Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a ... - Salvati Copiii

salvaticopiii.ro
La gradinita, ˘ , ˘ copiii învata , ˘
sa ˘ ajunga ˘ cineva în viata ˘
Ghid de bune practici pentru
educaţia timpurie a copiilor de 3-5/6 ani
– instrument de lucru pentru educatoarele şi
cadrele didactice care lucrează, în principal,
cu copiii ce aparţin minorităţii romilor
,

Ghid de bune practici
pentru educaţia timpurie
a copiilor de 3-5/6 ani
„copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!”
Bucureşti, 2011

Autori: mariea ionescu
Gheorghe Sarău
miralena mamina
Consultant: daniela munteanu
Coordonator: Gabriela alexandrescu
descrierea cip a bibliotecii naţionale a româniei
orGaniZaţia „SalVaţi copiii” (bucureşti)
copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă! – lecţii învăţate. Ghid de
bune practici / Organizaţia Salvaţi Copiii - Bucureşti : Speed Promotion, 2011
ISBN 978-973-8942-97-4
159.922.7
37.018.1

Cuprins
Un nou drum pentru școala românească . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2. Contextul european şi naţional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
3. Educaţia timpurie – necesitatea şi beneficiile acesteia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
4. Experienţa implementatorilor în dezvoltarea de programe pentru romi . . . . . . 13
4.1. Integrarea educaţională a romilor din perspectiva Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
4.2. Experienţa Organizaţiei Salvaţi Copiii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
5. Paşii necesari în organizarea grădiniţei estivale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
6. Pregătirea cadrelor didactice şi a mediatorilor şcolari. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
7. Programa grădiniţei estivale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
8. Modalităţi de implicare a familiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
9. Monitorizarea progresului copiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
10. Rezultate obţinute şi modalităţi de valorificare a acestora. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
11. Resurse necesare grădiniţei estivale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
11.1. Resursele umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
11.2. Resurse materiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
12. Oportunităţi de multiplicare a experienţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
1. Studii de caz – Portrete de copii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
1. Gheorghe, localitatea Trestiana, judeţul Iaşi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2. Alexandra, localitatea Focşani, judeţul Vrancea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3. Narcis, localitatea Valea Mare, judetul Argeş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
4. Andreea, localitatea Motiş/Cehul Silvaniei, judeţul Sălaj . . . . . . . . . . . . 49
5. Nicuşor, localitatea Dârvari, judeţul Ilfov. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
6. Rosaura Zâna, localitatea Dăeşti/ Sâmbotin, judeţul Vâlcea. . . . . . . . . . 51
7. Alin, localitatea Ocolna, judeţul Dolj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
8. Alicia, localitatea Salonta, judeţul Bihor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
9. Ivanov, localitatea Bărbuleşti, judeţul Ialomiţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
10. Andreea, localitatea Maciova, judetul Caraş-Severin . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2. Experienţa proiectului din perspectiva unei grădiniţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
3. Suportul de curs al modulului „Şcoala incluzivă” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
4. Suport de curs pentru modulul „Comunicare cu grupuri vulnerabile” . . . . . 64
5. Suportul de curs al modulului „Mediatorul şcolar pentru comunităţile
de romi, în România” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
6. Lista grădiniţelor şi a cadrelor didactice implicate în proiect . . . . . . . . . . . . . 70
Despre autori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Ghid de bune practici _________________________________________ 3

un nou drum pentru
șCoala româneasCă
Aplicarea Legii educaţiei naţionale, pentru că de aici pornește totul, a
demarat din acest an școlar cu măsuri concrete, care pot aduce în fiecare
sală de clasă normalitatea pe care cu toţii o așteptăm de atâta vreme.
Preocuparea noastră pentru educa ţie, în spiritul valorilor autentice,
devine esenţială. Calitatea, echitatea, răspunderea publică sau asigurarea
egalităţii de șanse așează sistemul, cu toţi actorii săi, într-o nouă construcţie.
Aceea a normalităţii.
Pentru prima dată, legea educaţiei pre vede generalizarea învăţământului
preșcolar. Este un angajament ferm de a asigura treptat, tuturor copiilor,
posibilitatea de a frecventa grădiniţa. Dezvoltarea armonioasă a viitorului
adult își are rădăcinile în anii petrecuţi de copil la grădinţă. Nu în ultimul
rând, grădiniţa și clasa pregătitoare au rolul bine definit de a egaliza startul
tuturor copiilor în învăţământul primar.
Toate acestea, însă, nu vor putea prinde viaţă fără suportul real al
întregii societăţi. Salut, astfel, deschiderea pe care organizaţia Salvaţi Copiii
România a înţeles să o aibă pentru tot ceea ce Ministerul Educaţiei propune
în inte resul copiilor. Ajutorul pe care Salvaţi Copiii, alături de alte organizaţii
neguvernamentale îl pot da, nu doar în educaţie, ci în însănătoșirea întregii
societăţi, este vital. O spun fără ezitare.
Vom reuși doar împreună să remo delăm școala. Dar, în primul rând,
trebuie să schimbăm mentalităţile molipsitoare, pentru a reda educaţiei
cuvenita-i forţă.
oana badea
Secretar de Stat
Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului și Sportului
4_ ____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Cuvânt înainte
Copiii sunt bucuria familiei, prezentul şi viitorul societăţii. Ambele
sunt responsabile de creşterea şi dezvoltarea lor, cu respectarea tuturor
drepturilor care li se cuvin: la viaţă şi dezvoltare, identitate, nediscriminare,
participare în interesul lor superior.
În primii ani de viaţă, copilul are un potenţial uriaş de receptare a informaţiilor
şi cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor care-i vor folosi în
viitor. Alături de asigurarea sănătăţii şi îngrijirea cu dragoste părintească,
educaţia are un rol primordial pentru dezvol tarea armonioasă a copilului.
Salvaţi Copiii consideră că vârsta de 3 ani este ideală pentru a începe
o educaţie care să asigure inserţia socială a copilului în şcoală şi apoi în
societate. Este vârsta la care copilul se poate, pentru câteva ore, desprinde
de părinţi şi poate începe o educaţie instituţionalizată în grădiniţe. Este
vârsta la care copilul începe să socializeze, să-şi dezvolte abilităţi intelectuale
şi practice care să-l facă apt pentru a face faţă cerinţelor pe care i le va
impune mai târziu societatea.
Proiectul „copiii romi se pre gă tesc pentru grădiniţă!” derulat
în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
Direcţia Generală Învăţământ în Limbile Minorităţilor, Relaţia cu Parlamentul
şi Partenerii Sociali, având co-finanţare de la Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resur selor Umane, a
demonstrat că acest lucru este posibil, fezabil şi benefic. Cei 1708 copii cu
vârste între 3 şi 6 ani incluşi în proiect, alături de educatori, mediatori şcolari
şi părinţi, ne-au demonstrat că educaţia timpurie aduce un plus de valoare,
calitate şi dezvoltare celor mici, chiar dacă provin din categorii defavorizate,
mai ales romi, despre care incorect şi cu rea credinţă s-a spus uneori că sunt
greu de educat. Copiii sunt deschişi la noi experienţe, educaţie şi acumulări
calitative şi cantitative dacă sunt abordaţi cu afecţiune, atenţie şi interes de
către cadrele didactice. Copiii sunt toţi egali, au aceleaşi drepturi.
O inovaţie a proiectului a constituit-o includerea părinţilor în educaţia
preşcolară a copiilor. Faptul că părinţii – în mare majoritate mame – au avut
ocazia să ia parte efectiv la activităţile zilnice care se desfăşoară în grădiniţe, a
contribuit esenţial la schimbarea atitudinii acestora faţă de educaţie. Aceştia
au înţeles că grădiniţa este un loc securizat pentru copii şi, în acelaşi timp, au
conştientizat apartenenţa lor la o comunitate care-i acceptă şi valorizează.
Ghid de bune practici _________________________________________ 5

