Certificarea pădurilor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegetică
Moldova – 0,65 2 ), fosta Iugoslavie 4.091 (din care:
Bosnia-Herţegovina -1.009, Croaţia - 966, Macedonia
- 416, Serbia - 1.002, Montenegro -157, Slovenia
- 541 mii ha), Bulgaria - 620, Grecia - 250 mii ha);
V. Asia Mică-Crimeia-Caucaz: 4.211 mii ha, 24,3%
(Turcia - 350, Crimeia - 33, Caucaz - 728, Transcaucaz
-1.300, Iran -1.800, Irak - (?)).
Total: 17.333,2 mii ha, 100%. Făgetele din primele
patru regiuni aparţin aproape în exclusivitate speciei
Fagus sylvatica (75,7%), iar cele din Asia Mică, Crimeia,
Caucaz, speciei Fagus orientalis (24,3%). Din cele
circa 13.122 mii ha ocupate de Fagus sylvatica circa
7 mii. ha (cca. 53,3%) se găsesc în Balcani. Datele
actualizate, după destrămarea U.R.S.S., Iugoslaviei şi
Cehoslovaciei, permit următoarea ierarhizare a ţărilor
în raport cu suprafaţa deţinută: Romania:2.040.000 ha
(11,77%); Iran: 1.800.000 ha (10,39%);:Franţa:1.710.000
ha (9,87%).România, prin deţinerea celei mai mari
suprafeţe de făgete, 2.040.000 ha, respectiv 11,77% din
arealul euro-asiatic al genului, cât şi a celor două specii,
Fagus sylvatica L. şi F. orientalis Lipsky şi a hibridului lor
natural F. taurica Popl., are o responsabilitate distinctă
în gestionarea şi conservarea acestei valoroase resurse
naturale de multiplă valoare şi importanţă. (Continuare
în numerele viitoare).
Bibliografie
Anonimus, 1972: Mic dicţionar enciclopedic. Editura enciclopedică
română. Bucureşti, 1.734 pp.
Anonimus, 1992: Anuarul statistic al României 1991. Intreprinderea
Poligrafica Filaret. Bucureşti, p. 2.
Anonimus, 2002: WWF and IKEA Co-operation on Forest
Projects. A partnership to promote responsible forestry.
Roennowsggatan & Gland, 2 pp.
Anonymus, 1996: Environment Protection Strategy. Regia
autonoma „Monitorul Oficial”. Bucuresti, 303 pp.
Bandiu, C., Smejkal, G. M., Visoiu-Smejkal Dagmar, 1995:
Pădurea seculară. Editura Mirton. Timişoara. 180 pp.
Beldie, Al., 1952: Genul 34. Fagus. In: Flora R.P. Romane. Tom
I, Edit. Academiei Romane. Bucureşti, p: 219 -224.
Europäische Buchenwaldinitiative, 2007. Sub redacţia
Hans D. Knapp, Almut Spangenberg. Bundesamt für Naturschutz
- Skripten 222. Bonn-Bad Godesberg, 186 pp.
Europäische Konferenz am 12./13. Juni 2009. Weltnaturerbe
Buchenwälder. Netzwerkaufbau zwischen Welterbestätten
in Europa im Zeichen des Klimawandels. Sub
redacţia R. Schrader, B. Wegner. Thüringer Ministerium für
Landwirtschaft, Naturschutz und Umwelt. Erfurt, 308 pp.
Cachan, P., 1972: Les portes de l’avenir. Horizons de France.
Strasbourg et Genève. 218 pp.
David M. D., 1939: Consideraţiuni geopolitice asupra statului
român. Tipografia A. Terek. Iasi, p: 13.
Făgetele carpatine. Semnificaţia lor bioistorică şi ecopro-
2 In anul 2005, din “suprafaţa pădurilor Republicii Moldova
de 325,4 mii ha, făgetele reprezintau 0,2%”, respectiv 651 ha
(http://cim.mediu.gov.md/proiecte/proiect1.htm).
