Certificarea pădurilor - Societatea Progresul Silvic

More documents

Recommendations

Info

Revista de Silvicultură şi Cinegetică prin tratamente biologice şi posibilităţile nelimitate ale intervenţiilor silviculturale la reconstrucţia ecologică a structurilor verticale şi orizontale, dereglate de maladia „cancerului de scoarţă”. Fotografiile din suprafeţele de probă executate de cercetătorii de la ICAS pot releva efectele imediate, sau după 3-10 ani, ale lucrărilor speciale de depresaj, degajare curentă şi întârziată, curăţire, răritură, sau convertire a crângurilor de castan, rămase după distrugerea codrilor seculari de castan de cancerul scoarţei, în crânguri cu rezerve sau revenirea la codru. 2.11. Farmecul turistic al pădurilor de castan Ilustrarea prin fotografii a păsărilor şi animalelor caracteristice căstănişurilor, va atrage atenţia asupra bogăţiei faunistice a ecosistemelor de castan şi va aduce contribuţii la educaţia ecologică a vizitatorilor şi mai ales a elevilor şi studenţilor. Flora bogată şi caracteristică a pădurilor cu castan se poate de asemenea reda, nu numai prin fotografii, frunzare şi ierbare, ci şi prin relevee floristice pe tipuri de căstănişuri. În ecosistemele forestiere cu castan, din producţia de castane, minim 9-22% rămâne necolectată (Bolea, 1986) şi constituie punctul de atracţie al unui mare număr de: • păsări mai mult sau mai puţin granivore: Garrulus glandarius, Pica pica, Nucifraga caryocatactes, Turdus merula, Phasianus colchicus, Columba palumbus, Streptopelia turtur etc.; • animale mici: Sciurus vulgaris, Lepus europaeus, Apodemus sylvaticus, A. flavicollis, Clethrionomys glareolus, Glis glis, Elyomis quercinus; • animale mari: Sus scrofa, Capreolus capreolus, Cervus elaphus şi Ursus arctos. Aceşti consumatori primari atrag în lanţul trofic al ecosistemului forestier un mare număr de consumatori secundari: Accipiter gentilis, Asio otus, Athene noctua, Bubo bubo, Strix alauco, Martes martes, Lupus canis, Vulpes vulpes, Linx linx etc. Ce poate fi mai atrăgător pentru turism, decât această heterogenă faună, care dă viaţă peisajului băimărean, având ca element caracteristic castanul ! 3. Trasee turistice 3.1. Pădurea Parc Piatra Virgină (de lângă Parcul Municipal Baia Mare) Plantaţiile din 1964-1965 pentru extinderea pe încă 10 ha a Parcului Municipal, în partea de amonte, pe Valea Usturoi s-au dezvoltat excepţional şi constituie după 43 de ani o pădure – parc, cu o mare varietate de specii indigene şi exotice cum sunt : Chamaecyparis lawsoniana, Tsuga canadensis, Thuja plicata, Catalpa speciosa, Phelodendron amurense, Juglans nigra, Juglans regia, Pinus strobus, Larix decidua, Picea abies, Abies alba, Pseudotsuga menziesii, Magnolia kobus, Pinus silvestris, 26 Castanea sativa, Acer pseudoplatanus, Quercus petraea, Tilia cordata. Fig. 11. Pădure de Chamaecyparis lawsoniana Chamaecyparis lawsoniana forest Arborii ating 30-40 cm diametru, 20-23 m înălţime, înfloresc (cu mare efect decorativ în cazul catalpelor), fructifică şi se regenerează, indicând o foarte bună naturalizare şi o deosebită vitalitate. Fig. 12. Pădure de agrement cu Camaecyparis Forest recreation with Camaecyparis Fig. 13. Pădure de agrement cu Castanea sativa Forest recreation with Castanea
Fig. 14. Pădure de agrement cu Pinus strobus Forest recreation with Pinus strobus Fig.15. Pădure de agrement cu Phelodendron amurense Forest recreation with Phelodendron amurense Pentru transformarea în parc a acestui arboret, cu o deosebită valoare de agrement, sunt necesare un minim de amenajări : alee de acces, un chioşc belvedere, bănci în locurile de odihnă şi amenajarea unui izvor. 3.2. Grădina Dendrologică Zeno Spârchez de pe Valea Usturoi Bazinul hidrografic al Văii Usturoi, este una din cele mai apreciate zone de agrement din partea periurbană a Municipiului Baia Mare. Această zonă de agrement începe cu Parcul Municipal Baia Mare (care se va prelungi în amonte cu încă 10 ha) şi cu Grădina Zoologică, continuă în amonte cu Rezervaţia de Castan Monument al Naturii şi Băile Feruginoase părăsite, iar la 500 m după ultima construcţie de pe Valea Usturoi, se poate îmbogăţii cu o Grădină Dendrologică de 5 ha, pe care propunem să o numim „Zeno Spârchez”, după numele profesorului care în calitate de Şef al Staţiunii de Cercetare Silvică Cluj, aparţinătoare de ICAS Bucureşti, este autorul conceptual al lucrării experimentale de cultură a exoticelor în zona goruneto-căstănişurilor cu Festuca drymeia. Mai mult decât atât, cercetătorul Zeno Spârchez a procurat de la Staţiunea de Cercetări Silvice Simeria toţi puieţii necesari pentru instalarea experimentului şi a transportat