Scopul proiectului a fost pregătirea copiilor romi dar şi a celor de alte etnii,
care fac parte din categorii defavorizate, eliminîndu-se astfel riscul segregării.
Faptul că în primul an al proiectului 85% dintre copiii pregătiţi la grupele de
vară şi-au continuat educaţia preşcolară în grădiniţele obişnuite din zonă,
iar în anul al doilea, 94% dintre ei au fost înscrişi la grădiniţă, dovedeşte că
demersul Organizaţiei Salvaţi Copiii a fost un succes în domeniul educaţiei
timpurii. Coagularea tuturor factorilor locali în acest gen de abordare –
autorităţi, cadre didactice, mediatori şcolari, lideri comunitari şi părinţi –
poate contribui la asigurarea accesului copiilor la educaţie preşcolară la o
vârstă cât mai mică.
Sperăm că această lucrare va fi un îndrumar, un bun exemplu pentru toţi
cei care sunt chemaţi să asigure, să respecte şi să implementeze drepturile
tuturor copiilor. Iar educaţia este cheia spre progres, pentru schimbarea
situaţiei categoriilor marginalizate şi spre un acces mai uşor pe piaţa muncii
pentru persoanele calificate.
Gabriela alexandrescu
Preşedinte Executiv
Salvaţi Copiii România
6_ ____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

1. introduCere
Ghidul de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de 3-5/6 ani
este un instrument de lucru pentru educatoarele şi cadrele didactice care
lucrează, în principal, cu copiii ce aparţin minorităţii romilor, creat în baza
experienţelor acumulate de Organizaţia Salvaţi Copiii prin proiectul „Copiii
romi se pregătesc pentru grădiniţă!”, implementat în perioada 2009-2011.
Scopul creării instrumentului este de a oferi o perspectivă de lucru cu
diverşi actori sociali care au ca preocupare centrală copilul, incluziunea în
sistemul de educaţie a copiilor preşcolari aparţinând minorităţii romilor şi
promovarea prac ticilor pozitive în domeniu.
Argumentul de la care am pornit este principiul respectării unicităţii
fiecărui copil şi necesitatea adaptării educaţiei la nevoile, interesele şi ritmul
individual de dezvoltare a copilului, ţinând cont de faptul că factorii de mediu
influenţează ritmul şi calitatea dezvoltării lor.
În acelaşi timp, lucrarea oferă şi o perspectivă generală asupra situaţiei
copiilor romi care să ajute cititorul la o mai bună înţelegere a problemelor
cărora aceştia trebuie să le facă faţă.
2. Contextul european
şi naţional
Termenul de romi, folosit în docu men tele oficiale ale Parlamentului
European şi Consiliului Europei, include grupurile de persoane care au, mai
mult sau mai puţin, caracteristici culturale similare – Sinti, Travellers, Kale
etc., sedentari sau nu. Se estimează că apro ximativ 80% dintre romi sunt
sedentari.
Conform estimărilor organismelor euro pene, pe continent trăiesc cca
10-12 milioane de romi care, în mare parte, se confruntă cu prejudecăţi,
intoleranţă, discriminare şi excludere socială. Sunt marginalizaţi şi trăiesc în
condiţii socio-economice precare, lucru inacceptabil în Uniunea Europeană
la începutul secolului 21.
Ghid de bune practici _________________________________________ 7

În multe ţări, romii reprezintă o populaţie de vârstă şcolară semnificativă
şi în creştere, care va fi viitoarea forţă de muncă. Populaţia romă este una
tânără: 35,7% au sub 15 ani, în comparaţie cu 15,7% din celelalte popoare.
Vârsta medie este de 25 ani, faţă de 40 ani pentru populaţie în general. O
mare majoritate din cei care au vârsta de încadrare în muncă nu au educaţia
şi pregătirea necesare pentru a-şi găsi de lucru. Este extrem de important să
se investească în educaţia copiilor romi pentru a le facilita mai târziu intrarea
pe piaţa muncii în condiţii de şanse egale şi demnitate, la fel ca membrii
populaţiei majoritare. În ţările cu o populaţie romă numeroasă acest lucru
are un impact economic semnificativ.
În acest sens, Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene pune un accent
deosebit pe găsirea unor metode viabile pentru a elimina marginalizarea
economică şi socială pentru cea mai mare minoritate din Europa. Şi în primul
rând, cel mai important pas este asigurarea accesului la educaţie pentru
copiii romi, pentru o durată cât mai mare.
Într-un studiu al Open Society Institute din 2008 (International
Comparative Data Set on Roma Education) se arată că în 6 state (Bulgaria,
Ungaria, Letonia, Lituania, România şi Slovacia) ponderea copiilor romi care
termină ciclul primar era de 42%. Este posibil ca în anii care au urmat situaţia
să se fi îmbunătăţit, totuşi rămâne un mare decalaj faţă de procentul de 97,5%
copii care au urmat ciclul primar în ţările Uniunii Europene.
Pentru a ameliora accesul la educaţie al copiilor romi, în multe ţări se
urmăreşte extinderea reţelei de mediatori şcolari, implicarea comunităţilor,
se organizează programul „A doua şansă”. De asemenea, se propune
adaptarea curriculei de pregătire a cadrelor didactice pentru a folosi metode
inovative şi atractive de predare.
Problema educaţiei copiilor romi a devenit o permanenţă pe agenda
organismelor europene şi numeroase voci exprimă îngrijorarea şi nevoia de
acţiune imediată în favoarea asigurării accesului copiilor romi la o educaţie
de calitate, de la o vârstă cât mai mică, iar Statele membre sunt chemate să
ia urgent măsurile corespunzătoare.
La nivelul statelor din Europa Centrală şi de Est s-a creat o iniţiativă
comună numită Decada de incluziune a romilor (2005 – 2015), iniţiativă ce
reuneşte guverne, organizaţii internaţionale, orga nizaţii neguvernamentale şi
societatea civilă cu scopul de a promova şi accelera măsurile de combatere
a sărăciei, a excluderii şi discriminării romilor. În ceea ce priveşte România,
în 2001 a fost adoptată Strategia Guvernului României de îmbunătăţire
a situaţiei romilor care, chiar dacă nu a avut un buget alocat măsurilor
prevăzute, a constituit un document reper pentru cei care au dezvoltat şi
implementat programe în acest domeniu.
8_ ____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

3. eduCaţia timpurie –
neCesitatea şi
benefiCiile aCesteia
Cele mai importante descoperiri ale ştiinţelor sociale şi ale disciplinelor
bio-psiho-sociale încearcă să identifice factorii care dau un start cât mai
adecvat în viaţă fiinţei umane, pornind de la premisa că, pentru orice copil,
nicio perioadă nu va conta mai mult în viaţă ca primii ani.
Conceptul de „educaţie timpurie” are o abordare integrată a copilului,
aceasta facilitând concomitent accesul copilului la serviciile de sănătate,
nutriţie, educaţie şi protecţia copilului, din perioada postnatală până la
începerea şcolii. Conceptul de educaţie timpurie este strâns legat de
conceptul de parentalitate deoarece părintele şi în general familia nu pot lipsi
din acest cerc educaţional. Familia este partenerul cheie în educaţia copilului,
iar relaţia familie – instituţii de învăţământ specializate (creşa/grădiniţa) şi
comunitate este hotărâtoare pentru traseul educaţional al copilului.
James Hackman, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2005,
a elaborat un studiu asupra investiţiilor în educaţie timpurie, folosind o
formulă matematică care dovedeşte că investirea unui singur dolar în
educaţia timpurie are un beneficiu de 7 dolari, demonstrând astfel că cele
mai rentabile investiţii în educaţie sunt cele din educaţia timpurie.
În comunităţile defavorizate din punct de vedere socio – economic,
nivelul de instruire este mai scăzut iar rata abandonului şcolar este mai
mare. Prin urmare, susţinerea educaţiei în aceste zone este o soluţie pentru
oferirea de şanse egale tuturor membrilor societăţii, prin educaţie fiecare
copil putând să recapete stima de sine, încrederea în forţele proprii şi
dreptul de a accede la o viaţă mai bună.
În Legea învăţământului nr. 84/1985, educaţia timpurie se referea la
educaţia de dinainte de şcolarizarea copiilor, desfăşurată în intervalul de
la 3 la 6-7 ani. Educaţia timpurie era considerată o activitate desfăşurată
în instituţiile de specialitate – grădiniţe – şi era cunocută ca învăţământ/
educaţie preşcolară.
Conferinţa Mondială din 1990 de la Jomtiem – Thailanda, a introdus un
concept nou – învăţare pe tot parcursul vieţii – şi, odată cu acest concept,
ideea că educaţia începe de la naştere. Prin urmare, noua Lege a Educaţiei
Naţionale, nr. 1/2011, a inclus oficial, pentru prima oară în România, în
structura sistemului de învăţământ preuniversitar termenul de educaţie
Ghid de bune practici _________________________________________ 9

