Certificarea pădurilor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegetică
Fig. 16, 17. Arboret de Cryptomeria japonica, unic în
România şi regenerare naturală de Cryptomeria japonica,
Chamaecyparis lawsoniana şi Thuja plicata. (Foto Bolea)
Cryptomeria japonica forest, unique in Romania and natural
regeneration of Cryptomeria japonica Chamaecyparis
lawsoniana şi Thuja plicata.
3.3. Căstănişul cu Festuca drymeia de pe Valea
Usturoi
Arboretele cuprind şi alte specii diseminate: fag, cireş,
tei cu frunza mare, tei de deal, sorb (Sorbus torminalis),
păr pădureţ şi carpen. Productivitatea lor este superioară
spre mijlocie căci, deşi beneficiază de topoclimate
cu umiditatea atmosferică ridicată, cu evapotranspiraţie
redusă şi deficit mic de apă în sezonul de vegetaţie
şi de prezenţa unor surse suplimentare de apă, în
cuprinsul viroagelor şi vâlcelelor, vegetează pe soluri
mezotrofice (Bolea, 1975).
Subarboretul dispus în pâlcuri întrerupte este reprezentat,
de Viburnum opulus, Cornus mas, Sambucus racemosa,
S. nigra şi Rosa canina.
În pătura erbacee, Festuca drymeia este dominantă exclusivă,
oglindind particularitatea acestor staţiuni piemontane
de a avea soluri cu regim de umiditate reavăn
până la jilav. Gradul de înţelenire al solului este de 50%,
dar nefiind o înţelenire continuă, nu împiedică regenerarea.
28
Seminţişul se dezvoltă foarte bine pe soluri podzolite
brune argiloiluviale, moderat până la bogate în humus
de tip mull, dar este neuniform răspândit.
Seminţişul se dezvoltă foarte bine pe soluri podzolite
brune argiloiluviale, moderat până la bogate în humus
de tip mull, dar este neuniform răspândit.
3.4. Căstănişul cu ericacee de la Morgăul Mic
Arborete sunt pure cu gorun diseminat. Conformaţia
arborilor este necorespunzătoare, cu trunchiuri conice,
înfurcite de la bază, cu ramuri foarte groase, coroane
lăbărţate şi elagaj defectuos. Productivitatea arboretelor
este inferioară căci substratul litologic, format din
andezite cuarţifere şi andezite piroxenice, cu hornblendă,
imprimă solurilor podzolice gălbui, argiloiluviale,
caracterul semischeletic, până la scheletic, ceea ce reduce
volumul lor fiziologic util şi le face oligotrofice şi
chiar distrofice, când orizontul lor superior este erodat
(Bolea, 1975).
Subarboretul este format din Sorbus torminalis, Pyrus
pyraster, Crataegus monogyna, Rubus caesius şi R. hirtus.
În pătura erbacee domină Vaccinium myrtillus şi Calluna
vulgaris. Gradul de înţelenire este de 87%. Instalarea
seminţişului este îngreunată de V. myrtillus, C. vulgaris,
Nardus stricta şi Agrostis stolonifera, care produc o
înţelenire continuă, şi mai puţin de Luzula albida, Calamagrostis
arundinacea şi Festuca heterophylla, care
produc o înţelenire discontinuă.
3.5. Rezervaţia de castan comestibil de la Morgăul
Mare
Valorificarea capacităţii de regenerare naturală a
castanului de la Morgău în arboretele bătrâne, total
uscate din cauza cancerului scoarţei, necesită o gamă
largă de intervenţii culturale (ajutorarea regenerării,
degajări, curăţiri, rărituri) adaptate la stadiile de
dezvoltare ale arboretelor.
Infecţiile cu Cryphonectria parasitica au fost de 100% la
generaţia bătrână, iar în regenerarea naturală sunt mai
frecvente la lăstari (54%) şi mai puţine (19%) la castanii
tineri proveniţi din sămânţă.
De aceea. În cazul pâlcurilor de nuieliş, curăţirile au avut
un pronunţat caracter de igienă, extrăgându-se arborii
maturi, uscaţi şi lăstarii infectaţi de Cryphonectria
parasitica.
La intensitatea intervenţiei de 45,5% după numărul arborilor,
prin aceste curăţiri s-a redus numărul lăstarilor
vătămaţi de cancerul scoarţei de la 38,8% la 9,1% în final
au rămas 2.875 ex./ha.
Deosebit de interesantă ar fi continuarea experienţelor
cu o nouă variantă de curăţiri având intensitatea de
47,9%, care să urmărească extragerea tuturor lăstarilor
infectaţi, menţinând numai 2.750 ex./ha.
Bazinul Morgăul Mare, de la Valea Roşie, O.S. Baia Mare,
prin heterogenitatea vegetaţiei lemnoase sub raportul
vârstei, provenienţei, etapelor de dezvoltare, prin variabilitatea
intraspecifică a castanului, prin bogăţia sa flo-