acest material de împădurire pe 27 Anul XV | Nr. 27 | 2010 Valea Usturoi. Grădina Dendrologică „Zeno Spârchez” se remarcă prin: • varietatea mare a speciilor de arbori de răşinoase: (Cryptomeria japonica, Chamaecyparis lawsoniana, Tsuga canadensis, Thuja plicata, Pinus strobus, Larix decidua, Picea abies, Abies alba, Pseudotsuga menziesii, Pinus silvestris) şi foioase (Catalpa speciosa, Phelodendron amurense, Juglans nigra, J. regia, Magnolia kobus, Castanea sativa, Acer pseudoplatanus, Quercus petraea); • cultura de Cryptomeria japonica, cea mai întinsă şi mai reuşită din România, considerată cea mai repede crescătoare specie în Japonia şi extinsă ca specie repede crescătoare şi în Europa sud-vestică (Franţa ş.a.); • aclimatizarea foarte bună a exoticelor, care fructifică şi se regenerează natural în condiţiile unui şleau de deal cu gorun şi castan, situat la 280-310 m altitudine, pe o pantă de 150, cu expoziţia S, SE şi SV, pe un sol brun de pădure, slab podzolit, cu mull, bogat în humus (H = 1,9-5,2%), cu textură luto-nisipoasă, profund (120 cm), slab acid (pH = 5,75-63) şi mezotrofic spre eutrofic (V = 72-83,8%); • creşteri foarte mari înregistrate de toate speciile şi îndeosebi de Larix decidua, provenienţa Comăneşti, care în amestec cu Castanea sativa la 46 de ani atinge 32 m înălţime. Cultura experimentală de exotice de pe Valea Usturoi a fost obiectul unui studiu minuţios în primii 16 ani de existenţă (Spârchez şi Bolea, 1976) şi poate devenii o Grădină Dendrologică cu un minim de cheltuieli pentru publicarea unei monografii a culturilor şi pentru amenajarea unei firme, a unei alei de vizitare, a unui pod de lemn peste o ravenă, a unor locuri de odihnă, a unui izvor, a unei hărţi cu amplasarea culturilor şi a unor etichete cu denumirea ştiinţifică şi provenienţa speciilor lemnoase.
Page 1 and 2: Parcul Naţional Piatra Craiului (F
Page 3 and 4: Pag. 49 54 59 68 75 79 83 CUPRINS C
Page 5 and 6: Comitetul de redacţie al Revistei
Page 7 and 8: necesară şi pentru a reda vieţii
Page 9 and 10: La sylviculture et l’aménagement
Page 11 and 12: Toutefois il est ces cas où la gé
Page 13 and 14: sistem a fost făcută această cer
Page 15 and 16: 1. Introducere Ciuperca asiatică C
Page 17 and 18: Foto 7. Cancere netratate, vindecat
Page 19 and 20: 4.4. Convertirea lăstărişurilor
Page 21 and 22: preparatului biologic utilizat în
Page 23 and 24: 2.3. Castanul - simbol al oraşului
Page 25: • capacitatea mare de acumulare
Page 29 and 30: istică (72 specii), prin accesibil
Page 31 and 32: Argument Starea alarmantă în care
Page 33 and 34: Numai acţiunile umane iraţionale
Page 35 and 36: 5. România, o ţară a pădurilor
Page 37 and 38: Niculescu, Ana Popova-Cucu, Al. Ro
Page 39 and 40: Fig. 2. Sarcocipha coccinea (Foto I
Page 41 and 42: Fig. 11. Aconitum lycoctonium (Foto
Page 43 and 44: 43 Anul XV | Nr. 27 | 2010 Produse
Page 45 and 46: 6. Pădurile care permit recoltarea
Page 47 and 48: egistrat cazuri de recoltare ilegal
Page 49 and 50: 1. Introducere. Condiţii naturale
Page 51 and 52: tari din această regiune geografic
Page 53 and 54: 53 Anul XV | Nr. 27 | 2010 Abstract
Page 55 and 56: prezent, un management realist al u
Page 57 and 58: şi al Mediului, celor care gestion
Page 59 and 60: 59 Anul XV | Nr. 27 | 2010 Politic
Page 61 and 62: a unui minister al pădurilor, care
Page 63 and 64: indivizi interesaţi, prin transfer
Page 65 and 66: domeniul forestier”. Este pentru
Page 67 and 68: 67 Anul XV | Nr. 27 | 2010 11,7% î
Page 69 and 70: Analizând în detaliu noţiunea de
Page 71 and 72: 2. 3. Folosinţa potrivit cadastrul
Page 73 and 74: devine neclară nu numai pentru omu
Page 75 and 76: 75 Anul XV | Nr. 27 | 2010 Legisla
Page 77 and 78:
identificate şi mijloacele concret
Page 79 and 80:
79 Anul XV | Nr. 27 | 2010 Din acti
Page 81 and 82:
urlane, în mare parte degradate, a
Page 83 and 84:
Născut la 14 decembrie 1934 la Sâ
Page 85 and 86:
29. Contribuţii la cunoaşterea fl
Page 87 and 88:
94. Ursul şi omul în Carpaţii Me
Page 89 and 90:
154. Dropia (Otis tarda) - în lan
Page 91 and 92:
În dezbateri ştiinţifice, profes
Page 93 and 94:
93 Anul XV | Nr. 27 | 2010 Aniversa
Page 95 and 96:
95 Anul XV | Nr. 27 | 2010 Comemora
Page 97 and 98:
se manifestă crescând tendinţa p
Page 99 and 100:
carea Ţării în timpul aceluiaşi
Page 101 and 102:
profesională în domeniul cercetă
Page 103 and 104:
PROTESTUL SOCIETĂŢII „PROGRESUL
Page 105 and 106:
105 Anul XV | Nr. 27 | 2010 PROTEST
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
PROTESTUL SOCIETĂŢII „PROGRESUL
Page 111 and 112:
show all

Certificarea pădurilor - Societatea Progresul Silvic

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?