timpurie, desfăşurată prin instituţii de specialitate – creşe şi grădiniţe 1 . Astfel,
şi în România, ca în întreaga lume, educaţia timpurie cuprinde educaţia copilului
în intervalul de vârstă de la naştere până la intrarea acestuia în şcoală.
Noua Lege a Educaţiei Naţionale prevede că, educaţia timpurie este
prima treaptă de pregătire pentru educaţia formală şi se adresează copiilor
de la naştere până la 6-7 ani, oferind condiţii specifice pentru dezvoltare, în
funcţie de evoluţia individuală şi de vârsta acestora. Conform Raportului
de Monitorizare globală a educaţiei pentru toţi (2007), educaţia timpurie
sprijină supravieţuirea, creşterea, dezvoltarea şi învăţarea copiilor de la
naştere şi până la intrarea în ciclul primar, incluzând nutriţia, sănătatea şi
igiena, dezvoltarea cognitivă, socială, fizică şi emoţională a copiilor. Vârstele
mici constituie baza personalităţii copiilor iar pentru reuşita educaţională a
copilului este necesar să fie antrenaţi toţi actorii sociali cu influenţă asupra
copilului: familia – instituţiile – comunitatea.
Chiar dacă există un consens cu privire la efectele benefice ale educaţiei
timpurii, mulţi copii din categorii defavorizate nu au acces sau abandonează
educaţia timpurie, acest lucru având consecinţe negative asupra lor ca viitori
adulţi, asupra comunităţilor din care fac parte şi, nu în ultimul rând, asupra
societăţii în general.
Factorii care determină abandonul în educaţie în general, inclusiv în
educaţia timpurie în cazul copiilor aparţinând minorităţii romilor se pot grupa
în 3 mari categorii:
Factori
individuali
socio-economici
trăsături de
personalitate ale
familiilor şi copiilor
pregătirea
suplimentară a
cadrelor didactice
comportamente
ale educatorilor şi
cadrelor didactice
Factori
organizaţionali
stilul de organizare
şi de conducere
al unităţilor
specializate
climatul şi cultura
organizaţională
restructurările
din domeniul
învăţământului
Factori
societali
sărăcia
crizele şi
schimbările socioeconomice
pe care
le declanşează
şomajul
emigrarea
1 „Sistemul naţional de învăţământ preunivesitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie
(0-6 ani) formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), art.23 alin.1.
10____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Aşadar, probabilitatea de apariţie a abandonului în educaţia timpurie
este foarte ridicată atunci când:
• Există deficienţe de management al resurselor umane de specialitate
care lucrează cu copiii minorităţii romilor,
• Cultura organizaţională a sistemului tolerează comportamente şi
tratamente disciminatorii sau nu le recunoaşte ca fiind discriminatorii şi
nici că ar constitui o problemă pentru dezvoltarea ulterioară a copiilor,
• Există un nivel de nemulţumire şi stress legat de activitatea profesională:
comu nicarea, organizarea şi desfăşurarea muncii,
• Familia copilului nu se implică în educaţie, corelată cu nesiguranţa
unui loc de muncă sau inexistenţa lui, ceea ce conduce la perpetuarea
sărăciei.
Cadrele didactice care au participat la acest proiect văd în educaţia
timpurie a copiilor din familii defavorizate un ajutor important pentru viaţa
de şcolari şi chiar mai departe, pentru sistemul de învăţământ, dar şi pentru
comunitatea care se confruntă cu toate problemele asociate sărăciei.
„Datorită numărului
mare de copii din familie şi a
sărăciei din localitate, singura
şansă de reuşită a acestor
copii ar fi începerea educaţiei
preşcolare de la vârste mici
(3-4 ani) deoarece se constată
un salt foarte mare la şcoală al
copiilor care au venit la grădiniţă
comparativ cu cei care
nu au frecventat deloc
grădiniţa.”
„În comunitatea noastră,
unde 20% dintre părinţi sunt
analfabeţi, iar alţi 70% sunt
absolvenţi ai ciclului primar,
părinţii nu au posibilitatea de
a spune o poveste la culcare
copilului, de a-l învăţa să
numere, să coloreze
o carte etc.”
„Educaţia timpurie este un
ajutor semnificativ pentru
copii şi mai târziu pentru
învăţători.”
Cum văd cadrele
didactice educaţia
timpurie în cadrul
grădiniţei estivale
„Vârsta de 3 ani este
potrivită pentru începerea
grădiniţei dar e bine ca grupa
să fie cât se poate de omogenă
ca vârstă pentru că atunci copiii
socializează mai bine. Munca
educatoarei este sigur mai grea
pentru că trebuie să facă dintrun
copil la care abia mijesc zorii
conştiinţei de sine,
un copil sociabil.”
„La această vârstă copiii
îşi însuşesc foarte bine bunele
deprinderi de comportare
civilizată, de corectitudine şi
respect pentru educatoare şi
şcoală şi pentru necesitatea
de a învăţa şi de a fi un copil
ordonat.”
Ghid de bune practici ________________________________________ 11

Grădiniţa Salcea-judeţul Suceava
Părinţii au participat zilnic, prin rotaţie, la activităţile educative şi recreative din cadrul grupelor
estivale.
Grădiniţa nr. 3, Giurgiu
Serbarea organizată la sfârşitul grupei estivale a constituit un prilej pentru copii de a prezenta
câteva costume tradiţionale, dar şi de a arăta câte lucruri frumoase au învăţat.
12____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

4. experienţa
implementatorilor
în dezvoltarea de
programe pentru romi
4.1. integrarea eduCaţională a
romilor din perspeCtiva ministerului
eduCaţiei, CerCetării, tineretului şi
sportului 2
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS)
derulează, încă din anul 1990, proiecte pentru educaţia romilor (devenite
coerente, strategice, din anul 1998), care se detaşează net faţă de ţintele
strategice exersate în prezent, de cele mai multe ori timid şi artizanal, de
către aproape toate celelalte ţări fost comuniste (în cazul acestora, atenţia
faţă de problematica educaţională a romilor apărând la cererea forurilor
europene şi, îndeosebi, după anul 2000).
Experienţa românească reuşită în direcţia cooptării, formării şi
menţinerii resursei umane rome în sistemul educaţional (educatori,
institutori/învăţători, profesori de limba şi literatura romani, de istoria
romilor, mediatori şcolari romi, inspectori şcolari, metodişti pentru
şcolarizarea romilor etc.) este, de altfel, unică în lume, nu numai în plan
european.
Formarea unei tinere intelectualităţi rome (program demarat
în 1990, extins apoi din anii 1992 şi 1998) a fost, de asemenea, o iniţiativă
inedită în context european şi este cel mai generos dintre programele
similare practicate, ulterior, de alte ţări europene din perspectiva numărului
de beneficiari romi (elevi admişi în clasa a IX-a de liceu, respectiv tineri romi
admişi în facultăţi, pe criteriul discriminării pozitive).
___________________
2 Capitol realizat de Gheorghe Sarău, consilier MECTS
Ghid de bune practici ________________________________________ 13

prezervarea limbii, istoriei şi culturii rome în sistemul
educaţional constituie, de asemenea, unicat în lume, prin numărul mare de
profesori de limba şi istoria romilor, prin acoperirea cu toate manualele şi
cursurile universitare necesare de/în limba romani, prin crearea structurilor
de pregătire necesare (cursuri intensive de vară de limba şi istoria romilor
pentru potenţiali profesori romi (1200 cursanţi romi formaţi între 1999-
2010), însoţite de treapta a doua de formare a cursanţilor în sistemul
universitar Învăţământ la Distanţă (700 absolvenţi, între 2000-2010).
De remarcat şi faptul că studiul limbii romani a demarat la nivel liceal în
anul 1990, iar la nivel universitar în anul 1992, la secţia de limba şi literatura
romani a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine – Universitatea din Bucureşti,
şi, în acelaşi an, şi la nivelul claselor I-VIII.
creşterea continuă a numărului de preşcolari şi elevi romi (în
prezent, cu o dată şi jumătate faţă de anul 1990) constituie o altă experienţă
pozitivă românească, datorată atragerii resursei umane rome în sistemul
educaţional, mulţumită programelor derulate de Ministerul Educaţiei şi de
partenerii săi (peste 80 de parteneri, după 1998), anume, de la 109.325 (în
1990), la 266. 673 (în 2008). Menţionăm că este vorba de romi care şi-au
asumat identitatea.
Cât priveşte provocările legate de procesul educaţional în rândul
romilor, sunt notabile, de asemenea, eforturile din ultimii ani ale MECTS
de a se dedica soluţionării unor aspecte negative privind unele tendinţe de
discriminare a romilor în spaţiul şcolar (ca: segregarea copiilor romi de ceilalţi
ori alte forme de discriminare) şi dificultăţi de rezolvare a absenteismului
şi abandonului şcolar.
Deşi s-au făcut mari progrese, generate de emiterea Ordinului MECT nr.
1540/19 iulie 2007, privind interzicerea segregărilor în învăţământ
şi trecerea la desegregarea claselor/şcolilor existente, se cuvine
arătat că MECTS a fost încă din anul 1998 preocupat de acest fenomen, din
proprie iniţiativă, iar ulterior (între 2003-2004) şi prin semnalările coerente
făcute de ONG-urile rome. Evident, aceasta reprezintă o chestiune
monitorizată în permanenţă de cele 42 de inspectorate şcolare judeţene, de
Minister şi de parteneri.
Pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii în rândul copiilor
romi şi pentru a le îmbunătăţi perspectivele educaţionale (prin eforturile de
stopare a absenteismului şcolar, care – prin formele sale zilnice, săptămânale,
lunare, semestriale – alimentează abandonul şcolar, măsurat uneori tardiv, ca
abandon anual şi/sau la doi ani), Ministerul Educaţiei şi partenerii săi – primul
fiind Salvaţi Copiii – au procedat, începând din anul 1999, la formarea cadrelor
didactice nerome care au elevi romi la grădiniţă sau la clase, din perspectiva
rromanipenului educaţional – ansamblul de valori fundamentale
rome, al nonsegregării şi nondiscriminării în educaţie, al reducerii
absenteismului şi abandonului şcolar (din această ultimă perspectivă,
14____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

