010, <strong>la</strong> ambele grupe<br />
<strong>de</strong> vârstă ,86% pentru copii <strong>de</strong> 6-7 ani şi <strong>de</strong> 76% <strong>la</strong> 11-12 ani, dar mai scazută în<br />
comparaţie cu anii anteriori. Valoarea dmft <strong>la</strong> copii <strong>de</strong> 6-7 ani a fost <strong>de</strong> 2,9 cu un<br />
procent <strong>de</strong> 4,2 % dintre copii cu dinţi in<strong>de</strong>mni <strong>la</strong> carie iar DMFT <strong>la</strong> 11-12 ani a fost<br />
<strong>de</strong> 2,8 cu 23% dintre copii cu dinţi in<strong>de</strong>mni <strong>la</strong> carie În ceea ce priveşte starea <strong>de</strong><br />
igienă orală (OHI-S) şi statusul parodontal(CPITN) valorile sunt crescute <strong>la</strong> ambele<br />
grupe <strong>de</strong> vârstă(tabel IX 2)<br />
46
În general, 47% dintre mame au indicat că asocierea "bacterii+ zahăr "<br />
este cauza apariţiei cariilor <strong>de</strong>ntare, 35% au răspuns că a fost "bacteriile", 27%<br />
asociază apariţia cariilor cu consumul <strong>de</strong> „zahăr”.<br />
Cu toate acestea, <strong>la</strong> întrebarea cu privire <strong>la</strong> influenţa dăunătoare a unor<br />
produse alimentare, 83% dintre mame au indicat efectul negativ al zahăr şi 85%<br />
dintre ele efectul negativ al bomboanelor. Cu toate acestea, mamele au<br />
raportat că băuturile au un risc <strong>de</strong> producere a cariei mai redus.<br />
Doar 1,2% din mame consi<strong>de</strong>ră că fructele (merele) ar putea fi dăunătoare pentru<br />
dinţi (fig.9.1). In fig .2 se observă distribuţia răspunsurilor mamelor în ceea ce<br />
priveşte atitudinile preventive ale afecţiunilor <strong>orale</strong> <strong>la</strong> copiilor.<br />
Alte cauze ale cariilor <strong>de</strong>ntare selectate <strong>de</strong> către mamele participante <strong>la</strong> studiu<br />
au fost ereditate (38%), bolile generale (28%) şi sarcina (24%). 4,2% din mame nu au<br />
putut <strong>de</strong>fini în răspuns.<br />
La întrebarea care sunt cauzele sângerării gingivale, următorii factori au<br />
fost raportaţi: periajul <strong>de</strong>ntar incorect realizat (49%), p<strong>la</strong>ca bacteriană<br />
(44%), dieta nesănătoasă (35%), bolile generale (30%), ereditatea (9%) şi 9% dintre<br />
mame nu a ştiut care pot fi cauzele sângerării gingivale.<br />
Auto-evaluarea stării <strong>de</strong> sănătate orală.<br />
În general, numai 1,5% dintre mame au fost sigure că sănătatea orală<br />
a copilului lor a fost foarte bună, 17% au <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat că dinţii au fost buni, 47% au<br />
remarcat condiţiile satisfăcătoare ale statusului oral, 19% au afirmat că copilul lor a<br />
avut dinţi afectaţi, şi 4% din mame nu au putut răspun<strong>de</strong>. În ceea ce priveşte<br />
necesitatea îngrijirilor <strong>de</strong>ntare, 66% din mamele răspuns că copilul lor are<br />
nevoie <strong>de</strong> unul sau mai multe tratamente stomatologice , 28% au raportat nu au<br />
nevoie <strong>de</strong> îngrijire stomatologică iar 5% dintre mame nu au răspuns <strong>la</strong> întrebare. La<br />
evaluarea propriei stării <strong>de</strong> sănătate orală 24% din mame au menţionat<br />
că dinţii lor sunt într-o stare bună şi nu au avut nevoie <strong>de</strong> tratamente<br />
stomatologice şi 57% au <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat că dinţii lor erau într-o stare precară şi au<br />
nevoie <strong>de</strong> <strong>la</strong> tratament stomatologice .<br />
<strong>la</strong>pte indulcit<br />
mame invatatori<br />
fumatul<br />
ceaiul<br />
zaharul<br />
0,7<br />
23<br />
98,3<br />
40<br />
45<br />
97,4<br />
4,5<br />
48,9<br />
2,5<br />
88<br />
91<br />
60<br />
23<br />
98,6<br />
3,2<br />
49,2<br />
47
fluorurile<br />
protejeaza dintii …<br />
parintii trebuie sa<br />
controleze …<br />
consumul exagerat<br />
<strong>de</strong> duclciuri …<br />
periaj <strong>de</strong>ntar<br />
supravegheat<br />
consult regu<strong>la</strong>t <strong>la</strong><br />
<strong>de</strong>ntist<br />
mame invatatori<br />
84,7<br />
90,4<br />
83,5<br />
97,5<br />
72,5<br />
96,2<br />
87,7<br />
93,4<br />
88,6<br />
94,5<br />
Tabelul IX.3 rezumă atitudinile sanogene ale copiilor şi mamele lor din<br />
Iaşi. Din analiza datelor se observă că 43,7% dintre copii <strong>de</strong> 6 ani şi<br />
67,8% din mamele lor a răspuns că realizează periajul <strong>de</strong>ntar cel puţin <strong>de</strong> două ori pe<br />
zi. Periajul <strong>de</strong>ntar realizat după micul <strong>de</strong>jun a fost raportat doar pentru 78,9%<br />
dintre copii şi 92,3% dintre mame. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea privind<br />
controlul anual stomatologic a fost următoarea : 23,1% dintre copii <strong>de</strong> 6 ani şi<br />
88,7% dintre mamele participante au făcut controale stomatologice în ultimile 12<br />
luni.<br />
În tabelul IX.4 sunt expuse rezultatele analizei bivariate privind<br />
cunoştinţele şi atitudinile sanogene, auto-evaluare necesarului <strong>de</strong> îngrijire <strong>de</strong>ntară şi<br />
practicile <strong>de</strong> sănătate orală a copiilor în raport cu frecvenţa controalelor<br />
stomatologice ale mamelor participante <strong>la</strong><br />
studiu. Datele privind frecvenţa consumului <strong>de</strong> hidrocarbonate <strong>la</strong> şco<strong>la</strong>rii <strong>de</strong><br />
6 ani (pe baza rapoartelor mamele lor) sunt prezentate în tabelul IX 5.<br />
Rezultatele analizei bivariate privind cunoştinţele sanogene<br />
, atitudinile şi practicile mamelor în concordanţă cu nivelul cunoştinţelor<br />
<strong>de</strong> educaţie sanitară sunt prezentate în tabelul IX 6. Se observă ca mamele cu studii<br />
superioare tind să aibă mai multe cunoştinţe privind sănătatea <strong>de</strong>ntară dar şi<br />
atitudini sanogene regu<strong>la</strong>te şi participă activ împreună cu copii <strong>la</strong> realizarea<br />
periajului <strong>de</strong>ntar , încercând să limiteze consumul <strong>de</strong> zahăr .<br />
Cunoştinţele şi atitudinile sanogene <strong>la</strong> învăţătorii <strong>de</strong> şcoală primară<br />
59% dintre învăţători consi<strong>de</strong>ră că asocierea <strong>de</strong> "bacterii + zahăr"<br />
a fost cauza cariilor <strong>de</strong>ntare, 55% au <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat ca numai "bacterii" sunt cauza şi<br />
36% dintre ei au <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat că leziunile carioase sunt cauzate "zahăr". Cu toate<br />
acestea, efectele negative ale zahărului a fost raportate <strong>de</strong> 98% <strong>de</strong> învăţători<br />
şi al bomboanelor în 91% dintre răspunsurile învăţătorilor (tabelul IX.7). Cu toate<br />
acestea, 2,5% a cadrelor didactice a <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat că fructele (mere) şi băuturile<br />
răcoritoare pot avea efecte nocive. Alte cauze <strong>de</strong> carie <strong>de</strong>ntare menţionate, au fost <strong>de</strong><br />
exemplu ereditate (48%), sarcina (27%) sau bolile generale (27%).<br />
72<br />
97,7<br />
48
În ceea ce priveşte întrebarea <strong>de</strong>spre cauzele sângerării gingivală, următorii<br />
factori <strong>de</strong> risc au fost selectaţi : periajul incorect realizat (66%), p<strong>la</strong>ca bacteriană<br />
(61%), bolile generale (51%), dieta nesănătoasă (45%), ereditatea (20%),consumul<br />
<strong>de</strong> alimente calzi şi reci (16%), iar 3,3% dintre cadrele didactice nu ştiu care sunt<br />
cauzele <strong>de</strong> sângerării gingivale.<br />
Concluzii<br />
Familia este responsabilă pentru stilul <strong>de</strong> viaţă sanogen al copilului<br />
<strong>de</strong>oarece ea este prima sursă <strong>de</strong> informare în ceea ce priveşte sănătatea orală. O<br />
