ISSN 2069 – 7961 ISSN-L = 2069 – 7961 Ianuarie 2012

field
A. domain C. region
B. surface D. sphere
Pentru a fi eficientă, testarea cunoştinţelor de limbă nu trebuie să fie sporadică, ci să aibă un caracter
organizat, judicios planificat şi sistematic.
Este bine ca profesorul să păstreze formularele de răspuns ale elevilor săi pentru comparaţii ulterioare
şi urmărirea evoluţiei lor.
Pentru aceasta este util ca fiecare fişă de răspuns să cuprindă suplimentar următoarele date:
¤ numele candidatului;
¤ calitatea;
¤ prilejul testării;
¤ data testării;
¤ calificativul testării anterioare;
¤ punctajul general;
¤ calificativul obţinut (excelent, foarte bine, bine, mediu, slab spre mediu, slab, foarte slab).
În cazul existenţei unor colective foarte bune este stimulativă diferenţierea în mai mare măsură a
candidaţilor în funcţie de performanţa personală.
În acest caz, este utilă introducerea unui parametru suplimentar, cel al factorului timp, pa baza căruia
se va putea acorda până la un sfert din punctajul general.
Candidaţii care se vor încadra în timpul minim stabilit şi vor avea punctajul de corectitudine necesar vor
putea obţine cel mai înalt calificativ, iar cei ce se vor înscrie în timpul maxim vor avea asigurat un calificativ
descrescând în proporţie cu punctajul de corectitudine şi de timp.
Punctajul trebuie calculat de asemenea manieră încât ponderea sa, în special la limitele de jos, să fie
dată de punctajul de corectitudine.
În eventualitatea introducerii acestui parametru, fişa mai poate cuprinde următoarele date, plasate
înaintea punctajului general:
¤ timpul rezolvării;
¤ punctajul de timp;
¤ punctajul de corectitudine.
Menţionez că nu văd metoda testării ca fiind deosebită de modalităţile tradiţionale de verificare decât
printr-un mod de formalizare riguros şi prin urmărirea unor scopuri mult mai precis şi mai bine conturate.
Testarea implică o pregătire prealabilă a examinatorului, respingând improvizaţia. T e s t e l e
presupun asimilarea unor norme precise de redactare, stabilirea unor criterii ferme de apreciere a răspunsurilor,
eliminarea formulărilor ambigue sau a celor care pot sugera răspunsul şi evitarea întrebărilor ce provoacă o
interpretare personală.
În schimb, ea presupune familiarizarea subiecţilor cu tehnica testării, necunoaşterea acesteia putând să
influenţeze negativ rezultatele obţinute şi deci să deformeze imaginea, cunoştinţele subiecţilor.
Metoda testării este subordonată simultan scopului şi obiectivelor urmărite, specificului disciplinei şi
nivelului subiecţilor testaţi.
Este o metodă dinamică de verificare a cunoştinţelor care poate fi aplicată cu foarte bune rezultate în
anumite situaţii inclusiv în cadrul studiului individual, dar ale cărei limite trebuie de asemenea cunoscute.
Bibliografie:
¤ Duţescu, Dan – Engleza fără profesor. Teach Yourself English – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1976;
¤ Hulban, Horia; Lăcătuşu, Tamara; Gogălniceanu, Călina – Exerciţii şi teste de limba engleză pentru
competenţă şi performanţă – Editura Polirom, Bucureşti, 2007.
63