este meritoriu programul de formare a directorilor de unităţi şcolare cu
peste 51% elevi romi, derulat anual de MECTS şi de Reprezentanţa UNICEF
în România pentru câte 100 de directori şi pentru câte 130 de mediatori
şcolari romi necesari în astfel de unităţi şcolare. De altfel, între 2003 – 2010,
MECTS a format 792 de mediatori şcolari romi pentru şcolile care necesită
servicii de mediere şcolară – mai cu seamă pentru reducerea absenteismului
şi abandonului şcolar).
MECTS a dezvoltat de-a lungul anilor colaborări/parteneriate benefice
atât cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniul romilor (Agenţia
Naţională pentru Romi, Universităţi, Institutul pentru Ştiinţe ale Educaţiei,
alte ministere), cât şi cu organizaţii internaţionale (UNICEF) şi naţionale
(Romani CRISS, Amare Rromentza, Agenţia de Dezvoltare Împreună, Salvaţi
Copiii, Educaţia 2000+, Ovidiu Rom) care au contribuit la organizarea,
derularea sau finanţarea de programe în sprijinul accesului copiilor romi la
educaţie.
Colaborarea MECTS cu Salvaţi Copiii datează de peste 12 ani şi constă
în realizarea în comun a cursurilor de pregătire a cadrelor didactice care
lucrează cu copii romi, a unor materiale în sprijinul profesorilor şi elevilor
privind educaţia multiculturală, schimb de expertiză şi programe pentru
facilitarea accesului la educaţie preşcolară şi şcolară a copiilor romi.
4.2. experienţa organizaţiei salvaţi Copiii
Organizaţia Salvaţi Copiii a acordat o atenţie specială intervenţiei în
favoarea copiilor romi, începând cu anii 1997-1998, când a fost organizat la
Bucureşti Seminarul Internaţional Copiii Romi din Europa. În paralel, a fost
derulată o cercetare calitativă în 10 comunităţi rome, finalizată într-un prim
raport privind situaţia copiilor romi din România, care atrage atenţia asupra
numeroaselor probleme ale acestora.
zzeducaţie preşcolară
În 1999 Salvaţi Copiii a dezvoltat primele proiecte, organizând, în
cartierul Bălcescu din Tecuci, prima grupă de grădiniţă pentru copiii romi
care nu frecventaseră învăţământul preşcolar.
Această experienţă a demonstrat diferenţa semnificativă pe care o
face pregătirea preşcolară la inserţia şcolară ulterioară a copiilor romi,
la ştergerea diferenţelor între ei şi colegii lor în procesul de instrucţie,
rezultatele şcolare ale acestora fiind peste medie. Modelul a fost multiplicat
în peste 10 localităţi, majoritatea rurale, prin organizarea şi susţinerea
unor grupe noi de grădiniţă pentru copii – în majoritate romi – cât şi prin
dezvoltarea unui sistem de „grădiniţe estivale” care au oferit o pregătire
Ghid de bune practici ________________________________________ 15

de bază copiilor din categorii defavorizate care nu au avut posibilitatea să
frecventeze gărdiniţa, dar urmau să fie înscrişi la şcoală. De aceste proiecte
au beneficiat, de-a lungul anilor, peste 1000 copii. Succesul acestei activităţi
a stat la baza iniţierii proiectului „Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!”,
extins la nivel naţional pentru copii începând de la vârsta de 3 ani.
zzreducerea abandonului şcolar, continuarea educaţiei
Abandonul şcolar ridicat în rândul copiilor romi se datorează, printre
altele, imposibilităţii familiilor de a ajuta copiii să-şi consolideze cunoştinţele
predate la şcoală. Pentru a veni în sprijinul acestora, Salvaţi Copiii a organizat
în unele şcoli Centre de zi/educaţionale, în care circa 2000 copii cu dificultăţi
la învăţătură îşi pregătesc temele sub supravegherea şi cu ajutorul cadrelor
didactice, evitându-se astfel riscul de abandon datorat corijenţelor sau
repetenţiei.
Pe de altă parte, peste 10 000 copiii care au ajuns totuşi în situaţia de
abandon au fost incluşi de-a lungul anilor în aceste Centre educaţionale, în
care sunt ajutaţi să recupereze materia şcolară şi apoi să îşi continue studiile.
zzpregătirea cadrelor didactice
Tot în 1999 a fost iniţiat primul curs de pregătire a cadrelor didactice
care lucrează cu copii romi, la Craiova. Modelul a fost replicat de către
Ministerul Educaţiei prin „Programul Naţional Multi-Anual de Formare
a Cadrelor Didactice Nerome”, derulat în parteneriat cu Salvaţi Copiii,
care a fost citat ca un exemplu de curs eficient din perspectiva cunoaşterii
istoriei şi culturii romilor şi a însuşirii unor abordări interculturale.
Începând cu 2004, în cadrul programului au fost formate în fiecare vară sute
de cadre didactice în următoarele domenii:
• Componenta romă: „moştenirea culturală a copilului rom: un mister
pentru cadrele didactice nerome”, tradiţii, istoria şi limba romani,
servicii educaţionale pentru romi din perspectiva cadrului legislativ al
învăţământului pentru minorităţi şi pentru minoritatea romă;
• Componenta interculturală: comunicarea interculturală şi relaţii
interetnice; tehnici de comunicare cu copiii romi preşcolari şi şcolari;
tehnici de comunicare cu părinţii romi şi persoane din comunitatea
de romi; activităţi de educaţie multi/interculturale în şcoli;
• Drepturile copilului: informarea cadrelor didactice cu privire la
drepturile copilului, acordarea de şanse egale în procesul educativ.
Considerând extrem de importantă informarea şi pregătirea cadrelor
didactice, în sensul înţelegerii specificului etniei şi al eliminării discriminării
şi marginalizării copiilor romi, toate proiectele Organizaţiei Salvaţi Copiii
au prevăzut cursuri obligatorii pentru acestea, la începutul derulării lor. În
acest fel, putem aprecia că peste 1500 cadre didactice au participat la aceste
cursuri de pregătire.
16____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

zzpublicaţii Salvaţi Copiii a promovat şi încurajat realizarea unei educaţii multiculturale
în şcoli care să conducă la cunoaşterea, înţelegerea şi acceptarea diversităţii
şi instaurarea unui climat de toleranţă în rândul cadrelor didactice şi al
tuturor elevilor din şcoală. În acest sens, a sprijinit editarea unor lucrări
care să prezinte istoria şi tradiţiile romilor şi care au fost puse la dispoziţia
profesorilor din întreaga ţară.
De asemenea, Salvaţi Copiii a încurajat permanent o strânsă legătură şi
colaborare cu părinţii romi pentru ca aceştia să fie parte la procesul educativ
al copiilor lor.
Salvaţi Copiii, din dorinţa de a asigura copiilor o mai bună pregătire în
vederea integrării şcolare, a început din anul 2009, implementarea proiectului
„Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!”, aducând spre educaţia preşcolară
copii aparţinând minorităţii romilor dar şi altor categorii defavorizate, cu
vârste cuprinse între 3-5/6 ani.
Ghid de bune practici ________________________________________ 17