modalitate creşterea a interesului copilului pentru sănătatea orală este furnizarea <strong>de</strong><br />
informaţii reactualizate permanent, educarea şi motivarea permanentă a părinţilor. În<br />
ace<strong>la</strong>şi timp şcoa<strong>la</strong> are un potenţial important pentru formarea obiceiurilor sanogene<br />
datorită timpului consi<strong>de</strong>nrabil pe care copii îl petrec în această locaţie. Rezultatele<br />
prezentului studiu arată că obiceiurile sanogene ale adulţilor dar şi nivelul <strong>de</strong><br />
cunoştinţe sunt factori importanţi în educaţia sanogenă a copiilor.<br />
Concluzii<br />
Statusul familial cu ambii părinţi relevă valori mai reduse ale indicilor <strong>de</strong><br />
carie <strong>la</strong> copii, comparativ cu cei care provin din familiile cu un singur<br />
părinte.<br />
<strong>Gr</strong>adul <strong>de</strong> cunoştinţe al mamelor în sănătatea orală creşte direct<br />
proporţional cu creşterea nivelului lor <strong>de</strong> şco<strong>la</strong>rizare.<br />
Cu cât nivelul <strong>de</strong> cunoştinţe al mamelor în sănătatea orală este mai mare<br />
cu atât valoarea medie a indicelui cao, <strong>la</strong> copii, este mai mică.<br />
Se remarcă o proporţie dramatică <strong>de</strong> mame care nu <strong>de</strong>ţin informaţii şi nu<br />
au cunoştinţe <strong>de</strong>spre starea <strong>de</strong> sănătate orală.<br />
În urma programului <strong>de</strong> educaţie pentru sănătatea orală, <strong>de</strong>sfăşurat în<br />
unităţile <strong>de</strong> învăţământ preşco<strong>la</strong>r, a crescut frecvenţa periajului <strong>de</strong>ntar <strong>de</strong><br />
două ori pe zi atât <strong>la</strong> copii cât şi <strong>la</strong> părinţi.<br />
Chiar dacă există o creştere a gradului <strong>de</strong> interes al părinţilor, în ceea ce<br />
priveşte factorul educaţional, vizitele <strong>la</strong> stomatolog nu reprezintă o<br />
prioritate majoră, în momentul actual.<br />
Consumul exagerat <strong>de</strong> dulciuri şi băuturi carbogazoase au efecte negative<br />
asupra organului <strong>de</strong>ntar, prin creşterea valorilor indicilor <strong>de</strong> carie şi a<br />
evoluţiei rapi<strong>de</strong> către sindromul <strong>de</strong> carie severă precoce.<br />
Valoarea indicelui caod este dată, în principal, <strong>de</strong> valoarea mare a indicelui<br />
<strong>de</strong> carie şi, mai puţin, <strong>de</strong> indicele <strong>de</strong> obturaţie, od, respectiv indicele <strong>de</strong><br />
dinţi absenţi.<br />
Valorile ridicate ale indicelui sic ne indică faptul că o treime dintre copii<br />
evaluaţi prezintă leziuni carioase multiple, fapt care creşte necesitatea<br />
mare <strong>de</strong> tratament pentru dinţii temporari.<br />
Deşi valoarea medie a indicelui <strong>de</strong> carie a crescut, <strong>de</strong> <strong>la</strong> o evaluare <strong>la</strong> alta,<br />
s-a observat o îmbunătăţire în acumulările <strong>de</strong> cunoştinţe, precum şi<br />
schimbări <strong>de</strong> comportamente şi atitudini în rândul preşco<strong>la</strong>rilor.<br />
49
Campania <strong>de</strong> educaţie sanitară pentru copiii preşco<strong>la</strong>ri, mame şi educatori<br />
a condus <strong>la</strong> conştientizarea importanţei igienei oro-<strong>de</strong>ntare, a factorului<br />
alimentar, a controlului periodic <strong>la</strong> medicului stomatolog; a condus, în<br />
final, <strong>la</strong> concluzia că rolul primordial în educaţia <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> îi revine<br />
prevenţiei primare în stomatologie.<br />
Întâlnirile organizate cu medicul stomatolog în unităţile <strong>de</strong> învăţământ<br />
(grădiniţe) reprezintă o sursă importantă <strong>de</strong> preluare a informaţiilor şi<br />
acumu<strong>la</strong>re <strong>de</strong> cunoştinţe în sănătatea orală, pentru toate categoriile şi<br />
nivelele sociale<br />
Prevalenţa cariei <strong>de</strong>ntare <strong>la</strong> copii <strong>de</strong> 12 ani rămâne <strong>la</strong> cote ridicate;<br />
Între nivelele <strong>de</strong> S. mutans şi <strong>la</strong>ctobacilli <strong>la</strong> nivel salivar şi indicatorii<br />
odontali (dmft, dmfs, DMFT, DMFS) au existat core<strong>la</strong>ţii semnificative<br />
statistic ceea ce impune realizarea <strong>de</strong> programe preventive <strong>de</strong> sănătate<br />
orală;<br />
Acest studiu poate servi drept bază pentru <strong>de</strong>zvoltarea unui mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong><br />
predicţie a cariei <strong>de</strong>ntare prin intermediul altor variabile cum ar fi statusul<br />
<strong>de</strong> igienă orală, factorii alimentari, socio<strong>de</strong>mografici, etc.<br />
SNO este un instrument reproductibil şi valid în grupul <strong>de</strong> copii studiat;<br />
sca<strong>la</strong> funcţionează simi<strong>la</strong>r cu modul în care a funcţionat şi în studii<br />
realizate pe pacienţi adulţi;<br />
SNO prezintă bune proprietăţi psihometrice atunci când este aplicat<br />
copiilor;<br />
SNO poate fi util în predicţia şi înţelegerea variaţiilor în sănătatea orală ,<br />
dar şi în <strong>promovare</strong>a <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong> ;<br />
Realizarea SNO evi<strong>de</strong>nţiază grupurile sau indivizii care pot beneficia <strong>de</strong><br />
eforturile intense <strong>de</strong> <strong>promovare</strong> a <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong>, dar poate evalua şi<br />
efectele programelor <strong>de</strong> <strong>promovare</strong> a <strong>sănătăţii</strong> <strong>orale</strong>.<br />
Familia este responsabilă pentru stilul <strong>de</strong> viaţă sanogen al copilului<br />
<strong>de</strong>oarece ea este prima sursă <strong>de</strong> informare în ceea ce priveşte sănătatea<br />
orală<br />
În ace<strong>la</strong>şi timp şcoa<strong>la</strong> are un potenţial important pentru formarea<br />
obiceiurilor sanogene datorită timpului consi<strong>de</strong>nrabil pe care copii îl<br />
petrec în această locaţie.<br />
Rezultatele prezentului studiu arată că obiceiurile sanogene ale adulţilor<br />
dar şi nivelul <strong>de</strong> cunoştinţe sunt factori importanţi în educaţia sanogenă a<br />
copiilor.<br />
50
Bibiografie<br />
1. World Health Organization. World health report 2003. Shaping the<br />
future. WHO Regional Office for Europe, Copenhagen, 2003.<br />
2. Eriksen HM, Dimitrov V. The human mouth: oral functions în a social<br />
complexity perspective. Acta Odontol Scand 2003; 61: 172-7.<br />
3. Wilkinson R, Marmot M. Social <strong>de</strong>terminants of health. The solid facts.<br />
WHO Regional Office for Europe, Copenhagen, 2003.<br />
4. Petersen PE . The World Oral Health Report 2003: continuous<br />
improvement of oral health în the 21 st century – the approach of the WHO<br />
Global Oral Health Programme. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2003;<br />
31 (Suppl. 1): 3-24.<br />
5. Australian National Advisory Committee Oral Health. Healthy mouths,<br />
healthy lives. Australia’s National Oral Health P<strong>la</strong>n 2004 – 2023;<br />
(2004), USA Department of Health and Human Services: Healthy people<br />
2010; 2000. www. os. dhhs. gov<br />
6. Pitts NB. Prevention and quality of life. Oral Health and Preventive<br />
Dentistry 2004; 2 (Suppl 1): 283-5.<br />
7. Vasilov M, Damaschin F. Sănătatea copiilor – indicator <strong>de</strong> sănătate al<br />
comunităţii. Ed. Comandor, 1999.<br />
51
8. Petersen PE. Social inequalities în <strong>de</strong>ntal health – towards a theoretical<br />
exp<strong>la</strong>nation. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 1990; 18: 153-158.<br />
