3. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR

More documents

Recommendations

Info

Compactarea cu ajutorul compactoarelor cu pneuri se recomandă pentru materiale cu echivalentul de nisip de 25...40 %, iar cu compactoare vibratoare, pentru materiale cu echivalentul de nisip de min. 40 %. Straturile de fundaţie din balast trebuie compactate până la realizarea gradului de compactare 95...98 % Proctor modificat, pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V, şi 98...100 % Proctor modificat, pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III. Pentru obţinerea unui grad de compactare corespunzător, o contribuţie însemnată o are şi dirijarea circulaţiei pe întreaga suprafaţă a fundaţiei, dirijare ce se obţine prin blocarea axei drumului. Din cercetările efectuate prin măsurători s-a tras concluzia că stratul de fundaţie bine compactat nu transmite decât 10 % din presiunea aplicată pe suprafaţa patului drumului, în timp ce în cazul unei compactări insuficiente, valorile presiunilor transmise cresc la cca 25 %. Compactarea straturilor de fundaţie din piatră spartă se face folosind mai întâi pentru încleştarea pietrei sparte compactoare cu rulouri netede de 60 kN şi continuând apoi cu compactoare vibratoare sau cu pneuri de 100...140 kN. În practică se poate obţine variaţia masei compactorului prin lestarea rulourilor metalice ale compactoarelor obişnuite. Verificarea compactării se face prin supunerea la strivire a unei pietre, de natura şi dimensiunea celor folosite la executarea stratului, aruncată în faţa utilajului cu care s-a executat compactarea. Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită fără ca stratul să sufere dislocări sau deformări. Verificarea capacităţii portante la nivelul straturilor de fundaţie se efectuează cel mai frecvent prin măsurători cu deflectometrul, în conformitate cu reglementările în vigoare. 3.4.2.7. Straturi de fundaţie din pământuri stabilizate mecanic Prin stabilizare mecanică se înţelege complexul de operaţii prin care se realizează îmbunătăţirea granulozităţii şi ridicarea gradului de compactare a materialelor, în vederea executării de straturi rutiere cu o capacitate portantă sporită, fără întrebuinţare de lianţi. Straturile rutiere din pământuri stabilizate mecanic pot fi alcătuite din pământuri necoezive (bolovăniş, pietriş, nisip), materiale rezultate din pietruirile existente scarificate, balasturi, pietrişuri concasate şi deşeuri de carieră. Proprietăţile fizice ale materialelor de stabilizat trebuie să corespundă anumitor prescripţii, şi anume: - indicele de plasticitate Ip = 6…8 %; - echivalent de nisip EN ≥ 30 %; - granulozitatea continuă, care să se încadreze în zona din fig. 3.6. De asemenea, materialul de stabilizat nu trebuie să conţină bulgări de argilă, resturi organice sau alte impurităţi şi nici elemente moi şi gelive în proporţie mai mare de 5 % din masa totală a fracţiunilor cu dimensiuni de 16…71 mm. Umiditatea optimă de compactare wopt se determină după metodologia cunoscută. Grosimea minimă, admisă pe considerente constructive, a stratului stabilizat mecanic este de 10 cm, iar grosimea maximă de compactare este de 15 cm. Dacă din calcul rezultă o grosime a stratului mai mare de 15 cm, stabilizarea se face în mai multe straturi. O deosebită importanţă se va acorda încercărilor de determinare a caracteristicilor de compactare ale materialelor. În cadrul acestor încercări se determină următoarelor caracteristici: 102