La grădiniţa nr. 169 din Bucureşti, copiii au avut ocazia să demonstreze ce au învăţat în
cadrul Lecţiei deschise a copiilor romi, organizată în 26 august 2010.
18____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

5. paşii neCesari
în organizarea
grădiniţei estivale
Experienţa anterioară a Organizaţiei
Salvaţi Copiii, arată că abandonul timpuriu
al şcolii, cu precădere în rândul copiilor
aparţinând minorităţii romilor, are printre
cauze dificultatea de a se integra şi răspunde
cerinţelor şcolii, fapt care se datorează lipsei
de pregătire preşcolară. Educaţia preşcolară
timpurie a copiilor din comunităţile dezavantajate
sprijină procesul de integrare şcolară
ulterioară şi, pe termen lung, asigură
creşterea şanselor de pregătire profesională,
necesară unui trai decent. 32
Pornind de la înţelegerea problemelor
cu care se confruntă comunitatea, au fost
stabilite obiective realiste ce puteau fi
atinse în intervalul de timp disponibil. Aceaste
obiective s-au bazat atât pe nevoile comunităţii,
cât şi pe resursele existente la nivel local:
resurse umane, financiare, materiale.
Proiectul „Copiii romi se pregătesc
pentru grădiniţă!” şi-a propus să contribuie la
dezvoltarea capitalului uman, prin creşte rea
accesului la educaţie preşcolară a celei mai
vulnerabile categorii de copii – cei aparţinând
minorităţii romilor – lipsiţi de mijloace financiare
adecvate şi care constituie majoritatea celor
care părăsesc timpuriu şcoala.
paşii neceSari
Stabilirea obiectivelor
pregătirea cadrelor
didactice
Întâlniri cu părinţii şi
înscrierea copiilor
desfăşurarea
cursurilor grădiniţei
estivale
monitorizarea şi
evaluarea rezultatelor
3 „Pentru Salvaţi Copiii sprijinul oferit copiilor proveniţi din comunităţi sărace în vederea facilitării
accesului la educaţie reprezintă, de mulţi ani, o prioritate. Punctual, în cadrul acestui proiect, s-au
asigurat patru săptămâni de pregătire pentru 860 copii anual, punându-le la dispoziţie rechizitele
necesare, o gustare, precum şi stimulente pentru părinţii care au fost prezenţi zilnic, prin rotaţie,
la grădiniţa estivală. Am dorit, astfel, ca părinţii să devină conştienţi de rolul deosebit de important
pe care educaţia timpurie îl are în dezvoltarea copiilor”. Gabriela Alexandrescu, Preşedinte
Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii. Sursă: www.copilul.ro, 3 august 2009.
Ghid de bune practici ________________________________________ 19

Un astfel de obiectiv nu poate fi atins într-o perioadă atât de scurtă precum
vacanţa şcolară de vară, ci poate fi doar un ţel către care s-au îndreaptat
eforturile proiectului.
Obiectivele specifice sunt acele scopuri concrete ce se urmăresc a fi
atinse până la sfârşitul implementării proiectului. Proiectul de faţă şi-a stabilit
următoarele obiective specifice:
• Pregătirea copiilor aparţinând minori tăţii romilor, cu vârste cuprinse
între 3-6 ani, majoritar din mediul rural, pentru viaţa de grădiniţă,
printr-un program de 4 săptămâni înainte de începerea anului şcolar,
• Realizarea unui program special pentru o periodă de 4 săptămâni,
• Pregătirea educatoarelor şi a media torilor şcolari în domeniile
cultură, comuni care, consiliere şi asistenţă socială,
• Atragerea părinţilor la activităţile desfă şurate în grădiniţele estivale
cu scopul valorizarii beneficiilor educaţiei pentru copiii lor.
Următorul pas a constat în selecţia şi pregătirea cadrelor didactice
şi mediatorilor. Organizaţia Salvaţi Copiii, în parteneriat cu Inspectoratele
Şcolare Judeţene, au selectat locaţiile proiectului, educatoarele şi copiii, după
criteriile stabilite de comun acord. Ulterior, au fost organizate sesiuni de
pregătire a educatoarelor şi a mediatorilor şcolari care au lucrat în proiect în
următoarele domenii: cultura, istoria şi tradiţiile romilor, drepturile copilului,
educaţia copiilor romi din perspectiva cadrului legislativ al învăţământului
pentru minorităţi, inclusiv pentru minoritatea romilor, comunicarea cu
familiile din mediile sociale defavorizate, consilierea familiilor.
În continuare, educatoarele selectate şi mediatorii şcolari, au informat
părinţii copiilor asupra programului educaţional al grădiniţei estivale:
îmbogăţirea vocabu larului, noţiuni de comportament, cunoaşterea
mediului, dezvoltarea abilităţilor de desen, muzică, dans, scriere, aritmetică,
memorare etc, într-o manieră cât mai atractivă şi adaptată pentru copii cu
vârste între 3 şi 5/6 ani. Factorii cheie în convingerea părinţilor să înscrie
copiii la grădiniţa estivală au fost mediatorii şcolari (majoritatea de origine
romă) şi oferirea unor beneficii materiale ca urmare a participării copiilor la
grădiniţa estivală (alimente pentru copii şi familie).
A urmat desfăşurarea propriu-zisă a cursurilor grădiniţelor
estivale, pe perioada a patru săptămâni, copiii şi părinţii acestora
participând la grădiniţa estivală. Copiii au avut la dispoziţie: rechizite, jucării
şi li s-a oferit o gustare, iar părinţilor li s-au oferit stimulente alimentare.
Inovaţia proiectului a constat în faptul că pe lângă stimulente, părinţii au fost
implicaţi într-un mod activ de către educatoare, prin rotaţie, la activităţile a
câte unei zile a grădiniţei estivale, alături de copii, cu scopul de a înţelege mai
bine necesitatea educaţiei preşcolare pentru copiii lor.
20____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

„Este înscrisă la grădiniţa normală, s-a integrat destul de bine, dar întârzie
la program sau absentează motivat când e bolnavă. A mai fost o perioadă când
a lipsit fiindcă a fost plecată din ţară cu părinţii.”
„Este înscris dar situaţia materială nu-i permite să vină la grădiniţă regulat”.
„Nu este înscris la grădiniţă deoarece părinţii au fost despărţiţi, cu siguranţă
îl vor înscrie”.
„Merge la grădiniţă, unde s-a adaptat uşor fiindcă a participat la grădiniţa
estivală”.
„Este înscrisă la grădiniţa pentru romi”.
monitorizarea şi evaluarea rezultatelor este o componentă ce
trebuie avută în vedere încă de la începutul unui astfel de proiect deoarece
pentru fiecare copil ce participă ar trebui înregistrat progresul individual.
Astfel, fiecare educator ar trebui să-şi dezvolte un formular individual
ce descrie cunoştinţele şi abilităţile la începutul proiectului şi la sfârşitul
acestuia. În ceea ce priveşte evaluarea rezultatelor, aceasta poate cuprinde
chestionarea părinţilor cu privire la schimbările pe care le-au observat la
copiii lor, dar şi înregistrarea statutului şcolar al fiecărui copil la începutul
noului an şcolar.
După finalizarea grădiniţei estivale, frecventarea regulată a grădiniţelor
obişnuite a fost însă în unele cazuri îngreunată de mai mulţi factori care
au constituit adevărate bariere: situaţia materială precară a familiilor,
insuficienta informare a acestora de către mediatorul şcolar şi cadrele
didactice, auto-marginalizarea determinată de nivelul scăzut de educaţie
al părinţilor şi implicit devalorizarea educaţiei, inclusiv a celei timpurii,
distanţa mare dintre mediul de rezidenţă al copiilor şi grădiniţă şi, în câteva
situaţii, marginalizarea copiilor aparţinând minorităţii romilor de către
cadrele didactice.
Ghid de bune practici ________________________________________ 21

Grădiniţa isaccea, judeţul tulcea
La grupa estivală, copiii au descoperit că şcoala nu este un spaţiu străin şi neprietenos,
ci un loc în care copiii se simt în siguranţă, sunt valorizaţi, îşi dezvoltă cunoştinţele şi, în
acelaşi timp, îşi asumă identitatea culturală şi tradiţională.
comunitate de romi în bacău
Educatoarele şi mediatorii şcolari au efectuat vizite la domiciliul copiilor, explicând
părinţilor cât de importantă este educaţia preşcolară pentru viitorul acestora.
22____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

