Certificarea pădurilor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegetică
tal, oceanic şi polar; are suprafaţa armonios împărţită
pe cele 3 mari unităţi de relief: câmpie, dealuri şi munte
(Fig. 5); este riverană celui mai mare fluviu central-european,
în cel mai valoros sector al acestuia; are deschidere
la mare şi dispune de o uimitoare diversitate
la nivelul celor 3 regnuri: mineral, vegetal şi animal.
Astfel, deşi suprafaţa României deţine abia 2,39% din
suprafaţa Europei, concentrează: 4 (13%) din numărul
de peisaje europene; 7 (64%) din numărul claselor de
soluri europene; 5 (42%) din numărul zonelor de vegetaţie
naturală europeană; 3.450 specii de plante superioare,
respectiv 28% din inventarul floristic european
estimat la cca. 12.500 specii; 497 specii minerale, adică
25% din diversitatea mineralogică mondială; aproximativ
450 unităţi edafice; 98 tipuri de peisaj; 162 sectoare
ecologice, 212 tipuri de staţiuni forestiere; 50 formaţii
forestiere cu cca. 500 tipuri naturale potenţiale de pădure
şi circa 50.000 specii biologice estimate (Cr. D. Stoiculescu,
1999 a, b), din care 33.085 specii nevertebrate
identificate (Anonymus, 1996). Prin considerabila complexitate
ecologică şi structurală, inegalată de nici un
alt ecosistem, ecosistemele forestiere concentrează, în
situaţii comparabile, cea mai mare biodiversitate.
Fig. 5. Suprafaţa României este armonios divizată pe
cele trei mari unităţi de relief: câmpie (până la 200 m
altitudine) - 38%, dealuri (200 – 700 m alt.) - 32% şi munţi
(700 – 2544 m alt., Vf. Moldoveanu) - 30% (Ichim et al,
1983). Marea diversitate fizico-geografică a teritoriului
favorizează formarea unui impresionant mozaic ecologic
şi biologic. Sursa hărţii: ro.globalcom.ro/harti-dinromania/harta-fizica-romania.jpg
Romania’s surface is divided into three major console relief
units: Lowland (up to 200 m) - 38%, hills (200-700 m alt.) - 32%
and mountains (700-2544 m alt., Moldoveanu Peak) - 30%
(Ichim et al, 1983). The great diversity of physico-geographical
territory favors the formation of an impressive mosaic of
ecological and biological.
Aproximativ 90% din numărul total de plante şi animale
terestre vieţuiesc în păduri (H-J Otto, 1998). În pădurile
virgine şi cvasivirgine aceasta atinge apogeul. Această
situaţie reprezintă o caracteristică relevantă a pădurii
româneşti, accentuată şi prin faptul că biocenoza este o
reflectare a biotopului. Pe scurt, România e singura ţară
34
a Uniunii Europene care focalizează 5 din cele 11 regiuni
biogeografice continentale: alpină, continentală,
pontică, panonică şi stepică (Fig. 6). La nivel naţional
aceste regiuni biogeografice se diferenţiază în 21
ecoregiuni: 1- Carpaţii Meridionali, 2 – Carpaţii Orientali,
3 – Câmpia Banatului şi Crişurilor, 4 – Câmpia Moldovei,
5 – Câmpia Someşului, 6 – Câmpiile Găvanu-Burdea, 7
– Dealurile Banatului, 8 – Dealurile Crişanei, 9 – Delta
Dunării, 10 – Lunca Dunării, 11 – Munţii Apuseni, 12 –
Munţii Banatului, 13 – Podişul Central Moldovenesc,
14 – Podişul Dobrogei, 15 – Podişul Getic, 16 – Podişul
Sucevei, 17 – Podişul Transilvaniei, 18 – Silvostepa
Câmpiei Române, 19 – Stepa Câmpiei Române, 20 –
Subcarpaţii Getici, 21 – Subcarpaţii de Curbură (Fig. 7).
Fig. 6. România este singura ţară a Uniunii europene
care concentrează pe teritoriul ei cinci din cele 11 regiuni
biogeografice continentale: alpină, continentală, pontică,
panonică şi stepică. Sursa hărţii: http://dataservice.eea.
europa. eu/atlas/viewdata/wiewpub.asp?id=155
Romania is the only EU country that focuses on its territory,
five of the 11 Continental biogeographical region: Alpine,
Continental, Pontic, Pannonian et Steppe.
Fig. 7: La nivel naţional aceste regiuni biogeografice se
diferenţiază în 21 ecoregiuni. Sursa hărţii: Ministerul
mediului şi Gospodăririi Apelor.
Nationally these biogeographic regions differ in 21 ecoregion.