Certificarea pădurilor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegetică
Din aceste cărţi, ca şi din volumele „Fagul” (I. Milescu, A.
Alexe, H. Nicovescu, P. Suciu, 1967), „Istoria pădurii româneşti”
(C. C. Giurescu, 1975), „Padurea seculara” (Bândiu,
C., Smejkal, G. M., Vişoiu-Smejkal Dagmar, 1995),
„Banater Urwälder” (G. M. Smejkal, C. Bândiu, Dagmar
32
Vişoiu-Smejkal, 1995) si „Les forêts vierges de Roumanie”
(V. Giurgiu, N. Doniţă, C. Bândiu, S Radu, R. Cenuşă, R.
Dissescu, Cr. D. Stoiculescu, I. A. Biriş, 2001) (Fig. 1), a
rezultat un bogat volum informaţional care poate fi sintetizat
in trei mesaje:
Fig. 1. o selecţie de şase cărţi importante de specialitate despre pădure cu 2.200 pagini,
din care jumătate sunt dedicate făgetelor româneşti.
A selection of six major books specialist on forest with 2.200 pages, half of them are dedicated to Romanian beech.
a. Daca omul, în implicarea sa tot mai activă în
societatea industrializată, se va desprinde de
legătura sa ancestrală cu pădurea va plăti scump
această greşeală fundamentală, deoarece el este
fiinţa sensibilizată care persistă numai în arealul
„natural”.
b. Poporul român „aşezat în calea tuturor relelor” a putut
supravieţui tocmai datorită protecţiei pădurii.
c. Pădurea, prin polenul, arborii şi lemnul acestora,
este un cronicar imparţial al timpurilor de mult
apuse.
Cercetarea acestor „amprente” ale pădurii permite reconstituirea
si prevederea evoluţiei climatice.
Alte valoroase sinteze monografice evidenţiază specificitatea
făgetelor româneşti şi sub raport ecologic (Pauca-Comănescu
et al, 1989) şi biometric (I. Popescu-Zeletin
et al, 1957). Ultima şi comparativ cu alte 16 specii
de interes forestier.
2. Retrospectivă climatică
Dacă ar fi să comparăm vârsta de 6 miliarde de ani ai
Terrei cu durata celor 24 ore a unei zile, rezultă că viaţa
a apărut la ora 12 iar omul abia în ultimele 29 secunde
înaintea orei 24. Recurgând la aceiaşi scară rezultă că
ultima glaciaţie, derulată între acum 70.000 şi 10.000
ani, a avut loc între ultima secundă şi ultima şeptime
de secundă înaintea orei 24. În acel timp gheţarii acopereau
teritoriul Europei situat la nord de latitudinea
de 50 0 , Munţii Alpi, Caucauz şi endemic chiar Munţii
Pirinei şi Carpaţi. Spaţiul geografic al României era dominat
cu precădere de 2 zone de vegetaţie: stepa in regiunile
de joasă altitudine, tundra in regiunea de mare
altitudine (Fig. 2).
Fig. 2: Peisajul silvestru al europei în timpul ultimei
glaciaţii (Cachan, 1972). Legenda (de sus în jos): Zone
acoperite de gheţuri, tundră, Stepă cu arbori, Stepă,
Pădure temperată rece, Vegetaţie mediteraneeană
Sylvan landscape of Europe during the lastglaciation(Cachan,
1972). Areas covered by ice,Tundra, Steppe with trees, Steppe,
Cold temperate forest, Mediterranean vegetation.
Ca urmare a plasticităţii climatice (N. Topor, 1967), istoria
Pământului a înregistrat o succesiune continuă de
schimbări ale peisajului silvestru. Începând din perioada
subatlantică, de acum circa 3.000 ani, climatul s-a
modificat de la umed spre rece iar aspectul vegetaţiei
forestiere s-a apropiat de cel actual. In Europa, gheţarii
polari s-au retras la latitudini de peste 75 0 . Între zona
de tundră şi zona de stepe continentale şi mediteraneene
s-au instalat zonele pădurilor de conifere boreale,
a pădurilor mixte de foioase şi conifere, a pădurilor mediteraneene
sempervirescente, a pădurilor temperate
de foioase (Fig. 3) dominate de expansiunea fagului.
Nimic mai firesc.