- densitatea în stare uscată ρ d; - densitatea în stare uscată prin metoda Proctor modificat ρd max; - umiditatea optimă de compactare w opt; - gradul de compactare D: ρd D = ⋅100 ρ d max Fig. 3.6. Zonă de granulozitate pentru materiale stabilizate mecanic. [%] (3.1) Pentru îmbunătăţirea calităţii materialelor care urmează a fi stabilizate mecanic se folosesc diferite metode, prin care se acţionează asupra caracteristicilor materialelor. Astfel, se poate acţiona asupra mărimii frecării interioare a scheletului mineral din amestec, asupra coeziunii date de proprietăţile de liant ale argilei conţinute în material sau asupra gradului de îndesare a materialului, asigurat de granulozitatea şi compactarea amestecului. Rezultate bune se obţin prin: - concasarea parţială a agregatului mare (peste 30…40 mm); - utilizarea în exclusivitate de material concasat cu agregat mare; - încorporarea prin cilindrare, de piatră spartă dură cu dimensiuni de 25…40 mm în partea superioară a stratului; - încorporarea în amestecul utilizat ca strat de uzură a unor substanţe chimice higroscopice (cum sunt clorura de calciu sau clorura de sodiu), care asigură menţinerea umidităţii stratului la o valoare de echilibru chiar şi pe vreme uscată. Rezultate bune se obţin în toate cazurile, dacă materialul ce se stabilizează mecanic are o granulozitate adecvată şi operaţia de compactare se face în condiţii bune. 3.4.2.8. Straturi de fundaţie din agregate naturale stabilizate cu ciment sau cu lianţi puzzolanici O îmbunătăţire însemnată a proprietăţilor fizico-mecanice ale materialelor de masă folosite în straturile rutiere de fundaţie poate fi obţinută prin stabilizarea acestora cu lianţi hidraulici sau puzzolanici. Stabilizarea agregatelor naturale cu ciment sau cu lianţi puzzolanici necesită analiza calităţii materialelor folosite, proiectarea dozajelor prin metode adecvate, omogenizarea amestecului, punerea în operă a materialului compozit, compactarea acestuia şi tratarea lui ulterioară. Condiţii impuse materialelor care se stabilizează Pământurile necoezive (nisipuri, balasturi, deşeuri de carieră, pietruiri existente scarificate etc.) sau pământurile coezive (praf, praf nisipos, nisip argilos, nisip prăfos etc.) care urmează a fi stabilizate cu ciment trebuie să îndeplinească o serie de condiţii privind caracteristicile fizico-mecanice şi chimice. Dintre acestea se menţionează: 103
Page 1 and 2: 3. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR Activi
Page 3 and 4: naturale stabilizate cu ciment sau
Page 5 and 6: Dacă straturile rutiere din agrega
Page 7 and 8: Dacă straturile de fundaţie nu po
Page 9 and 10: a. După modul de punere în operă
Page 11 and 12: În toate cazurile, se impune urmă
Page 13 and 14: Nr. crt Tabelul 3.1 Straturi de fun
Page 15 and 16: Observaţii: * Cu ocazia bitumării
Page 17: alcătuind stratul de formă sau st
Page 21 and 22: Granulozitatea materialului împreu
Page 23 and 24: Denumirea stratului şi a lucrării
Page 25 and 26: • un grad de compactare de min. 9
Page 27 and 28: Pantele profilului transversal şi
Page 29 and 30: Suprafaţa macadamului terminat tre
Page 31 and 32: splitul în exces şi urmează a do
Page 33 and 34: Fig. 3.10. Tehnologia de execuţie
Page 35 and 36: Îmbrăcăminţile bituminoase grel
Page 37 and 38: Filerul cel mai frecvent folosit la
Page 39 and 40: naftenat de cupru 2 % şi petrosin
Page 41 and 42: 25, filer şi bitum. Conţinutul de
Page 43 and 44: - după locul de amplasare se disti
Page 45 and 46: Uscarea, încălzirea şi desprăfu
Page 47 and 48: mixturii asfaltice pe întreaga lă
Page 49 and 50: - rulourile sau pneurile compactoru
Page 51 and 52: - prezenţa unor cantităţi mari d
Page 53 and 54: din beton de ciment clasa BcR 3,5 s
Page 55 and 56: direct la aceasta în cazul aliment
Page 57 and 58: mod hotărâtor în atingerea unei
Page 59 and 60: Maşinile cu cofraje glisante prezi
Page 61 and 62: Pentru a împiedica scurgerea paste
Page 63 and 64: - măturarea suprafeţei, care perm
Page 65 and 66: Fig. 3.26. Amenajarea rosturilor de
Page 67 and 68: În ceea ce priveşte rosturile de

3. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?