CONSIDERATII TERAPEUTICE IN INSUFICIENTA RESPIRATORIE ...

Interventiile chirurgicale s-au efectuat sub anestezie generala, cu intubatie traheala
care este singura care ofera controlul cailor aeriene compromise deja de patologie.
S-au practicat:
intubatii oro-traheale
intubatii nazo-traheale, mai ales in interventii endobucale
traheotomie de la inceput, in caz de traumatism maxilo-facial si la pacienti la
care examenul ORL a stabilit ca bolnavul nu poate fi intubat
ventilatie cu masca laringiana
intubatie pe bolnav treaz-“awake tracheal intubation”
La anumiti pacienti, la care am anticipat o cale aeriana dificila, am practicat o
evaluare suplimentara, in sensul de “ awake-look”.
Dupa o pregatire adecvata, am executat o laringoscopie directa, in scopul evaluarii
suplimentare a unei intubatii dificile. In cazul obtinerii unei imagini adecvate, am
executat intubatie traheala, dupa inductia unei anestezii generale sau am efectuat
intubatie pe bolnav treaz “awake tracheal intubation”.
In evaluarea probabilitatii impactului clinic anticipat, am luat in consideratie 4
probleme de baza, care pot surveni singure sau in combinatie: ventilatie dificila pe
masca, intubatie traheala dificila, dificultate privind consimtamantul sau
cooperarea pacientului, traheostomie dificila
Au fost luate in considerare avantajele relative si fezabilitatea alternativelor
managementului de baza al caii aeriene dificile, respectiv:
intubatie pe bolnav treaz “awake tracheal intubation” versus intubatie dupa
inductia unei anestezii generale
conservarea ventilatiei spontane in timpul tentativelor de intubatie versus
suprimarea respiratiei spontane in timpul tentativelor de intubatie
utilizarea unor tehnici non-invazive pentru abordarea initiala a intubatiei versus
utilizarea unor tehnici invazive, chirurgicale (de exemplu, traheostomie sau
cricotirotomie)
In caz de intubatie traheala dificila am utilizat urmatoarele tehnici:
10