6. pregătirea Cadrelor
didaCtiCe şi a
mediatorilor şColari
Importanţa resurselor umane implicate în derularea proiectului
este primordială, iar pentru aceasta o pregătire prealabilă aduce un plus
de siguranţă în succesul proiectului. Fără a contesta profesionalismul
educatoarelor şi al mediatorilor şcolari care au făcut parte din proiect, dar
pentru mai buna lor informare cu privire la scopul şi obiectivele acestuia şi
pentru a aduce un plus cunoştinţelor lor în domeniul specific al educaţiei
preşcolare, cu prioritate a copiilor romi, au fost organizate cursuri de
informare şi pregătire, în fiecare an de derulare a proiectului, pentru cele
două echipe – educatoare şi mediatori şcolari.
Pregătirea s-a desfăşurat pe durata a două zile pentru fiecare categorie, a
fost susţinută de lectori cu experienţă şi a vizat următoarele aspecte:
• Prezentarea proiectului – obiective, participanţi, caracterul inovator,
aşteptări
• Reglementările Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
privind educaţia copiilor romi
• Rolul şi implicarea personalului didactic şi ajutător în menţinerea
copiilor în sistemul de educaţie
• Comunicarea cu copiii şi părinţii romi – mod de abordare, empatie,
respect, egalitate
Cursurile de pregătire s-au desfăşurat într-o manieră interactivă, au avut
loc dezbateri, dialoguri, schimburi de informaţii, prezentări din experienţa
participanţilor, fiind considerate drept binevenite şi folositoare atât de către
educatoare cât şi de către mediatorii şcolari.
Faptul că au acumulat o serie de informaţii şi cunoştinţe noi rămâne
un câştig pentru fiecare participant care se va putea folosi de acestea în
activitatea viitoare.
rolul şi implicarea personalului didactic şi ajutător în menţinerea
copiilor în sistemul de educaţie este un modul care a urmărit să le aducă
participanţilor o mai bună înţelegere a practicilor dezirabile, dar şi a propriilor
practici educaţionale. După finalizarea cursului participanţii trebuiau să fie
capabili să:
• Demonstreze că înţeleg filosofia şi practicile educaţiei incluzive, multiculturale
şi anti-discriminatorii şi că se dedică implementării acestora
• Îşi examineze propria atitudine faţă de alte grupuri etnice şi culturale
Ghid de bune practici ________________________________________ 23

• Explice cum se nasc prejudecăţile şi rasismul
• Să utilizeze diverse proceduri educative care ţin cont de diferenţele
culturale şi lingvistice
• Să ştie cum să adapteze demersul didactic pentru ca acesta să
beneficieze de resursele culturale cu care vin elevii în şcoală.
Sesiunile modulului s-au concentrat pe următoarele teme:
1. Educaţia incluzivă – un deziderat?!
2. Educaţia interculturală
3. Radiografia diversităţii: romii (studiu de caz)
4. Şcoala interculturală. Strategii şi forme de realizare
5. Curriculum intercultural
Conţinuturile modulului au fost prezentate în cadrul unor activităţi
demonstrative, în care cursanţii au fost puşi în ipostaza de elevi. Fiecare
activitate demonstrativă a fost urmată de un moment de reflecţie în cadrul
căruia s-au evidenţiat elementele necesare unui demers didactic inovativ,
centrat pe elev din perspectiva educaţiei incluzive. În cadrul sesiunilor au
fost incluse exerciţii de intercunoaştere şi team-building, care au contribuit
la dezvoltarea echipei.
modulul „comunicarea cu copiii şi părinţii romi” a avut drept obiectiv
creşterea încrederii între cadrele didactice şi părinţii romi prin:
1. Cunoaşterea definiţiei comunităţii
2. Asimilarea de noţiuni generale privind rolul mediatorului şcolar rom
3. Cunoaşterea modelelor de colaborare cu actorii interesaţi de
problematica romă
Temele abordate în cadrul acestui modul au fost următoarele:
1. Formarea unei înţelegeri comune, bazată pe principalele tematici ale
atelierului
2. Discuţii despre beneficiile cooperării cu mediatorul școlar
3. Concepte şi principii aplicate în situaţii concrete
4. Noţiuni generale despre comunitate
5. Explicarea nevoilor de organizare a comunităţii rome în România
6. Integrarea versus incluziunea romilor
7. Exerciţiu de tip ICEBREAKER: rolul principiilor în comunicarea cu
femeile rome – particularităţi, utilizarea intrebărilor deschise.
8. Explicarea noţiunii de discriminare
Suportul de curs utilizat la sesiunile organizate în cadrul acestui proiect este prezentat
în anexă.
24____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

7. programa grădiniţei
estivale
În eforturile lor de a aborda aspectele critice care afectează participarea
la educaţie şi nivelul educaţional al populaţiei, ţările europene au identificat
educaţia preşcolară („educaţia timpurie”) ca fiind un instrument/o soluţie
la aceste probleme. Datele existente relevă faptul că, dacă dezavantajul
educaţional este abordat de la o vârstă fragedă prin intervenţii la nivelul
educaţiei preşcolare, se obţin beneficii durabile pe termen lung în ceea ce
priveşte performanţa individului în şcoală şi ulterior în carieră, deoarece
acest tip de educaţie este esenţial pentru dezvoltarea individului din punct
de vedere al abilităţilor de învăţare, contribuie la prevenirea părăsirii timpurii
a şcolii, la creşterea nivelului educaţional şi facilitează participarea ulterioară
la educaţie.
Educaţia timpurie este parte a sistemului de educaţie şi urmăreşte
socializarea şi dezvoltarea emoţională, cognitivă şi mentală a copiilor, prin
metode şi activităţi specifice.În acest context, pregătirea copiilor din zone
defavorizate, cu prioritate romi, dar şi a părinţilor acestora, este o acţiune
care trebuie urmărită constant.
Organizarea programului zilnic pentru cele 20 zile ale grupelor estivale
a fost la decizia educatoarei, pe baza experienţei acumulate, a nivelului de
cunoştinţe al copiilor şi ţinând cont de eventualele diferenţe de vârstă ale
copiilor incluşi la aceeaşi grupă, urmărindu-se realizarea obiectivelor acestei
educaţii preşcolare timpurii.
Totuşi pentru a asigura cuprinderea unor elemente obligatorii pentru
această educaţie, educatoarelor le-au fost oferite câteva repere educative
din orientările Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe
baza cărora au desfăşurat activitatea în grupele estivale.
Obiectivele generale ale educaţiei timpurii sunt prezentate în schema
de la pagina alăturată.
Pentru atingerea acestor obiective, principalul mijloc de realizare este
jocul. De asemenea, se încurajează participarea copilului în scopul educării
independeţei acestuia.
Ghid de bune practici ________________________________________ 25

Sprijinirea copilului
în achiziţionarea de
cunoştinţe, capacităţi,
deprinderi şi aptitudini
necesare acestuia la
intrarea în şcoală şi pe tot
parcursul vieţii.
Dezvoltarea armonioasă
a personalităţii copilului,
sprijinirea formării
autonome şi creative a
acestuia
Obiectivele
generale ale
educaţiei timpurii
Dezvoltarea armonioasă
a personalităţii copilului,
sprijinirea formării
autonome şi creative a
acestuia
Dezvoltarea
capacităţii de a
interacţiona cu alţi copii,
cu adulţii şi cu mediul
înconjurător pentru a
dobândi cunoştinţe,
deprinderi, atitudini
şi conduite noi.
Domenii de dezvoltare a copilului:
1. Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală
2. Dezvoltarea socio-emoţională
3. Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii
4. Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii
5. Capacităţi şi atitudini de învăţare
Tipurile de activităţi care trebuie urmărite se împart în:
1. rutine – sosirea copilului la grădiniţă, întâmpinarea lui, salutul,
spălatul mâinilor, verificarea ţinutei, gustarea, somnul (dacă este o
grădiniţă cu program prelungit), plecarea, salutul. Acestea se repetă
zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aceleaşi conţinuturi.
2. tranziţii – activităţi scurte de trecere de la rutine la celelalte
activităţi – aici intervin şi calităţile educatoarei – activităţi în mers
ritmat, sau activităţi pe muzică sau recitarea unei numerotări, un joc
cu text şi cântec cu anumite mişcări cunoscute de copii.
3. activităţi de învăţare – cele cu caracter planificat, sistematic,
metodic. Ar fi de dorit ca spaţiul sălii de grupă să fie organizat pe
activităţi gen: Biblioteca, Colţul căsuţei, Construcţii, Ştiinţă, Arte
etc., în funcţie de resurse materiale şi spaţiu, iar activităţile să se
desfăşoare, prin rotaţie cu grupe mici. Activităţile opţionale sunt tot
26____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