9. Petersen PE. Inequalities în oral health: the social context for oral health.<br />
In: Pine C, Harris R, eds. Community oral health. London,<br />
Quintessence Publishing Co. Ltd, 2007.<br />
10. Kwan S. and Petersen P. E. (2010). Oral health: equity and social<br />
<strong>de</strong>terminants (pp 159-176). In: B<strong>la</strong>s E. and Sivasankara Kurup A. (Eds).<br />
Equity, social <strong>de</strong>terminants and public health programmes. Geneva:<br />
World Health Organization.<br />
11. Diehnelt DE, Kiyak HA. Socioeconomic factors that affect international<br />
caries levels. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2001; 29: 226-33.<br />
12. Campus G, Lumbau A, Lai S, Solinas G, Castiglia P. Socio-economic<br />
status and behavioural factors re<strong>la</strong>ted to caries în twelve-year-old<br />
Sardinian children. Caries Res 2001; 35: 427-34.<br />
13. Marthaler TM. Changes în <strong>de</strong>ntal caries 1953 – 2003. Caries Res 2004;<br />
38: 173-81.<br />
14. Peterson H, Brathall D. The caries <strong>de</strong>cline: a review of reviews. Eur J<br />
Oral Sci 1996;104: 436-43.<br />
15. Poulsen S. Dental caries în Danish children and adolescents 1984-1994.<br />
Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 1996; 24: 282-5.<br />
16. Truin GJ, van Rijkom HM, Mudler J, van‟t Hof MA. Caries trends 1996<br />
– 2002 among 6- and 12-years old children and erosive wear prevalence<br />
among 12-year-old children în the Hague. Caries Res 2005; 39: 2-8.<br />
17. Marthaler TM. The caries <strong>de</strong>cline: a statistical comment. Eur J oral Sci<br />
1996; 104: 430-2.<br />
18. Axelsson S, Sö<strong>de</strong>r B, Nor<strong>de</strong>nram G et al. Effect of combined cariespreventive<br />
methods: a systematic review of controlled clinical trials. Acta<br />
Odontol Scand 2004; 62: 163-9 .<br />
19. Bratthal D, Hänsel-Petersson G, Sundberg H. Reasons for the caries<br />
<strong>de</strong>cline: what do experts believe? Eur J Oral Sci 1996; 104: 416-22.<br />
20. Marthaller TM. Caries status în Europe and predictions for future trends.<br />
Caries Res 1990; 24: 382-9.<br />
21. World Health Organization. Oral Health for the 21st Century. Geneva,<br />
1999.<br />
22. Hanganu SC, Dănilă I. Stomatologie comunitară, Editura Tehnica-Info,<br />
Chişinău, 2002.<br />
23. Pine C, Harris R. Community Oral Health, Quintessence Publishing Co.<br />
Ltd, 2007.<br />
24. World Health Organization. Oral health country / area profile programme.<br />
Department of noncommunicable diseases surveil<strong>la</strong>nce/oral health. WHO<br />
col<strong>la</strong>borating centre, Malmö University, Swe<strong>de</strong>n, 2004; http://www.<br />
whocol<strong>la</strong>b. od. mah. se/euro. html<br />
25. Dănilă I, Hanganu C, Timiş T. Trends în oral health status în<br />
schoolchildren from Iaşi, Romania. Oral Health and Preventive<br />
Dentistry 2004: 2 (1): 71. Abstract of the Minimally Invasive Dentistry<br />
Congress, Copenhagen.<br />
26. Petersen PE, Dănilă I, Delean A, <strong>Gr</strong>ivu O, Ioniţă G, Pop M, Samoilă<br />
A. Oral health status among schoolchildren în Romania, 1992.<br />
Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 1994; 22: 90-93.<br />
52
27. Widström E, Eaton KA, Borutta A. Oral health care în transition în<br />
Eastern Europe. Br. Dent J 2001; 190: 580-4.<br />
28. Locker D. Deprivation and oral health: a review. Community Dent Oral<br />
Epi<strong>de</strong>miol 2000, 28: 161-9.<br />
29. Watt RG. Emerging theories into the social <strong>de</strong>terminants of health:<br />
implication for oral health promotion. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol<br />
2000; 30: 241-7.<br />
30. Wierzbicka M, Petersen PE, Szatko F, Dybizbanska E, Kalo I.<br />
Changing oral health status and oral health behaviour of schoolchildren în<br />
Po<strong>la</strong>nd. Community Dental Health 2002; 19: 243-250.<br />
31. Emerich K. , Adamowicz-Klepalska B. Trends în <strong>de</strong>ntal caries<br />
experience among children and adolescents în northern Po<strong>la</strong>nd between<br />
1995 and 2003. Community Dental Health 2010; 27:218-221<br />
32. Armfield JM, Spencer AJ. Consumption of nonpublic water: implications<br />
for children‟s caries experience. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2004;<br />
32: 283-96.<br />
33. Ba<strong>de</strong>r J. A systematic review of selected caries prevention and<br />
management methods. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2001; 29: 399-<br />
411.<br />
34. Buck D. The efficiency of the community <strong>de</strong>ntal service în Eng<strong>la</strong>nd: a<br />
dată envelopment analysis. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2000; 28:<br />
274-80.<br />
35. Cărăuşu M. Studiul comparativ al eficienţei unor meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> prevenire a<br />
cariei <strong>de</strong>ntare <strong>la</strong> popu<strong>la</strong>ţia infantilă. Teză <strong>de</strong> doctorat, UMF “GR. T.<br />
<strong>Popa</strong>”, Iaşi, 1997.<br />
36. Dănilă I, Păruş M. Programul Naţional <strong>de</strong> Prevenţie Stomatologică.<br />
Medicina Stomatologică 1999; 2 (6): 36-39.<br />
37. Dāly B, Watt R, Batchelor P, Treasure E. Essential <strong>de</strong>ntal public health.<br />
Oxford University Press, 2002.<br />
38. Dean K. Creating a new knowledge base for the new public health.<br />
Journal of Epi<strong>de</strong>miol Community Health 1994; 48: 217-9.<br />
39. Devey S, Bartley M, B<strong>la</strong>ne D. The B<strong>la</strong>ck report on socioeconomic<br />
inequalities în health 10 years on. Br Med J 1990; 301: 373-7.<br />
40. Ferjeskov O. Changing paradigms în concepts on <strong>de</strong>ntal caries:<br />
consequences for oral health care. Caries Res 2004; 38:182-91.<br />
41. Gal<strong>la</strong>gher J, Rowe J, Community nurses' contribution to oral health. ,<br />
British journal of community nursing 6: 10, 526, 528-34, Oct, 2001.<br />
42. Gal<strong>la</strong>gher JE, Oral health needs: how can they be met?, British Journal of<br />
Community Nursing, 3(1), 25-35, 1998<br />
43. Downer MC, Gelbier S, Gibbons DE and Gal<strong>la</strong>gher JE, Introduction to<br />
Dental Public Health; FDI World Dental Press Downer M C, Gelbier S,<br />
Gibbons D E and Gal<strong>la</strong>gher J E (1994) Introduction to Dental Public<br />
Health; FDI World Dental Press, FDI World Dental Press<br />
44. Hanganu C, Murariu A -Caries risk assessment în <strong>de</strong>ntal stu<strong>de</strong>nts from<br />
Iaşi, Romania, OHDMBSC - Vol. VII - No. 3 - September, 2008. pag.<br />
41-47<br />
45. Hauwkins RJ, Zanetti D, Main PA, Jokovic A, Locker D. Oral hygiene<br />
knowledge of high-risk gra<strong>de</strong> one children: an evaluation of two methods<br />
of <strong>de</strong>ntal education. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2000; 28: 336-43.<br />
53
46. Hugoson A, Koch G, Hallonsten AL, Nor<strong>de</strong>yrd J, Aberg A. Caries<br />
prevalence and distribution în 3 – 20-year-olds în Jönköping, Awe<strong>de</strong>n în<br />
1973, 1978, 1983 and 1993. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2000, 28:<br />
83-9.<br />
47. Ismail A, Hasson H, Sohn W. Dental caries în the second millennium. J<br />
Dent Educ, 2001; 65: 953-59.<br />
48. Ivankovič A. Dental caries în postwar Bosnia and Herzegovina.<br />
Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2003, 31: 100-4.<br />
49. König KG. Clinical manifestation and treatment of caries from 1953 to<br />
global changes în the 20th century. Caries Res 2004; 38:168-72.<br />
50. Kressin NR, Reisine S, Spiro A, Jones JA. Is negative affectivity<br />
associated with oral quality of life? Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol<br />
