Certificarea pădurilor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegetică
noastră şi exemplele pot continua.
Relaţia spirituală om – brad este una trainică, omul îl
considera ca fiind un “copac sfânt”, el nu era doborât şi
rădăcina lui menţinea legăturile nevăzute între arbore,
om şi spiritele supranaturale. Pierzându-şi cu timpul
caracterul sacru, lemnul de brad a devenit, cum era şi
firesc, materia primă de construcţie a troiţelor, a stâlpilor
monumentali şi ai altarelor. Petrecerea cel puţin a 30 de
minute intr-o pădure de brad grăbeşte vindecarea în
caz de bronşită, astm, hipertensiune arterială, acnee.
Ca şi cedrul se spune că tămăduieşte suferinţele fizice
şi alină sufletul.
2. Scopul şi obiectivele cercetării
Diminuarea accentuată a proporţiei bradului în
pădurile Europei, ca şi reducerea suprafeţelor cu brad
la nivel naţional (4,9% din suprafaţa fondului forestier
naţional) este o dovadă elocventă a ineficienţei
măsurilor silvotehnice, începând cu regenerarea ce s-a
aplicat în amestecurile de fag cu răşinoase şi terminând
cu măsurile inadecvate de pază şi de protecţie ale
pădurilor.
Scopul principal al studiului este de a determina gradul
în care pot fi afectate arboretele prin recoltarea de
pomi de Crăciun sau de cetină de brad în perioada
sărbătorilor de iarnă.
Fig.1. Pomii de Crăciun valorificaţi în perioada 1986-2009
Christmas trees monetize during 1986-2009
Printre obiectivele fixate se intenţionează o sensibilizare
mai mare a opiniei publice în protecţia şi ocrotirea
bradului, având în vedere declinul manifestat al acestei
specii. Poziţia silvicultorilor trebuie să fie una corectă,
sub aspect ecologic, în aplicarea extragerilor, fără a
ceda la presiunile de orice natură la care sunt supuşi
pentru că regenerarea pe cale naturală şi evoluţia
arboretelor este dificilă mai ales până la vârste de 15-20
ani, exact atunci când se efectuează recoltarea pomilor
de Crăciun.
3. Locul cercetărilor şi metode aplicate
Pentru o analiză mai aprofundată a acestui fenomen,
cu ocazia lucrărilor de recoltare a pomilor de Crăciun
din zona Avrig, din iarna anului 2008 şi 2009, s-au
efectuat măsurători la un număr de 1194 de exemplare
44
de brad extraşi pentru a fi valorificaţi. Tineretul de brad
cercetat provine din 10 unităţi amenajistice (124,1
ha) aparţinând la trei unităţi de producţie din cadrul
Ocolului Silvic Avrig (ocol silvic de stat) şi Ocolul Silvic
Izvorul Florii (regie autonomă în cadrul Primăriei Avrig
care este proprietarul fondului forestier) unde au fost
concentrate tăierile de recoltare din zona Avrig .
Metodele de lucru aplicate includ studiul documentelor
de arhivă, a amenajamentelor silvice, cronicile ocoalelor,
măsurătorile efective şi observaţiile efectuate pe
teren în perimetrele specificate. Datele culese au fost
analizate, selectate, sistematizate şi interpretate după
metode ale biostatisticii forestiere. Cu ocazia culegerii
datelor de teren au fost executate şi numeroase
fotografii, din care sunt prezentate câteva.
4. Valorificarea bradului pentru tradiţia
sărbătorilor de Crăciun
O activitate care a devenit tradiţională pentru zona
Avrigului este producerea şi valorificarea pomilor de
Crăciun confecţionaţi din tineret de brad.
După cum se poate observa din graficul nr.1, în ultimii
24 de ani din zona Avrig au fost recoltaţi şi valorificaţi
în medie 20,75 mii bucăţi pomi de Crăciun pe an.
Cantitatea de pomi a satisfăcut în primul rând cerinţele
pieţii judeţului Sibiu unde prezenţa populaţiei de
origine germanică a exercitat o puternică influenţă în
respectarea tradiţiei pomilor de Crăciun, dar şi unele
oraşe mari cum sunt Bucureşti, Constanţa, Craiova,
Brăila sau Tulcea. Evoluţia în timp a numărului de
pomi valorificaţi în perioada 1986-2009 cunoaşte
o variaţie relativ sinuoasă, având din când în când
şi praguri minime datorită fluctuaţiilor de pe piaţă.
Pe ansamblu avem o creştere neuniformă până în
perioada1999-2002, cu un maxim absolut în anul 1999
când s-au valorificat 41,0 mii buc., după care cantităţile
scad în praguri. Scăderea este mai accentuată după
anul 2005 datorită invadării pieţei cu pomi proveniţi
din export (în special din Danemarca).
5. Staţiunile de unde se recoltează
Fondul forestier unde s-au efectuat extragerile este
situat la altitudini de 610-1380 m (altitudinea medie de
838m), pe terenuri cu înclinare de 5-45° (panta medie
de 26,1°) pe staţiuni în marea majoritate (96,6%) de
tip 3.3.3.2- Montan de amestecuri, Bm, brun edafic
mijlociu, cu Asperula-Dentaria şi 3,4% pe staţiuni de
productivitate superioară de tipul 3.3.3.3- Montan de
amestecuri, Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria.
Eutricambosolul tipic ocupă 42% din suprafaţă,
districambosolul tipic 47,7% şi districambosolul litic
10,3%. Pe pantele repezi, peste 30-35° şi pe soluri
superficiale, cu schelet la suprafaţă şi volum edafic mic,
bradul se regenerează foarte greu, extragerea lui şi în
condiţiile unei densităţi mici este o mare greşeală.
Expoziţiile versanţilor sunt reprezentate în suprafaţa
studiată astfel: 33,9% E, 28,9% NV, 16,6% N, 14,2% V şi
6,4% S(de fapt un platou).