02.05.2013 Views

ISSN 2069 – 7961 ISSN-L = 2069 – 7961 Ianuarie 2012

ISSN 2069 – 7961 ISSN-L = 2069 – 7961 Ianuarie 2012

ISSN 2069 – 7961 ISSN-L = 2069 – 7961 Ianuarie 2012

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

ineînţeles cu specificul pe care dansul îl conferă.<br />

Deplasarea <strong>–</strong> deplasările în vals lent sunt înainte, înapoi şi se subordoneaza biomecanicii deplasării<br />

corpului omenesc. Valsul lent prezintă în deplasare un caracter aparte datorat ridicărilor şi coborârilor.<br />

Ridicarea şi coborârea. Specific valsului lent sunt ridicările şi coborârile în deplasare. Astfel corpul<br />

începe urcarea pe a doua jumătate a timpului unu muzical, continuă înalţarea pe timpul doi, este sus pe prima<br />

jumătate a timpului trei şi coboară pe a doua jumătate a acestuia (la sfârşitul timpului trei muzical, continuând<br />

coborârea şi pe prima jumătate a timpului unu muzical din măsura precedentă).<br />

Pasul. În valsul lent, deplasarea înainte pe primul pas şi timpul unu muzical se face la contactul cu solul<br />

cu rularea tălpii de pe călcâi la vârf în mod natural. Ridicarea corpului în deplasarea înainte pe timpul unu<br />

muzical, se realizează cu ajutorul tălpii, prin specificul rulării acesteia de la călcâi la vârf. în deplasarea înapoi,<br />

pe acelaşi timp, ridicarea se face cu ajutorul tălpii, numai din articulaţia genunchiului. Când pasul este făcut cu<br />

urcarea corpului pe timpul doi muzical, atunci el este făcut de regulă pe vârf. Pasul de pe timpul trei muzical<br />

se face de regulă de pe vârf pe călcâi. În valsul lent primul pas se face cu o uşoară contramişcare.<br />

Întoarcerile (rotările). În valsul lent, figurile au întoarceri care se execută între paşi, dar sunt şi cazuri în<br />

care o întoarcere mare se face pe un singur pas (pivotările).<br />

Contramişcarea. Prin natura ei ajută în valsul lent în deplasare şi mai ales în întoarcerile executate dupa<br />

folosirea sa. În deplasarea exterioară, păşirea în poziţie de contramişcare este obligatorie.<br />

Cha cha-ul este dansul latino care îşi are originea în dansul mambo.<br />

Măsura muzicală este de 4/4. Caracteristic muzicii este accentul pe timpul unu al fiecărei măsuri. Dansul<br />

trebuie început făcând primul pas pe timpul unu din măsură.<br />

Ritmul (tempo-ul) este de 28-30 de măsuri/minut. Muzica este construită astfel, încât fiecare al patrulea<br />

timp din măsură este împărţit în două părţi egale.<br />

Deplasarea <strong>–</strong> modul de păşire înainte în cha cha este asemănător rumbei. Contactul cu podeaua se face<br />

întâi pe vârf. Când se ajunge pe pingea se execută o presiune în podea datorată începerii transferului de greutăţi.<br />

Coborârea călcâiului este aproape simultană cu întinderea completă din genunchi a piciorului. Această trecere<br />

este delimitată <strong>–</strong> contact progresiv. Pasul înapoi este făcut întâi pe pingeaua piciorului care execută mişcarea<br />

sau pe vârf. În final călcâiul coboară atunci când greutatea este transferată pe piciorul în extensie. La finalul<br />

pasului, piciorul fără greutate se ridică natural de pe podea, întâi cu călcâiul. De regulă, piciorul care rămane<br />

fără greutate, pe timpii muzicali unu şi trei are o linie mai pronunţată, cu vârful în contact cu podeaua (atenţie,<br />

nu însă la toate figurile).<br />

Dansul este o activitate care se învaţă, se practică, se foloseşte în scop educaţional. Pentru un bun<br />

randament acesta trebuie să se practice la început sub îndrumarea unui cadru specializat, într-un mod conştient,<br />

gradual, în funcţie de particularităţile de vârstă, urmărindu-se evoluţia practicantului pe toate planurile amintite,<br />

astfel încât beneficiul să fie atât pentru practicant cât şi pentru sportul ca atare.<br />

BIBLIOGRAFIE:<br />

1. Dan Viorel Năstase <strong>–</strong> Dans sportiv <strong>–</strong> Editura Universităţii din Piteşti;<br />

2. Barcan, E.T. ,,1001 de jocuri pentru copii’’, Editura Sport Turism, Bucureşti;<br />

3. Mitra, Gh.; Mogoş Al <strong>–</strong> Metodica Educaţiei fizice, Ed Sport Turism, Bucureşti.<br />

103

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!