2001; 29: 412-23.<br />
51. Kunzel W, Fischer T, Lorenz R, Brühmann S. Decline of caries<br />
prevalence after the cessation of water fluoridation în the former East<br />
Germany. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2000;28: 382-9.<br />
52. Leao A, Sheiham AL. Re<strong>la</strong>tion between clinical status and subjective<br />
impacts on daily living. J Dental Res 1995; 74: 1408-13.<br />
53. Lister-Sharp D. Health promoting schools and health promotion în<br />
schools: two systematic reviews. Health Technology Assessment,<br />
University of Southampton, 1999<br />
54. Locker D. Deprivation and oral health: a review. Community Dent Oral<br />
Epi<strong>de</strong>miol 2000, 28: 161-9.<br />
55. Mahler H. The meaning of health for all by the year 2000. World Health<br />
Forum 1998; 1: 5-22.<br />
56. Marcu GM, Mincă D. Sănătate publică şi management sanitar. Ed.<br />
Universitara "Carol Davi<strong>la</strong>", 2002.<br />
57. McDonagh MS, Whiting PF, Wilson PM, Sutton AJ, Chestnut I,<br />
Cooper J. Systematic review of water fluoridation. Br Med J 2000; 321:<br />
855-9.<br />
58. Nazma N, Gal<strong>la</strong>gher JE, 3. Children's oral health, In. Childrens Health:<br />
diet nutrition and exercise, http://www. statistics. gov.<br />
uk/StatBase/Product. asp?vlnk=11941&Pos=1&ColRank=1&Rank=272. ,<br />
Office of National Statistics, 2004<br />
59. Nico<strong>la</strong>u B, Marcenes W, Bartely M, Sheiham A. A life course approach<br />
to assessing causes of <strong>de</strong>ntal caries experience: the re<strong>la</strong>tionship between<br />
biological, behavioural, socio-economic and psychological conditions<br />
and caries în adolescents. Caries Res 2003; 37: 319-26.<br />
60. Nishi M, Bratthall D, Stjernswärd J. How to calcu<strong>la</strong>te the Significant<br />
Caries In<strong>de</strong>x. WHO Col<strong>la</strong>borating Centre, Faculty of Odontology,<br />
University of Malmö, Swe<strong>de</strong>n, 2001. (bobu)<br />
61. Office for Public Health în Scot<strong>la</strong>nd: Oral health promotion, 1999.<br />
62. Peres MA, Lattore MR, Sheiham A, Peres KGA, Barros FC,<br />
Hernan<strong>de</strong>z PG, Maas AM, Romano AR, Victoria CG. Social and<br />
biological early life influences on severity of <strong>de</strong>ntal caries în children aged<br />
6 years. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2005; 33:53-6.<br />
63. Petersen PE. The world health report 2003. WHO, Geneva, 2003.<br />
54
64. Pieper K, Schulte AG. The <strong>de</strong>cline în <strong>de</strong>ntal caries among 12-years-old<br />
children în Germany between 1994 and 2000. Community Dent Oral<br />
Epi<strong>de</strong>miol 2004; 21: 199-206.<br />
65. Poulsen S. Dental caries în Danish children and adolescents 1984-1994.<br />
Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 1996; 24: 282-5.<br />
66. Public Health Division. Department of Human Services, Melbourne,<br />
Victoria Australia. Promoting oral health 2000 – 2004. Strategic<br />
directions and framework for action. Health Development Section, 1999;<br />
www. dhs. vic. gov. au/phd/9909034/in<strong>de</strong>x. htm<br />
67. Public Health Division. Department of Human Services, Health<br />
Development Section, Melbourne, Victoria, Australia. Evi<strong>de</strong>nce-based<br />
health promotion. Resources for p<strong>la</strong>nning, 2000. www. dhs. vic. gov.<br />
au/phd/0001045/in<strong>de</strong>x. htm<br />
68. Rusu M. Oral health status în Romania. Rapport for ORCĂ Satellite<br />
Symposium, Ljubliana, 1990.<br />
69. Sadana R. Describing popu<strong>la</strong>tion health în six domains: comparable<br />
results from 66 household surveys. WHO, Geneva, 2002.<br />
70. Spencer AJ. An evi<strong>de</strong>nce-based approach to the prevention of oral<br />
diseases. Medical Principles and Practice 2003; 12 (Suppl 1): 3-11.<br />
71. Stewart R, Hale J. The paradigm shift în the etiology, prevention and<br />
management of <strong>de</strong>ntal caries: its effect on the practice of clinical <strong>de</strong>ntistry.<br />
Journal of the California Dental Association 2003, 31 (3): 35-9.<br />
72. Szöke J, Petersen PE. Evi<strong>de</strong>nce for <strong>de</strong>ntal caries <strong>de</strong>cline among children<br />
în an East European country (Hungary). Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol<br />
2000; 28: 155-60.<br />
73. Swedish Council on Technology. Assessment în health care. http://www.<br />
sbu. se<br />
74. Tickle M. Inequalities în the <strong>de</strong>ntal treatment provi<strong>de</strong>d to children: an<br />
example from the UK. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2002; 30: 335-<br />
41.<br />
75. Timiş T. Schimbari în comportamentul sanogen al mamelor şi<br />
invatatorilor din Romania (1993 – 2003). Lucrare <strong>de</strong> licenţă, UMF “GR.<br />
T. <strong>Popa</strong>”, Iaşi, 2003.<br />
76. Timoşcă G. Orientarea profi<strong>la</strong>ctică în stomatologie. Stomatologia<br />
1987;2: 34-7.<br />
77. Truin GJ, van Rijkom HM, Mudler J, van‟t Hof MA. Caries trends 1996<br />
– 2002 among 6- and 12-years old children and erosive wear prevalence<br />
among 12-year-old children în th Hague. Caries Res 2005; 39: 2-8.<br />
78. Aiinamo, J. Development of the World Health Organization Community<br />
Periodontal In<strong>de</strong>x of Treatment Needs, Int Dental J, 1982, 32: 281.<br />
79. Ainamo, J., Ainamo, A. Validity and relevance of the criteria of the<br />
CPITN, Int Dental J, 1994, 3: 281-291.<br />
80. Albandar, J.M., Brunelle, J.A., Kingman, A. Distructive periodontal<br />
disease in adults 30 years of age and ol<strong>de</strong>r in the United States, 1988-<br />
1994, J Periodontol, 1999, 70 (1): 13-29.<br />
81. Andrian, S. Tratamentul minim invaziv al cariei <strong>de</strong>ntare, Editura Princeps<br />
Edit., 2002, 7-57.<br />
82. Antunes, J.L.F., Narvai, ZJ. Measuring inequalities in the distribution of<br />
<strong>de</strong>ntal caries, Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol, 2004, 32: 41-48.<br />
55
83. Barrow, S.Y., Xue, X., LeCaras, A. Dental caries prevalence among a<br />
sample of African American adults in New-York City, Dent Clinic Nord<br />
Am J, 2003, 47: 57-65.<br />
84. Bro<strong>de</strong>ur, J.M., Payette, M., Benigeri, P. Dental caries in Quebec adults<br />
aged 35 to 44 years, J Can Dent Assoc, 2000, 66: 374-379.<br />
85. Chen, M., I., An<strong>de</strong>rsen, R., Barmes, E. et al. Comparing oral health care<br />
systems, World Health Organization, 1997, Geneva.<br />
86. Covrig, D. Aspecte privind influenţa unor factori <strong>de</strong> risc în boa<strong>la</strong><br />
parodontală, Rev Medicina Stomatologică, 2004, 8, 1, 59-60.<br />
87. Dănilă, I. Dentistică preventivă, Editura Didactică şi Pedagogică, 2005,<br />
Bucureşti<br />
88. Dumitriu, H. T. Parodontologie, Editura Viaţa Medicală Românească,<br />
Bucureşti, 1998.<br />
89. Gluck, M.G., Morganstein, M.W. Oral health indicators, Community<br />
Dent Health, 2003, 3: 173-188.<br />
90. Gomez, E., Gania, A., Fernan<strong>de</strong>z-Crehuet, J. The periodontal treatment<br />
needs of ma<strong>la</strong>gan adults, Eur J Epi<strong>de</strong>miol, 1993, 9(2): 229-232.<br />
91. Hanganu, C., Dănilă, I., Bârlean, L. et al. Boa<strong>la</strong> parodontală - aspecte<br />
microbiologice actuale, Rev Medicina Stomatologică, 2003, 7 (4): 43-47.<br />
92. Hanganu, C., Murariu, A., Mihailovici, L. Determinarea computerizată a<br />
riscului carios <strong>la</strong> adolescenţi şi tineri, Vol. Zilele Facultăţii <strong>de</strong> Medicină<br />
Dentară, 2005, 166-169.<br />
93. Iliescu, A., Gafar, M. Cariologie şi odontoterapie restauratoare, Editura<br />
Medicală, 2001, Bucureşti.<br />
