ISSN 2069 – 7961 ISSN-L = 2069 – 7961 Ianuarie 2012
ISSN 2069 – 7961 ISSN-L = 2069 – 7961 Ianuarie 2012
ISSN 2069 – 7961 ISSN-L = 2069 – 7961 Ianuarie 2012
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
- Acest lant al invatarii prin descoperire se poate continua cu probleme in care se aplica formula<br />
(4) (sau regula (4)), cum ar fi:(5) (fig.1.6)<br />
"Sa se determine o relatie intre laturile si diagonalele unui paralelogram", ceea ce se obtine din<br />
regula (4) luand M=N, deoarece conform unei reguli anterior invatate, acestea coincid.<br />
Am indicat aici un exemplu de invatare prin descoperire a unui set de reguli prin rezolvare de<br />
probleme, in care elevul bazandu-se pe insusirea anterioara si pe actualizarea regurilor ce intra in<br />
combinatie descopera regula de ordin superior ca (3), (4) etc., care apoi se aplica la o clasa de probleme<br />
tip. Este bine ca elevii sa aiba constiinta unei asemenea ierarhii: "daca profesorii vor sti ce priceperi<br />
subordonate trebuie sa fie stapanite pentru a se invata o anumita pricepere, elevii vor capata sentimentul<br />
de anticipare a succesului la invatatura, mult mai multi dintre ei devenind capabili sa-si insuseasca acea<br />
pricepere" (Bunescu, Invatarea deplina, teorie si practica, EDP Bucuresti, 1995, p.40). S-a observat ca<br />
indicatiile verbale date elevului nu includeau si "solutia", (la (3), (4), (5) nu s-au mai indicat nici macar<br />
formulele ce urmau a fi gasite) ci ii cereau sa construieasca "pe cont propriu" aceasta solutie.<br />
Astfel invatata,regula este rezistenta la uitare, iar activitatea de rezolvare de probleme se<br />
dovedeste eficienta nu doar in acumularea de experienta specifica, dar are si efecte formative din cele<br />
mai importante, deoarece:<br />
- "genereaza matrite rezolutive"<br />
- exerseaza coordonarile operationale corespunzatoare<br />
- intervin generalitati si transferuri ce se inscriu in constituirea de capacitati rezolutive, si, de<br />
aceea, este corecta aprecierea activitatii de rezolvare de probleme ca "un proces superior de invatare"<br />
(Gagne, R.M. Conditiile invatarii,(trad.), EDP Bucuresti, 1975, p.197).<br />
Amintim ca aceeasi problema, teorema lui Pitagora generalizata, poate fi predata folosind metode<br />
expozitive bazate pe receptare, pierzand astfel ocazia valorificarii in plan cognitiv si reglator a<br />
continutului stiintific al teoremei.<br />
Dupa cum s-a vazut si in exemplu prezentat, nu se poate face o demarcatie stricta in ceea ce<br />
priveste utilizarea metodelor de tip algoritmic si respectiv euristic, ele completandu-se reciproc, in<br />
intreg procesul de rezolvare a problemei. Totusi, tinandu-se seama de tipurile de probleme (de la simple<br />
exercitii la situatii problematice) si tipurile de metode de invatare, corelatiile intre ele pot fi sintezate in<br />
fig.1.7:<br />
-medoda problematizarii invatarii prin<br />
-modelarea descoperire<br />
Situatii problematice<br />
-conversatie euristica<br />
Metode de tip<br />
algoritimic<br />
-metode expozitive -conversatia euristica<br />
-instruirea programata -strategii euristico-algoritmice<br />
-algoritmizarea<br />
Probleme exercitii<br />
Metode de tip euristic<br />
69