Certificarea pădurilor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegetică
Simptomele foliare, care indică poluarea cu SO 2
(internervare) – fig. 1, ori poluarea cu fluor, clor,natriu
(perimetrale) – fig. 2 pot fi ilustrate în casa expoziţională
prin fotografii color, sau frunzare.
Fig. 3. Frunze de castan cu necroze perimetrale cauzate de
poluarea cu fluor în Baia Mare, 2008
Castanea sativa leaves with marginal necroses, characteristic
symptoms of fluorine toxicity, 2008
Ca bioacumulator, castanul indică nu numai nivelurile
de poluare ci şi dispersia poluanţilor. La Baia Mare
sub hornul de la ROMPLUMB, sulful din frunze ajunge
la 1979 ppm (peste pragul de toxicitate de 1500 ppm),
prin dispersare în amonte pe firul râului Firiza la Limpedea
scade la 1498 ppm, iar în aval, emisiile de SO de la
2
ROMPLUMB se unesc cu cele de la Phoenix şi alte surse
locale, ajungând la 2.777 ppm la Valea Vicleană.
Castanul bun este un foarte sensibil indicator al poluării
cu SO , mai ales în stadiul de plantulă ori seminţiş,
2
începând de la concentraţia de 1500 ppm.
La o poluare puternică, atunci când sulful atinge 3.250
ppm în frunze, necrozele ruginii internervare au forme
distincte cu marginile rotunjite.
Această specie este relativ rezistentă nu numai la SO2 ci şi la plumb, neînregistrând vătămări nici la 71 ppm
plumb în frunze, adică la o depăşire a pragului de toxicitate
de 7 ori (10 ppm).
Fig. 4. Zinc content of Castanea sativa leaves in Baia Mare, 2007
De remarcat, că toate noxele emise de ROMPLUMB se
dispersează dinspre Ferneziu spre Baia Mare la nivelul
jumătăţii superioare a Măgurei, ceea ce face ca popu-
24
laţia din Ferneziu amplasată la poalele Măgurei să fie
afectată de cantităţi mai mici de poluanţi: de1,6 ori fier,
1,5 ori plumb şi cadmiu, 1,3 ori cupru şi zinc.
Fig. 5.,6. Iron and sodium contents of Castanea sativa leaves
in Baia Mare, 2007
Calităţile castanului cu totul remarcabile de specie
indicatoare a calităţii aerului prin simptome şi analize
foliare, pot fi puse în evidenţă prin frunzare şi fotografii
cu simptome specifice poluării cu sulf, prin postere cu
diagnoze foliare la castan, prin cărţi şi prin numeroase
studii (în manuscris) şi articole publicate despre
evaluarea poluării prin analiza foliară a castanului:
• Bolea V., Chira D., 2005-2007: „Fundamentarea ştiinţifică
a metodei bioindicatorilor în evaluarea şi
supravegherea nivelurilor de poluare din ecosistemele
forestiere şi spaţii verzi”;
• Bolea V., Chira D., 2007-2008: „Flora indicatoare a
poluării”;
• Bolea V., Chira D., 2009: „Monitorizarea poluării prin
bioindicatori”.
2.8. Adaptarea la poluarea şi solurile acide
de la Baia Mare
Castanul de la Baia Mare se remarcă prin:
• amplitudinea mare a conţinuturilor de noxe: 1,8 –
71,0 ppm plumb; 22,8 – 163,7 ppm zinc; 0,7 – 2,2
ppm cadmiu; 60,5 – 258,2 ppm fier şi 400 – 1600
ppm mangan.