94. Ismail, A.I., Lewis, D.W. Periodontal disease c<strong>la</strong>ssification, diagnosis,<br />
risk factors and prevention, J Can Med Assoc, 1993, 149 (10): 1409-1422.<br />
95. Ivan, A. Tratat <strong>de</strong> epi<strong>de</strong>miologie a bolilor transmisibile, Editura Polirom,<br />
2002, Iaşi.<br />
96. Jaba, E., <strong>Gr</strong>ama, A. Analiza statistică cu SPSS sub Windows, Editura<br />
Polirom, 2004, Iaşi.<br />
97. Kunzel, W. Trends in coronal caries prevalence in Eastern Europe:<br />
Po<strong>la</strong>nd, Hungary, Czeck R., Slovak R., Romania, Bulgaria and the former<br />
States of USSR, Int Dent J, 1996, 46 ( suppl ): 204-210.<br />
98. Marcu, A. Meto<strong>de</strong> utilizate în monitorizarea stării <strong>de</strong> sănătate, Editura<br />
Institutului <strong>de</strong> Sănătate Publică, 2002, Bucureşti.<br />
99. Mârţu, S., Mocanu, C. Parodontologie clinică, Editura Apollonia, 2000,<br />
Iaşi.<br />
100. Murariu, A. Metodologia epi<strong>de</strong>miologică <strong>de</strong> evaluare a patologiei odontoparodontale,<br />
Supliment al Revistei <strong>de</strong> Medicină Stomatologică, 2003, 7,<br />
(4): 395-397.<br />
101. Nunin, M.E. Un<strong>de</strong>rstanding the etiology of periodontitis: an overview of<br />
periodontal risk factors, Periodontol 2000, 2005, 32(1): 11-23.<br />
102. Oral health U. S. The National Institute of Dental and Cranio-Facial<br />
Research, U.S.A., 2002.<br />
103. Organisation Mondiale <strong>de</strong> <strong>la</strong> Santé. Rapport sur <strong>la</strong> santé dans le mon<strong>de</strong> :<br />
La vie au 21 eme siècle. Une perspective pour tous, Rapport du Directeur<br />
General, 1989, Genève.<br />
56
104. Petersen, P.E., Aleksejuniene J., Christensen, L.B. et al. Oral health<br />
behavior and attitu<strong>de</strong>s of adults in Lithuania, Acta Odontol Scand, 2000,<br />
58: 243-248.<br />
105. Petersen, P.E., Rusu, M. Oral health status of Romania schoolchildrennational<br />
survey 2000, Copenhagen: WHO Regional Office of Europe.,<br />
2001.<br />
106. Petersen, P.E., Tănase, M. Oral health status in an industrial popu<strong>la</strong>tion in<br />
Romania, Int Dent J, 1997, 47 (4): 194-197.<br />
107. Reich, R. Trends in caries and periodontal health epi<strong>de</strong>miology in Europe,<br />
Int Dent J, 2001, 6: 392-398.<br />
108. Socransky, S.S., Haffajee, A.D. Periodontal microbial ecology,<br />
Periodontol 2000, 2005, 38: 135-187.<br />
109. Ungureanu, L. Caria <strong>de</strong>ntară <strong>la</strong> elevi şi adolescenţi şi parodontopatia <strong>la</strong><br />
adulţi în localităţi din Delta Dunării şi a ju<strong>de</strong>ţului Constanţa, Teză <strong>de</strong><br />
doctorat, 1999, Universitatea <strong>de</strong> Medicină şi Farmacie Iaşi.<br />
110. USA Department of Health and Human Services A national call to<br />
promote oral health: National Institute of Dental and Cranio-Facial<br />
Research, 2003, www.fdiworld<strong>de</strong>ntal.org.<br />
111. Vataman, R. Parodontologie, Litografia I.M.F., 1992, Iaşi.<br />
112. World Health Organization Periodontal Profile. An overwieus of CPITN<br />
Data in the WHO Globe Data Bank, Geneva, 1994.<br />
113. World Health Organization Oral Health Surveys: Basic Methods, Geneva,<br />
1997.<br />
114. World Health Organization Global Oral Health Data Bank. Geneva:<br />
World Health Organization, 2002.<br />
115. * * * Starea <strong>de</strong> sănătate a popu<strong>la</strong>ţiei României în context european –<br />
CCSS-Ministerul Sănătăţii, 1993.<br />
116. * * * Anuarul Statistic al României, 2005.<br />
117. * * *Ancheta medicală a stării <strong>de</strong> sănătate a popu<strong>la</strong>ţiei, Morbiditatea buco<strong>de</strong>ntară:<br />
iunie – iulie 1997, CCSS-Ministerul Sănătăţii, 1998.<br />
118. * * * Ancheta stării <strong>de</strong> sănătate a popu<strong>la</strong>ţiei în 1982 - CCSS-Ministerul<br />
Sănătăţii, 1985.<br />
119. World Health Organization. The World Health Report 2002. Reducing<br />
risks, promoting health life. Geneva: WHO; 2002.<br />
120. Irene A Kida, Anne N Astrom, Gunhild V Strand, Joyce R Masalu:<br />
Clinical and socio-behavioral corre<strong>la</strong>tes of tooth loss. BMC Oral Health<br />
2006, 6:5 doi:10.1186/1472-6831-6-5<br />
121. Richards ND, Cohen LK, editors. Social sciences and <strong>de</strong>ntistry. A critical<br />
bibliography. The Hague: A Sijthoff, 1971.<br />
122. Cohen LK, Bryant PS, editors. Social sciences and <strong>de</strong>ntistry: a critical<br />
bibliography. Vol. II. London: Quintessence Publ Co.; 1984.<br />
123. Chen M. Oral health of disadvantaged popu<strong>la</strong>tions. In: Cohen LK, Gift H,<br />
editors. Disease prevention and oral health promotion. Socio-<strong>de</strong>ntal<br />
sciences in action. Copenhagen: Munksgaard; 1995.<br />
124. Chen M, An<strong>de</strong>rsen RM, Barmes DE, Leclerq M-H, Lyttle SC. Comparing<br />
Oral Health Systems. A Second International Col<strong>la</strong>borative Study.<br />
Geneva: World Health Organization; 1997.<br />
125. Aubrey Sheiham: Strategies for oral health care. Euro Observer 2005,<br />
Volume 7, Number 3<br />
57
126. Petersen PE, Kjo¨ ller M, Christensen LB, Krustrup U. Changing <strong>de</strong>ntate<br />
status of adults, use of <strong>de</strong>ntal health services, and achievement of national<br />
<strong>de</strong>ntal health goals in Denmark by the year 2000. J Public Health Dent<br />
2004;64:127–35.<br />
127. Petersen PE. Oral health behaviour of 6-year-old Danish children. Acta<br />
Odontol Scand 1992;50: 57–64.<br />
128. Sundby A, Petersen PE. Oral health status in re<strong>la</strong>tion to ethnicity of<br />
children in the Municipality of Copenhagen, Denmark. Int J Pediatric<br />
Dent 2003; 13:150–7.<br />
129. Moynihan P, Petersen PE. Diet, nutrition and the prevention of <strong>de</strong>ntal<br />
diseases. Publ Health Nutr 2004;7:201–26.<br />
130. Burt B, Pai S. Sugar consumption and caries risk: a systematic review. J<br />
Dent Educ 2001;65:1017–23.<br />
131. Petersen PE, Poulsen VJ, Ramahaleo J, Ratsifaritara C. Dental caries and<br />
<strong>de</strong>ntal health behaviour situation among 6- and 12-year old urban<br />
schoolchildren in Madagascar. Afr Dent J 1991;5:1–7.<br />
132. Petersen PE, Nyandindi U, Kikwilu E, Mabelya L, Lembariti BS, Poulsen<br />
VJ. Oral health status and oral health behaviour of schoolchildren,<br />
teachers and adults in Tanzania, Technical Report. Geneva: World Health<br />
Organization; 2002.<br />
133. Al-Tamimi S, Petersen PE. Oral health situation of schoolchildren,<br />
mothers and schoolteachers in Saudi Arabia. Int Dent J 1998;48:180–6.<br />
134. Petersen PE, Hoerup N, Poomviset N, Prommajan J, Watanapa A. Oral<br />
health status and oral health behaviour of urban and rural schoolchildren<br />
in southern Thai<strong>la</strong>nd. Int Dent J 2001;51:95–102.<br />
135. Peng B, Petersen PE, Fan MW, Tai BJ. Oral health status and oral health<br />
behaviour of 12-year-old urban schoolchildren in PR China. Community<br />
Dent Health 1997;14:238–44.<br />
136. Zhu L, Petersen PE, Wang HY, Bian JY, Zhang BX. Oral health<br />
knowledge, attitu<strong>de</strong>s and behaviour of children and adolescents in China.<br />
Int Dent J 2003;53:289–98.<br />
137. Cohen L, Gift H, editors. Disease prevention and oral health promotion.<br />
Socio-<strong>de</strong>ntal sciences in action. Copenhagen: Munksgaard; 1995.<br />
138. Batchelor P, Sheiham A. The limitations of a „„high risk‟‟ approach for the<br />
prevention of <strong>de</strong>ntal caries. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol<br />
2002;30:302–12.<br />
139. Bratthal D. Introducing the Significant Caries In<strong>de</strong>x together with a<br />