activităţi de învăţare pentru care se alocă aceeaşi durată ca pentru
activităţile de educare.
Programa utilizată pentru grădiniţele estivale se încadrează aşadar în
ariile curriculare pentru copiii de 3-6 ani.
Educaţie pentru societate,
inclusiv activităţi de
cunoaştere şi dezvoltare
a sinelui
Educaţie fizică, incluzând
educaţia pentru sănătate –
jocuri şi activităţi de mişcare
Limbaj
şi comunicare,
premise ale
citit-scrisului
arii curriculare
pentru copiii
de 3-6 ani
Ştiinţe – cunoaşterea
mediului, activităţi
matematice, educaţie
ecologică
Arte – activităţi
artistico-plastice, activităţi
muzicale
Proiectul Organizaţiei Salvaţi Copiii a fost elaborat şi implementat ţinând
cont de Curriculum naţional pentru educaţia copilului între 3-6 ani. Acesta
cuprinde următoarele direcţii prioritare de dezvoltare a copiilor:
• Dezvoltare fizică, sănătate şi igienă personală. Deprinderi şi abilităţi
cum ar fi: realizarea unor desene sau modelare, cunoştinţe şi practici
referitoare la îngrijire şi igienă personală, sănătate, nutriţie.
• Dezvoltarea socio-emotională: dezvoltarea conceptului de interac ţiune
cu adulţii şi cu copiii de vârstă apropiată, acceptarea şi respectarea
diversităţii, dezvoltarea conceptului de sine, a controlului emoţional
şi a expresivităţii emoţionale.
• Dezvoltarea limbajului şi a comunicării: dezvoltarea capacităţii de
ascultare şi înţe legere, de vorbire şi comunicare, însuşirea unor
deprinderi iniţiale de scris şi citit.
• Dezvoltarea cognitivă: cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice,
cunoaş terea mediului, a lumii.
• Capacităţi şi atitudini învăţate: curiozitate şi interes, iniţiativă, creativitate.
Ghid de bune practici ________________________________________ 27

„A fost prima dată când am avut ocazia să lucrez cu copii şi părinţi de etnie romă, dar a
meritat efortul pentru că sunt oameni extraordinari cu care atunci când există colaborare şi
voinţă din ambele părţi se pot realiza lucruri frumoase. Ar trebui repetate astfel de acţiuni
umanitare fiindcă ele reprezintă un pas important în integrarea romilor la grădiniţă, apoi
la şcoală şi, mai departe, într-o societate civilizată.” Laura Zbârcea, educatoare, Salonta
28____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

8. modalităţi de
impliCare a familiilor
Studiile de caz realizate de cadrele didactice arată că, pentru familiile
aflate în sărăcie, cu mulţi copii, alocaţia pentru copii reprezintă în cele
mai multe cazuri singura sursă de venit, alături de ajutorul social. Pe lângă
lipsa unei surse de venit sigure, permanente şi utilizarea ca sursă de trai a
ajutorului social şi a alocaţiei copiilor, o altă explicaţie a educatoarelor în
argumentarea situaţiei materiale precare o constituie numărul mare de copii
dintr-o familie.
În condiţiile în care sărăcia este concentrată în zonele rurale şi afectează,
cu precădere copiii aparţinând familiilor de romi, proiectul Salvaţi Copiii a
inclus şi stimulente pentru părinţi – alimente.
Studiile de caz realizate de educatoare şi mediatorii şcolari arată că în
cea mai mare parte a cazurilor, părinţii au înţeles rolul educaţiei copiilor
lor, atât la nivel preşcolar, cât şi la nivel şcolar. Este adevărat că există şi
cazuri care iau în calcul în primul rând beneficiile nonmonetare (alimente,
programul „cornul şi laptele”) şi monetare (alocaţia pentru copii) atunci
când iau decizia de a-şi trimite copiii la grădiniţă/şcoală.
opinii ale părinţilor ________________________________________
„Să se ofere copiilor şi rechizite.”
„Nu pot să-i port pe toţi la şcoală deoarece nu am cele necesare nici de
îmbrăcat şi nici rechizite, nu am să-i fac domni, să stea şi să muncească cum
am muncit şi noi.”
„Eu vreau să facă şcoală dar n-am bani să-l ajut să meargă mai departe.”
„Nu are nevoie de prea multă şcoală.”
opinii ale educatoarelor ____________________________________
„Părinţii se aşteptau ca ai lor copii să primească şi îmbrăcăminte.”
„Părintele este mulţumit pentru că vede că este important copilul lui, dar se
mai dă ceva?”
Ghid de bune practici ________________________________________ 29

Cei mai mulţi dintre părinţi au fost uşor de convins să trimită copiii la
grădiniţă, un indicator al faptului că valorizează educaţia preşcolară şi şcolară
pentru copiii lor.
opinii ale părinţilor ________________________________________
„Vreau ca şi copiii mei să înveţe carte ca să le fie mai uşor în viaţă.”
„Dacă eu nu am învăţat carte, măcar copiii mei să înveţe.”
„Vreau să ştie copiii mei mai mult decât ştiu eu.”
„Vreau să ştie să scrie şi să citească să poată avea permis de conducere.”
„Să le dea Dumnezeu sănătate celor care s-au gândit şi la noi.”
opinii ale educatoarelor ____________________________________
„Mama ar fi mulţumită dacă copiii ei ar termina măcar 8 clase. Nu au şanse
să-i trimită mai departe, la liceu.”
„Mama nu ştie carte şi a cerut educatoarei s-o înveţe carte ca să-şi ajute
copiii, iar educatoarea a înscris-o la un curs destinat părinţilor.
În foarte puţine cazuri părinţii au fost mai rezistenţi la schimbare şi mai
greu de convins asupra beneficiilor/achiziţiilor copiilor lor ocazionate de
participarea la grădiniţele estivale. Principiul motivării latente arată că dacă
omul nu este cointeresat, atunci el nu are nici o motivare de a participa la
acţiuni colective. În acest caz, statul va fi cel care va juca rolul promotorului
şi garantului de ordine, iar oamenii vor acţiona numai impulsionaţi de
interesele şi beneficiile lor personale.
Încurajaţi de motivaţia şi reacţia părinţilor faţă de educaţia preşcolară
a copiilor lor, am dorit să descoperim cine a contribuit la schimbare şi
care a fost procesul. Societatea românească atribuie familiei în general
un rol important în procesul de formare a copiilor, cunoscut sub
sintagma „cei şapte ani de acasă”. Familia este responsabilă atât pentru
transmiterea unor valori generale, necesare formării personalităţii
copilului, cât şi pentru dezvoltarea psihofizică şi intelectuală a copilului.
Un studiu recent asupra factorilor care influenţează nivelul de ocupare
în cazul minorităţii romilor arată că femeile au un rol decisiv atunci
când este vorba despre educaţia copiilor şi dezvoltarea lor, influenţa
educaţiei mamei fiind mai puternică asupra traseului educaţional al
copilului comparativ cu cea a tatălui.
30____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Prin urmare, atunci când copiii frecventează grădiniţa şi şcoala, mamele
au mai multă responsabilitate în acest domeniu, iau mai des legătura cu
educatoarele şi cadrele didactice, participă la procesul educaţional. La polul
opus, alte studii realizate în ultimii ani au evidenţiat faptul că, în familiile cu
mulţi copii, posibilitatea ca mama să acorde atenţia cuvenită fiecărui copil
este scăzută şi că, începând cu vârsta de 11-12 ani, copiii încep să muncească
pentru a completa veniturile familiei, ceea ce conduce către ipoteza că deciziile
privind viitorul copiilor, în familiile extinse de romi, par a fi luate de bărbaţi. În
consecinţă, discuţiile trebuie să vizeze ambii părinţi, dar mamele sunt cele care
pot deveni „aliate” ce pot susţine înscrierea copiilor la grădiniţă sau la şcoală.
„Dacă ştiam ce bine este la grădiniţă şi cât de mult îi place copilului, îl
aduceam mai de mult”.
„Dacă ştiam cât de multe fac aici, la grădiniţă o înscriam de anul trecut”.
„Acum îmi pare foarte rău că nu a frecventat până acum grădiniţa copilul
meu”.
„Sunt foarte mulţumită de copilul meu de când merge la grădiniţă”.
„Nu m-am gândit că aşa de mică cum este fata mea poate să înveţe atâtea
lucruri bune la grădiniţă. Merită să meargă şi la grădiniţă şi la şcoală, să înveţe
să scrie şi să citească”.
În proiectul derulat de Organizaţia Salvaţi Copiii, strategia a fost de
a introduce în proiect şi părinţii copiilor, care prin rotaţie, într-o zi din
săptămână, au participat la organizarea şi desfăşurarea activităţilor la
grădiniţa estivală. În general, mamele şi bunicile au fost implicate mai mult
decât taţii şi au ajutat educatoarea la desfăşurarea activităţilor din acea zi, au
ajutat copiii la grupă.
După cum a fost menţionat anterior, o proporţie covârşitoare a părinţilor
ce au participat la activităţi a fost a femeilor (mame şi bunici), faţă de cea a
bărbaţilor. Din informaţiile provenite de la educatoarele din proiect reiese că
majoritatea mamelor au arătat un real interes pentru activităţile desfăşurate
cu părinţii la grădiniţă. Implicarea părinţilor în activităţile grădiniţei a fost
o provocare şi pentru cadrele didactice deoarece presupune abilităţi
suplimentare de interacţiune cu adulţii.
Ca şi în cazul mediatorului şcolar, ordonarea rolului părinţilor în
desfăşurarea activităţilor din cadrul grădiniţelor estivale cu scopul valorizării
beneficiilor educaţiei pentru copiii lor poate constitui un factor de succes
în organizarea unor asemenea tipuri de activităţi. De asemenea, pentru
diminuarea rezistenţei la schimbare a părinţilor în ceea ce priveşte educaţia
copiilor lor, este nevoie de o puternică motivaţie şi dorinţă din partea
cadrelor didactice de a face ceva pentru copiii necuprinşi în sistem –
voluntariat, lucru în echipă cu mediatorii şcolari.
Ghid de bune practici ________________________________________ 31

