Certificarea pădurilor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegetică
carpatica, Sesleria haynaldiana, Trisetum macrotrichum,
Koeleria transsilvanica, Draba compacta, Hesperis
moniliformis, macul galben – Papaver alpinum ssp.
corona-sancti-stephani etc. Endemite strict locale sunt
garofiţa Pietrei Craiului – Dianthus callizonus, simbolul
floristic al masivului, descoperită în jurul anului 1853
de botaniştii transilvăneni Kotschyi şi Schot, cei care
i-au dat şi denumirea de Dianthus callizonus, adică
„garofiţa cu prea frumoase brâuri” (Opriş, 1972) şi
Aubrieta intermedia ssp. falcata. Garofiţa Pietrei Craiului
este cantonată numai pe brânele şi stâncăriile înierbate
şi însorite din zona alpină inferioară sau la limita
superioară a pajiştilor alpine, mai ales pe versantul
vestic al masivului, pe valea Dâmboviţei (Pop, şi
Sălăgeanu, 1965). De asemenea, sunt prezente şi specii
de interes comunitar, cum ar fi gălbenelele - Ligularia
sibirica şi Liparis loeselli (specii protejate conform
Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC fiind incluse şi
în Convenţia de la Berna) precum şi clopoţeii de munte
- Campanula serrata, specie inclusă în anul 2003 în
Anexa II a Directivei Habitate a UE.
Fig. 6. Campanula carpatica (Foto I. Bîlea)
Fig. 7. trolius europaeus (Foto I. Bîlea)
40
Fig. 8. Dianthus callizonus (Foto I. Bîlea)
Fig. 9. Dianthus arenarius (Foto I. Bîlea)
Fig. 10. Leontopiodium alpinum (Foto I. Bîlea)