36
tectivă. Lucrările simpozionului din 30 – 31 mai 1979.
Sub redacţia V. Preda şi N. Boscaiu. Academia Română. Filiala
Cluj-Napoca. Subcomisia pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii. Cluj-Napoca, 436 pp.
Giurescu, C. C., 1975: Istoria pădurii româneşti din cele mai
vechi timpuri până astăzi. Editura Ceres. Bucuresti. 388 pp.
Giurgiu, V., 1978: Conservarea pădurilor. Editura Ceres. Bucuresti,
p. 112
Giurgiu, V., 1995: Salvarea padurilor naturale (virgine si cvasivirgine).
In: Protejarea si dezvoltarea durabila a padurilor
Romaniei. Sub. redactia V. Giurgiu. Arta Grafica. Bucureşti,
p:104-108.
Giurgiu, V., Doniţă N., Bândiu C., Radu S., Cenusă R.,
Dissescu R., Stoiculescu Cr., Biriş I. A., 2001: Les forêts
vierges de Roumanie. Ėdité par L’ASBL Forêt Wallonne
d’aprės maquette originale de Cécile Coussement. Louvain-la-Neuve
– Belgique. 206 pp.
Herold, F., 2007: Die andere Klima-Rede. Berliner Zeitung,
63. Jhg., Nr. 105 vom 7.05.2007. p. 1.
Hoffmann Bettina, Panek, N., 2007: Europäische Buchenwälder
als Weltnaturerbe ? In: Europäische Buchenwaldinitiative.
Sub. red. Hans D. Knapp, Almut Spangenberg.
Bundesamt für Naturschutz – Skripten 222. Bonn-Bad Godesberg,
p: 77-89.
http://cim.mediu.gov.md/proiecte/proiect1.htm
Ichim I., Radoane Maria, Surdeanu V., Radoane, N., 1983:
Trăsăturile orografice. În: Geografia României. Vol. I Geografia
fizică. Sub. red. L. Badea, P. Găstescu, Velcea V., Bogdan
O., I. Donisa, S. Dragomirescu, N. Florea, Gh. Niculescu,
Ana Popova-Cucu, Al. Rosu, V. Sencu. Editura Academiei
Romane. Bucuresti, p: 67-72.
INS - Institutul Naţional de Statistică, 2008: Fondul forestier
naţional, în anul 2007. Informaţii statistice. Seria silvicultură.
Bucureşti, p: 1.
Meusel, H., Jäger, E., Weinert, E., 1965: Vergleichende Chorologie
der Zentraleuropäischen Flora. Bd. 1. Jena.
Milescu, I., Alexe, A., Nicovescu, H., Suciu, P., 1967: Fagul.
Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 582 pp.
Negulescu, E. G., Savulescu, Al., 1965: Dendrologie. Editura
Agro-Silvică. Bucureşti. 512 pp. + 1 Map.
Otto, H.-J. 1998: Die Vielfalt der Wälder soll bewahrt werden.
Forst und Holz. Schaper Verlag, Hannover. 53 Jahrgang, 10
September, p: 534.
Padurea si poporul roman, 1987: Sub redactia: St. Pascu, E.
Negrutiu, V. Giurgiu, N. Boscaiu. Academia R. S. Romania.
Filiala Cluj – Napoca, 386 pp.
Pauca-Comănescu Mihaela, Almaşan, H., Arion, C., Bândiu,
C., Caracaş Victoria, Doniţă, N., Falcă, M., Honciuc
Viorica, Oromolu-Vasiliu Liliana, Popescu, A., Sanda,
V., Tacina Aurica, Vasu Alexandra, 1989: Făgetele din România.
Edit. Academiei R. S. România. 264 pp.
Pisota, I., 1983: Dunărea. În: Geografia României. Vol. I Geografia
fizică. Sub. red. L. Badea, P. Gâstescu, Valeria Velcea,
Octavia Bogdan, I. Donisa, S. Dragomirescu, N. Florea, Gh.