proposal for a new global oral health goal for 12-year-olds. Int Dent J<br />
2000; 50: 378-84. 32<br />
140. Nishi M, Bratthall D, Stjernward J. How to calcu<strong>la</strong>te Significant Caries<br />
In<strong>de</strong>x. WHO Col<strong>la</strong>borating Centre. Faculty of Odontology, University of<br />
Malmö, Swe<strong>de</strong>n. http://www.whocol<strong>la</strong>b.od.mah.se/expl/significant.pdf<br />
http://www.whocol<strong>la</strong>b.od.mah.se/expl/siccalcu<strong>la</strong>tion.xls<br />
141. Dănilă I, Amariei C, Barna S, Hanganu C, Baciu I. Riscul carios –<br />
terminologie, mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> apreciere, <strong>strategii</strong>. Medicina Stomatologică<br />
1997; 2 (3): 64-72.58<br />
142. Autio-Gold JT, Courts F. Assessing the effect of fluori<strong>de</strong> varnish on early<br />
enamel carious lesions in the primary <strong>de</strong>ntition. J Am Dent Assoc 2001;<br />
132 (9): 1247-53. 16<br />
58
143. Locker D. Comparison of the GOHAI and OHIP-14 as measures of the<br />
oral he<strong>la</strong>th-re<strong>la</strong>ted quality of life of the el<strong>de</strong>rly. Community Dent Oral<br />
Epi<strong>de</strong>miol 2001; 29: 373-81.140<br />
144. Robinson PG. Validity of two oral health-re<strong>la</strong>ted quality of life measures.<br />
Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2003, 31: 90-9.217<br />
145. Jonston DW: Current status of professionally applied topical fluori<strong>de</strong>s.<br />
Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 1994; 22: 159-63.116<br />
146. Skaren E. Reliability and validity of the Dental Indifference Scale in a<br />
popu<strong>la</strong>tion of 18-year-olds in Norway. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol<br />
2000; 28: 330-5.233<br />
147. Landrivon G, De<strong>la</strong>haye F. Cercetarea clinică. De <strong>la</strong> i<strong>de</strong>e <strong>la</strong> publicare. Ed.<br />
Dan, 2002130<br />
148. Azoicăi D. Ancheta epi<strong>de</strong>miologică în practica medicală, Editura<br />
Polirom, Iaşi, 1998 20<br />
149. World Health Organization. Oral Health Surveys: Basic Methods, 4 th<br />
edition, Geneva, 1997.300<br />
150. Gluck G, Morganstein WM. Jong’s Community Dental Health, 5 th edition,<br />
Mosby, 2003 120<br />
151. Dănilă I, Vataman R, Iliescu A, Ungureanu C. Profi<strong>la</strong>xie stomatologică,<br />
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996. 69<br />
152. Pitts N. Mo<strong>de</strong>rn concepts of caries measurement. J Dent Res 2004 a;<br />
83(5): 100-115 224<br />
153. Lewis JM. Improving <strong>de</strong>ntal health status indicators for evaluation.<br />
Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 1996; 24: 32-36.162<br />
154. ***http://www.whocol<strong>la</strong>b.od.mah.se. Oral Health Profiles for Countries –<br />
accesat august 2008.316<br />
155. Anusavice K. Management of <strong>de</strong>ntal caries as a chronic infectious disease.<br />
J Dent Educ 1998; 62: 791-802.16<br />
156. Harris NO, Garcia-Godoy F. Primary preventive <strong>de</strong>ntistry, 6 th edition,<br />
Pearson Education, Inc., 2004.134<br />
157. Brook PH, Shaw WC. The <strong>de</strong>velopment of an orthodontic treatment<br />
priority in<strong>de</strong>x. Eur J Orthod 1989; 11: 309-320. 44<br />
158. Maxim A. Adam, Dentaţia temporară – predictor integrativ sistemic al<br />
calităţii vieţii copilului – o revizuire a literaturii <strong>de</strong> specialitate, Revista<br />
Romană <strong>de</strong> Medicină Dentară, Nr.5/2006, Vol.IX, UNAS; 165<br />
159. Reisine S., Doug<strong>la</strong>ss J.M.(1998): Psychosocial and behavioral issues in<br />
early childhood caries. Community Dentistry and Oral Epi<strong>de</strong>miology 26<br />
(suppl 1), 32-44; 223<br />
160. Rippa L.W. Nursing caries: a comprehensive review. Pediatric Dentistry<br />
10, 268-282, 1998. 227<br />
161. Beltran-Agui<strong>la</strong>r E.D., Estupinan-Day S., Baez R. Analysis of prevalence<br />
and trends of <strong>de</strong>ntal caries in the Americans between the 1970s and 1990s.<br />
International Dental Journal 49, 322-329, 1999 40<br />
162. Burt B. Trends in caries prevalence in North American children.<br />
International Dental Journal 44, 403-413, 1994; 49<br />
163. Marthaler T.M., O‟Mul<strong>la</strong>ne D., Vbric V. The prevalence of <strong>de</strong>ntal caries<br />
in Europe 1990-95. Caries Research 30, 237-255, 1996; 160<br />
164. Dănilă I., Petersen P.E., Hanganu Carmen, Amariei C., Podariu Ange<strong>la</strong>,<br />
co<strong>la</strong>b. Tendinţe ale comportamentului pentru sănătatea orală <strong>la</strong> educatori<br />
59
în Romania (1993-2003), Supliment al Revistei Medicina Stomatologică 7<br />
(4), 341-346, 2003 72<br />
165. Skeie MS., Raadal M., Straud GV., Espelid I. Caries în primary teeth at 5<br />
and 10 years of age : a longitudinal study. European Journal Paediatric<br />
Dentistry, 2004, 5(4):194 - 202<br />
166. Sharaff AA.The application of fibre core posts in restoring badly<br />
<strong>de</strong>stroyed primary incisors. J Clin Pediatr Dent 2002; 26(3): 217-24.<br />
167. Woudimar B.,Dahhof G. Atitu<strong>de</strong>s of swidish <strong>de</strong>ntists to pain and pain<br />
management during the treatment of children and adolescents. Enr.J.Paed<br />
Dent .2005;6(2):66-72<br />
168. Litt M.D., Reisine S., Tinanoff N. Multidimensional causal mo<strong>de</strong>l of<br />
<strong>de</strong>ntal caries <strong>de</strong>velopment low-income preschool children. Public Health<br />
Reports 110, 607-617, 1995.<br />
169. S.Nelson, H.Eggerson, B.Powell. Dental examinars consistency in<br />
applying the ICDAS criteria for a caries prevention community trial<br />
.Community Dental Health, 2011, Vol.28;3:238-242<br />
170. Ivan Aneta, Luca Rodica, Stanciu Ioana, Vinereanu Arina, Factori socio<strong>de</strong>mografici<br />
şi comportamentali în producerea cariei severe precoce <strong>la</strong><br />
dinţii temporari, Revista Română <strong>de</strong> Medicină Dentară, UNAS, vol.VIII,<br />
Nr.2, 2005; 130<br />
171. Schiller Eleonora, Early childhood caries: prevention through knowledge,<br />
in Journal Oral Health and Dental Management in the B<strong>la</strong>ck Sea<br />
Countries, Volume V, no.3 [17], September, 2006; 246<br />
172. Pine M Cynthia, , Adair M Pauline, Petersen Poul Erik, Doug<strong>la</strong>ss Chester<br />
and col<strong>la</strong>b., Developing exp<strong>la</strong>natory mo<strong>de</strong>ls of health inequalities in<br />
childhood <strong>de</strong>ntal caries, Community Dental Health (2004), No.21<br />
(Supplement), 86-95; 205<br />
173. World Health Organization (2000a): Global Oral Health Data Bank.<br />
Geneva: WHO;287<br />
174. Petersen P.E., Holst D. Utilization of <strong>de</strong>ntal services. In: Disease<br />
Prevention and Health Promotion: Socio-Dental Sciences in Action, eds.<br />
Cohen L. and gift H, 1995, pp 341-386. New York and Copenhagen:<br />
Munksgaard;200<br />
175. Dănilă I., Petersen P.E., Hanganu Carmen, Amariei C., Podariu Ange<strong>la</strong>,<br />
co<strong>la</strong>b. Tendinţe ale comportamentului pentru sănătatea orală <strong>la</strong> educatori<br />
în Romania (1993-2003), Supliment al Revistei Medicina Stomatologică 7<br />
(4), 341-346, 2003;72<br />
176. Kunzel W. Trens in caries expirience of 12-year-old children in east<br />
European countries. International Journal Pediatric Dental 1996, 6: 221-<br />
226;143<br />
177. Petersen P.E., Dănilă Ioan, Dalean F.A., <strong>Gr</strong>ivu O., Ioniţă G., Pop M. et al.<br />
Oral health status among schoolchildren in Romania 1992. Community<br />
Dentistry and Oral Epi<strong>de</strong>miology 1994; 22: 90-93:199<br />
