Compendiu-de-Chirurgie-OMF-Vol-I.pdf

Complicaţii locale aleanesteziei loco-regionale1. Descuamarea epitelială şi ulceraţii ale mucoasei.2. Necroza mucoasei.3. Injectitele postanestezice.4. Trismusul persistent.5. Paresteziile persistente.6. Alveolita postextracţională.1. Descuamarea epitelială şiulceraţii ale mucoaseiDescuamarea epitelială se produce priniritarea prelungită a ţesuturilor moi orale datorită:• aplicării anestezicului topic pe mucoasa oralăun timp mai îndelungat;• susceptibilităţii ţesuturilor la anestezicul topic(sensibilitate crescută).Leziunea apare într-o zonă în care s-a aplicatanestezicul topic şi subiectiv pacientul acuzădureri la câteva zile de la realizarea anesteziei.Pentru a evita această complicaţie se recomandăca anestezicul topic să fie în contact cumucoasa numai 1-2 minute.Dacă durerea persistă este necesar untratament specific iar dacă senzaţia dureroasăcontinuă sau este de intensitate mare se administreazăantialgice şi unguente topice carereduc iritaţia din zonă. Fenomenele de descuamareepitelială se remit în câteva zile.Alteori, pacienţii acuză că la două zile dela anestezie au observat apariţia unor ulceraţiide obicei la locul de puncţie anestezică. Principalulsimptom este durerea intensă.în etiologia ulceraţiei mucoasei postanestezicsunt incriminaţi:• stomatita aftoasă recidivantă (cel mai frecvent);• herpesul simplex;• traumatismele tisulare.Stomatita aftoasă recidivantă aparela nivelul mucoasei mobile - frecvent în vestibululbucal. Se consideră că este fie un proces autoimun(teoria cel mai frecvent acceptată) fie oformă de infecţie bacteriană.Herpesul simplex întâlnit destul de frecventeste de etiologie virală. Oral se manifestăiniţial ca mici vezicule pe mucoasa fixă (bolta palatină).Traumatismele tisulare produse de ac,soluţia de anestezie locală, comprese sau oricealt instrument pot activa forma latentă fie a stomatiteiaftoase recidivante, fie a herpesului simplexcare erau prezente pe mucoasă înainte deinjectare. Din păcate, până în prezent, nu existănici o metodă de prevenire a acestor leziuni oralela pacienţii susceptibili.în principal, tratamentul este simptomaticiar pacientul va fi avizat asupra faptului căaceastă complicaţie nu se datorează unui processeptic postanestezic ci este de fapt o exacerbarea unui proces patologic care era dejaprezent în ţesuturi sub formă latentă.Majoritatea acestor pacienţi au mai prezentatîn antecedente aceste complicaţii şi li seva sublinia posibilitatea reapariţiei fenomenului.Scopul tratamentului este de a menţinezona ulcerativă protejată. Dacă este necesar sepot aplica soluţii de anestezie topică pe zona ulcerativădureroasă, alături de irigaţii locale folosindo soluţie ce conţine un antihistaminic,alături de un antiinflamator şi un analgezic local.Nu se recomandă asocierea unui corticosteroiddeoarece creşte riscul de suprainfectat.Ulceraţiile persistă de obicei 7-10 zile.2. Necroze ale mucoaseiAceste complicaţii apar de obicei pe fondulunei ischemii prelungite sau decolări brutalea mucoperiostului.Apar de obicei după anesteziile în mucoasafixă a bolţii palatine şi mai rar vestibular,unde mucoasa este mai extensibilă. Ischemiaprelungită se datorează în principal vasoconstrictoruluidin soluţia anestezică.Necroza prin tulburările trofice localepoate interesa mucoasa, periostul şi chiar osul.Zona de necroză are iniţial o coloraţie violacee,apoi devine brun-cenuşie cu formarea deflictene care se deschid spontan.Ţesuturile necrozate se izolează de mucoasanormală şi se detaşează sub formă de sfacele,sau uneori de mici sechestre osoase. Zonaulcerativă are margini neregulate, fundul murdarşi este dureroasă spontan şi la atingere. Leziunease suprainfectează rar, situaţie în careprocesul de vindecare se prelungeşte şi maimult.Evoluţia leziunii este de 7-10 zile, iar atitudineaterapeutică constă în:• detaşarea zonelor necrozate;