178. World Health Organization. Monitoring and evaluation of oral health.<br />
Geneva: WHO; 1989;291<br />
179. World Health Organization. Oral health surveys- basic methods. 3rd ed.<br />
Geneva: WHO; 1987:293<br />
60
180. <strong>Gr</strong>eenwell A.L., Johnsen D., Disantis T.A., Gerstenmaier J., Limbert N.<br />
Longitudinal evaluation of caries patterns from the primary to the mixed<br />
<strong>de</strong>ntition. Paediatric Dentistry 12, 278-282, 1990;112<br />
181. Li Y., Wang W. Predicting caries in permanent teeth from caries in<br />
primary teeth: an eigth-year cohort study. Journal of Dental Research 81,<br />
561-566, 2002;151<br />
182. Milnes A.R. (1996): Description and epi<strong>de</strong>miology of nursing caries.<br />
Journal of Public Health Dentistry 56, 38-50 in Early childhood caries and<br />
risk factors in Jordan;<br />
183. Winter G.B. Caries in the preschool child. Journal of <strong>de</strong>ntistry 18, 325-<br />
326, 1990 :286<br />
184. Tsubouchi J., Tsubouchi M., Maynard R.J., Domoto P.K. and weinstein P.<br />
A study of <strong>de</strong>ntal caries and risk factors among Native American infants.<br />
ASDC Journal of Dentistry for Children 61, 283-287, 1995;274<br />
185. Quartey J.B. and Williamson D.D. Prevalence of early chilhood caries at<br />
Harris Country clinics. ASDC Journal of Dentistry for Children 66, 127-<br />
131, 1999; 218<br />
186. Ramos Gomez F.J., Tomar S.L., Ellison J., Artiga N., Sintes J. and Vicuna<br />
G. Assessment of early childhood caries and dietary habits in a popu<strong>la</strong>tion<br />
of migrant Hispanic children in Stockton, California. ASDC Journal of<br />
Dentistry for Children 66, 395-403, 1999;220<br />
187. Shantinath S.D., Breiger D., Williams B.J. and Hasazi J.E. The<br />
re<strong>la</strong>tionship of sleep problems and sleep-associated feeding to nursing<br />
caries. Pediatric Dentistry 18, 375-378, 1996;251<br />
188. Loesche W. Role of streptococcus mutans in human <strong>de</strong>ntal<br />
<strong>de</strong>cay.Microbiol Rev. 1986;50:353-80.<br />
189. Petersen PE, Bourgeois D, Ogawa H, Estupinan –Day S, Ndiaye C. The<br />
global bur<strong>de</strong>n of oral diseases and risks to oral health. Bull World Health<br />
Organ. 2005;83: 661-9.<br />
190. Heg<strong>de</strong> PP, Ashok Kumar BR, Anko<strong>la</strong> VA. Dental caries experien- ce and<br />
salivary levels of streptococcus mutans and <strong>la</strong>ctobacilli in 13-15 years<br />
old children of Belgaum city,Karrnataka. J Indian SocPedod Prev Dent.<br />
2005;23:23-6.<br />
191. Das UM, Beena JP, Azher U. Oral health status of 6- and 12 -year-old<br />
school going children in Bangalore city: an epi<strong>de</strong>miological study. J<br />
Indian Soc Pedod Prev Dent. 2009;27:6-8.<br />
192. Beighton D, Adamson A, Rugg-Gunn A. Associations between dietary<br />
intake, <strong>de</strong>ntal caries experience and salivary bacterial levels in 12-<br />
year -old English school children. Arch Oral Biol.1996;41:271-80.<br />
193. Zoitopoulos L, Brailsford SR, Gelbier S, Ludford RW, Marchant SH,<br />
Beighton D. Dental caries and caries-associated micro-or- ganisms in the<br />
saliva and p<strong>la</strong>que of 3- and 4- year- old Afro-Ca- ribbean and Caucasian<br />
children in south London. Arch Oral Biol.1996;41:1011-8.<br />
194. <strong>de</strong>l Rio Gomez I. Dental caries and mutans streptococci in selected groups<br />
of urban and native Indian Schoolchildren in Mexico. Com- munity Dent<br />
Oral Epi<strong>de</strong>miol. 1991;19:98-100.<br />
195. Campus G, Lumbau A, Bachisio SL. Caries experience and strep- tococci<br />
and <strong>la</strong>ctobacilli salivary levels in 6-8-year-old Sardinians. Int J Paediatr<br />
Dent. 2000;10:306-12.<br />
61
196. Ba<strong>de</strong>r JD, <strong>Gr</strong>aves RC, Disney JA, Bohannan HM, Stamm JW,<br />
Abernathy JR, Lindahl RL. I<strong>de</strong>ntifying children who will expe- rience<br />
high caries increments. Community Dent OralEpi<strong>de</strong>miol.1986;14:198-<br />
201.<br />
197. Leverett DH, Featherstone JD, Proskin HM,Adair SM, Eisenberg ,<br />
Mundorff-Shrestha SA et al. Caries risk assessment by a cross- sectional<br />
discrimination mo<strong>de</strong>l. J Dent Res. 1993 ;72:529-37.<br />
198. Raitio M, Pienihakkinen K, Scheinin A. Assessment of single risk<br />
indicators to caries increment in adolescents. Acta Odontol<br />
Scand.1996;54:113-117.<br />
199. A<strong>la</strong>luusua S, Kleemo<strong>la</strong>-Kuja<strong>la</strong> E, Nystrom M, Eva<strong>la</strong>hti M, <strong>Gr</strong>ön- roos<br />
L. Caries in primary teeth and salivary streptococcus mutans and<br />
<strong>la</strong>ctobacillus levels as indicators of caries in permanent teeth. Paediatr<br />
Dent. 1987;9(2):126-30.<br />
200. Vanobbergen J, Martens L, Lesaffre E, Bogaerts K, Declerck<br />
D.Assessing risk indicators for <strong>de</strong>ntal caries in the primary <strong>de</strong>ntition.<br />
Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol. 2001;29:424-34.<br />
201. Braga MM, Oliveira LB, Bonini GA, Bonecker M, Men<strong>de</strong>s<br />
FM.Feasibility of the International Caries Detection and Assessment<br />
System (ICDAS-II) in epi<strong>de</strong>miological surveys and comparabili- ty<br />
with standard World Health Organization criteria. Caries<br />
Res.2009;43:245-9.<br />
202. Gamboa F, Estupinan M, Chaves M, Galindo A. Bacteriocins in S.<br />
mutans strains iso<strong>la</strong>ted from children with and without <strong>de</strong>n- tal caries:<br />
biotypes and sensitivity to antibiotics. Acta Odontol<br />
Latinoam.2008;21:97-104.<br />
203. A<strong>la</strong>luusua S, Myl<strong>la</strong>rniemi S, Kallio M. Streptococcus mutans in-<br />
fection level and caries in a group of 5 year old children. Caries Res.<br />
1989;23:190-4.<br />
204. Brezt WA, Djahjah C, Almeida RS, Hujoel PP, Loesche WJ. Re<strong>la</strong>-<br />
tionship of microbial and salivary parameters with <strong>de</strong>ntal caries in<br />
Brazilian pre-school children. Community Dent Oral<br />
Epi<strong>de</strong>miol.1992;20:261-4.<br />
205. van Houte J. Microbiological predictors of caries risk. Adv DentRes.<br />
1993;7:87-96.Review.<br />
206. Twetman S, Stahl B, Ne<strong>de</strong>rfors T. Use of the strip mutans tests in the<br />
assessment of caries risk in a group of preschool children. Int J Paediatr<br />
Dent. 1994;4:245-50.<br />
207. Raitio M, Pienihakkinen K, Scheinin A. Assessment of single risk<br />
indicators in re<strong>la</strong>tion to caries increment in adolescents. Acta Odontal<br />
Scand. 1996;54:113-7.<br />
208. A<strong>la</strong>luusua S. Salivary counts of mutans streptococci and <strong>la</strong>ctoba- cilli<br />
and past caries experience in caries prediction. Caries<br />
Res.1993;27:68-71.<br />
209. Shi S, Zhao Y, Hayashi Y, Yakushiji M, Machida Y. A study of the<br />
re<strong>la</strong>tionship between caries activity and the status of <strong>de</strong>ntal ca- ries:<br />
application of the Dentocult LB method. Chin J Dent Res.1999;2:34-<br />
7.<br />
210. Dasanayake AP, Caufield PW. Prevalence of <strong>de</strong>ntal caries in<br />
62
SriLankan aboriginal Veddha children. Int Dent J. 2002;52:438- 44.<br />
211. Gudkina J, Brinkmane A. Caries experience in re<strong>la</strong>tion to oral<br />
hygiene, salivary cariogenic microflora, buffer capacity and secre- tion<br />
rate in 6- year olds and 12 year olds in Riga.<br />
Stomatologija.2008;10:76-80.<br />
212. Sullivan A. Corre<strong>la</strong>tion between caries inci<strong>de</strong>nce and secretion<br />
rate/buffer capacity of stimu<strong>la</strong>ted whole saliva in 5-7-year-old children<br />
matched for <strong>la</strong>ctobacillus count and gingival state. Swed Dent J.<br />
1990;14:131-5.<br />
213. Russell JI, MacFar<strong>la</strong>ne TW, Aitchison TC, Stephen KW, Burchell CK.<br />
Caries prevalence and microbiological and salivary caries ac- tivity tests<br />
in Scottish adolescents. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>- miol.<br />
1990;18:120-5.<br />
214. Ruiz Miravet A, Montiel Company JM, Almerich Sil<strong>la</strong> JM. Evalua- tion<br />
of caries risk in a young adult popu<strong>la</strong>tion. Med Oral Patol Oral Cir Bucal.<br />
2007;12:412-8.<br />
215. Thomson WM, Spencer AJ, Gaughwin A: Testing a child <strong>de</strong>ntal neglect<br />
scale in South Australia. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol1996, 24:351-<br />
356.<br />
216. Riley JL, Gilbert GH, Heft MW: Dental attitu<strong>de</strong>s: proximal basisfor oral<br />
health disparities in adults. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>-miol 2006,<br />
24:289-298.<br />
217. San<strong>de</strong>rs AE, Spencer AJ, S<strong>la</strong><strong>de</strong> GD: Evaluating the role of<br />
<strong>de</strong>ntalbehaviour in oral health inequalities. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol<br />
2006, 34:71-79.<br />
218. Mc<strong>Gr</strong>ath C, Bedi R: Can <strong>de</strong>ntal attendance improve quality oflife? Brit<br />
Dent J 2001, 190:262-265.<br />
219. Thomson WM, Locker D: Dental neglect and <strong>de</strong>ntal health among 26year-olds<br />
in the Dunedin Multidisciplinary Study.Community Dent Oral<br />
Epi<strong>de</strong>miol 2000, 28:414-418.<br />
220. Mc<strong>Gr</strong>ath C, Sham AS-K, Ho DKL, Wong JHL: The impact of <strong>de</strong>ntal neglect<br />
on oral health: a popu<strong>la</strong>tion based study in Hong Kong. Int Dent J<br />
2007, 57(1):3-8.<br />
221. Skaret E, Åstrøm AN, Haugejor<strong>de</strong>n O, Klock KS, Trovik TA: Assess-ment<br />
of the reliability and validity of the Dental Neglect Scale in<br />
Norwegian adults.Community Dent Health 2007,24(4):247-252.<br />
222. Jamieson LM, Thomson WM: The Dental Neglect and Dental<br />
Indifference scales compared. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 2002,<br />
30:168-175.<br />
223. Stokes E, Ashcroft A, P<strong>la</strong>tt MJ: Determining Liverpool adolescents'<br />
beliefs and attitu<strong>de</strong>s in re<strong>la</strong>tion to oral health. Health Ed Res 2006,<br />
21:192-205.<br />
224. Östberg A-L, Jarkman K, Lindb<strong>la</strong>d U, Halling A: Adolescents' perceptions<br />
of oral health and influencing factors: a qualitative study. Acta<br />
Odontol Scand 2002, 60:167-173.<br />
225. American Aca<strong>de</strong>my of Pediatric Dentistry: Gui<strong>de</strong>line on adoles- cent<br />
oral health care. 2005 http://www.aapd.org/ media/<br />
policies_gui<strong>de</strong>lines /g_adoleshealth. pdf].<br />
226. A<strong>de</strong>koya-Sofowora CA, Lee GT, Humpris GM: Needs for <strong>de</strong>ntal<br />
63
information of adolescents from an inner city area of Liver- pool. Brit<br />
Dent J 1996, 180:339-343.<br />
227. Craven RC, Blinkhorn AS, Schou L: A campaign encouraging <strong>de</strong>n-tal<br />
attendance among adolescents in Scot<strong>la</strong>nd: the barriers to behaviour<br />
change.Community Dent Health 1994,11(3):131-134.<br />
228. Hawley GM, Holloway PJ: Factors affecting <strong>de</strong>ntal attendance among<br />
school leavers and young workers in <strong>Gr</strong>eater Man-chester. Community<br />
Dent Health 1992, 9(3):283-287.<br />
229. Hawley GM, Holloway PJ, Davies RM: Documented <strong>de</strong>ntal<br />
attendance patterns during childhood and adolescence. BritDent J 1996,<br />
180:145-148.<br />
230. Nuttall NM, Bradnock G, White D, Morris J, Nunn J: Dental attend-ance in<br />
1998 and implications for the future. Brit Dent J 2001,190:177-182.<br />
231. Skaret E, Raadal M, Berg E, Kvale G: Dental anxiety and<br />
<strong>de</strong>nta<strong>la</strong>voidance among 12 to 18 year olds in Norway. Eur J Oral<br />
Sci1999, 107:422-428.<br />
232. Regis D, Macgregor IDM, Balding JW: Differential prediction of<br />
<strong>de</strong>ntal health behaviour by self-esteem and health locus ofcontrol in<br />
young adolescents. J Clin Periodontol 1994, 21:7-12.<br />
233. Skaret E, Raadal M, Kvale G, Berg E: Missed and cancelled<br />
appointments among 12–18-year-olds in the NorwegianPublic<br />
Dental Service. Eur J Oral Sci 1998, 106:1006-1012.<br />
234. Macgregor IDM, Balding JW, Regis D: Motivation for<br />
<strong>de</strong>ntalhygiene in adolescents. Int J Paediatr Dent 1997, 7:235-241.<br />
235. World Health Organization: A Gui<strong>de</strong> to Oral Health Epi<strong>de</strong>miological<br />
Investigations Geneva; 1979.<br />
236. Campbell DT, Fiske DW: Convergent and discriminant valida-tion by<br />
the multitrait-multimethod matrix. Psychol Bull 1959,56:81-105.<br />
237. Skaret E, Weinstein P, Milgrom P, Kaakko T, Getz T: Factorsr<br />
e<strong>la</strong>ted to severe untreated tooth <strong>de</strong>cay in rural adolescents:a case-control<br />
study for public health p<strong>la</strong>nning. Int J PaediatrDent 2004, 14:17-26.<br />
238. Mejàre I, Källestål C, Stenlund H: Inci<strong>de</strong>nce and progression<br />
ofapproximal caries from 11 to 22 years of age in Swe<strong>de</strong>n:<br />
aprospective radiographic study. Caries Res 1999, 33:93-100.<br />
239. Schwartz M, <strong>Gr</strong>öndahl H-G, Pliskin JS, Boffa J: A longitudinal analy-sis<br />
from bite-wing radiographs of the rate of progression ofapproximal<br />
carious lesions through human <strong>de</strong>ntal enamel.Archs Oral Biol 1984,<br />
29:529-536.<br />
240. Lissau I, Holst D, Friis-Hasché E: Use of <strong>de</strong>ntal services amongDanish<br />
youths: role of the social environment, the individual,and the <strong>de</strong>livery<br />
system. Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 1989,17(3):109-116.<br />
241. Abramson JH, Abramson ZH. Survey methods in community medicine.<br />
London: Churchill Livingstone, 1999.<br />
242. Downer MC. The improving oral health of United Kingdom adults and<br />
prospects for the future. Br Dent J 1991; 23:154-8.<br />
243. Kaivusilta L, Honka<strong>la</strong> S, Honka<strong>la</strong> E, Rimpe<strong>la</strong> A. Tooth brushing as a<br />
part of the adolescents lifestyle predicts educational level. J Dent Res<br />
2003; 82(5):361-6.<br />
244. Machiulskiene V, Nyvad B, Baelum V. Prevalence and severity of <strong>de</strong>ntal<br />
64
caries in 12-year-old children in Kaunas, Lithuania 1995. Caries Res<br />
1998; 32:175-80.<br />
245. Marthaler T, O‟Mul<strong>la</strong>ne DM, Vbric V. The prevalence of <strong>de</strong>ntal caries in<br />
Europe 1990-1995. Caries Res 1996; 39:237-55.<br />
246. O‟Mul<strong>la</strong>ne D., Whelton H. Caries prevalence in the Republic of Ire<strong>la</strong>nd.<br />
Int Dent J. 1994; 44:387-91.<br />
247. Petersen PE. Guttman scale analysis of <strong>de</strong>ntal attitu<strong>de</strong>s and knowledge.<br />
Community Dent Oral Epi<strong>de</strong>miol 1989; 17:170- 20.<br />
248. Rajab LD, Petersen PE, Bakaeen G, Hamdan MI. Oral health behaviour<br />
of schoolchildren and parents in Jordan. Intern J Paediatr Dent 2002,<br />
12(3): 168-176.<br />
249. Taani DS, Wahadni AM, al Omari M. The effect of frequency of<br />
toothbrushing on oral health of 14-16 year old. J Int Assoc Dent Child<br />
2003: 49(1): 15-20.<br />
250. Dăni<strong>la</strong> I.,Bârlean L.,Săveanu I.,Mihailovici L.Knowledge and attitu<strong>de</strong>s<br />
towards oral health among parents and teachers in Iasi, Romania. The<br />
12 th Annual Conference of the European Association of Dental Public<br />
Health: Poster Presentation Sessions,September 2007<br />
65