Grădiniţa Scărişoara, judeţul olt
La grădiniţa din Scărişoara, părinţii au participat cu interes la activităţile din cadrul grupei
estivale, colaborând cu educatoarea şi cu mediatorul şcolar.
Grădiniţa Scărişoara, judeţul olt
Ajutaţi de educatoare, copiii din Scărişoara au pregătit un spectacol cu dansuri tradiţionale
româneşti.
32____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

9. monitorizarea
progresului Copiilor
Sursele primare de informaţie referitoare la progresul copiilor dar şi al
familiilor în ceea ce priveşte acţiunile de susţinere a copiilor la grădiniţă sau
şcoală sunt cadrele didactice şi mediatorii şcolari.
Monitorizarea progresului presupune o evaluare standardizată a
fiecărui copil la începutul activităţilor grădiniţei şi apoi pe parcursul şi la
finalul grădiniţei estivale. Această evaluare standardizată poate fi realizată
cu ajutorul unui formular ce conţine mai multe dimensiuni ale dezvoltării
cuprinse în curriculum ce trebuie evaluate: vocabular, pronunţie, coerenţă în
exprimare, deprinderi de igienă personală, sociabilitate, deprinderi de lucru,
capacitate de memorare, de mânuire a instrumentelor de redare grafică,
auz muzical etc.
Monitorizarea progresului are rolul de a ajuta cadrele didactice la activităţile
desfăşurate în cadrul grupei, având astfel o abordare individuală a fiecărui
copil, dar are şi rolul de a oferi o imagine de ansamblu a rezultatelor obţinute
de un astfel de proiect.
Pe baza acestei monitorizări, cadrele didactice au realizat studii de
caz care conturează portretele unor copii, descriu şi evidenţiază evoluţia
copiilor în fiecare domeniul al dezvoltării cuprinse în curriculum şi evaluează
caracteristicile acestora, adaptabilitatea şi comportamentul copiilor la
început dar şi stimulii care au contribuit la progresul personal, posibilităţile
de învăţare, mediul educaţional creat prin proiectul organizării grădiniţelor
estivale, calitatea pregătirii personalului, programul zilnic ştiinţific şi implicarea
părinţilor. Zece din studiile de caz sunt prezentate în anexa acestui ghid.
În ceea ce priveşte evaluarea rezultatelor, în proiectul Organizaţiei Salvaţi
Copiii au fost folosiţi indicatori de input şi output care se referă la standardele
de calitate în învăţământul preşcolar şi şcolar, aşa cum sunt formulaţi de
Direcţia Generală pentru Educaţie şi Cultură a Comisiei Europene în 2000 4 : 3
• Indicatori de rezultat – se referă la progresele copiilor urmare a
conţinutului procesului educativ, reflectat în Curriculum naţional,
baza proiectului Organizaţiei Salvaţi Copiii,
4 O şcoală pentru toţi. Accesul copiilor romi la o educaţie de calitate. Raport de cercetare, 2010,
Gelu Duminică, Ana Ivasiuc, Bucureşti, editată cu sprijinul Reprezentanţei UNICEF în România.
Ghid de bune practici ________________________________________ 33

• Indicatori de succes şi de tranziţie de la un ciclu la altul – se referă
la trecerea – promovarea – de la un ciclu la altul: înscrierea şi
frecventarea grădiniţei normale, înscrierea în clasa I,
• Indicatori ai procesului educativ, care se referă la dotările
materiale, starea generală a clădirii, a infrastructurii şi a mobilierului,
echipamente, materiale etc. necesare unui învăţământ de calitate pe
perioada grădiniţelor estivale,
• Indicatori ce se referă la resursele umane antrenate în desfăşurarea
proiectului, cu accent pe implicarea (informală) activă a părinţilor în
activităţile la grupă.
Grădiniţa domniţa maria, bacău
La intrarea în program, unii copii aveau lacune majore atât la nivel de limbaj, cât şi la nivel
educaţional. Sprijiniţi de educatoare, dar şi de ceilalţi copii, s-au integrat treptat în grup şi
au participat la toate activităţile organizate.
34____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

10. rezultate obţinute
şi modalităţi de
valorifiCare a aCestora
Privind în ansamblu întregul proiect, cu cele 43 de grupe de pregătire
estivală/an, câte una în fiecare judeţ, în majoritate în zone rurale şi câte 2 în
Bucureşti, organizate pe parcursul a 2 ani, rezultatele pot fi uşor cuantificabile:
• Anual, 860 copii cu vârste între 3-5/6 ani, dintre care circa 70% romi,
au participat la grădiniţele estivale;
• Anual, aproximativ 750 de părinţi ai acestor copii au participat zilnic,
prin rotaţie, la activităţile educative din grădiniţe, în fiecare an;
• Anual, 43 de educatoare au asigurat pregătirea copiilor şi au urmărit
ulterior înscrierea lor la grădiniţele obişnuite, ca şi monitorizarea
progreselor copiilor pe durata anului şcolar;
• Anual, 43 de mediatori şcolari au menţinut legătura între educatoare,
copii şi familiile copiilor.
Participarea copiilor la grupele estivale a fost de aproape 100%, singurele
absenţe fiind cele provocate de boli sau probleme familiale. ca urmare a
participării la grădiniţele estivale, în anul 2009, un procent de
85% dintre copii au fost înscrişi la grădiniţa normală, iar în anul
2010 – 94,34%.
86 educatoare au beneficiat de o pregătire de specialitate ce le va folosi
în întreaga lor activitate: au acumulat cunoştinţe privind cultura, istoria şi
tradiţiile romilor, elemente de educaţie interactivă, cunoaşterea strategiilor
şi reglementărilor privind educaţia timpurie, politicile publice destinate
categoriilor defavorizate şi vor şti cum să lucreze şi să comunice cu copiii şi
familiile de romi în viitor.
86 mediatori şcolari şi-au dezvoltat cunoştinţele şi abilităţile privind
procesul de identificare, selecţie, informare a părinţilor romi privind
importanţa educaţiei preşcolare şi şi-au îmbunătăţit abilităţile de comunicare
cu copiii şi familiile de romi, au acumulat cunoştinţe noi despre cultura,
istoria şi tradiţiile romilor.
Peste 1700 copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani, proveniţi din medii
sociale defavorizate, inclusiv cei care aparţineau minorităţii romilor,
au beneficiat de o pregătire practică şi psihologică pentru înscrierea şi
Ghid de bune practici ________________________________________ 35

nivelul la care
se identifică/
aşteaptă
rezultatele
individual
(copiii care au
participat)
Sistemul de
învăţământ
menţinerea la grădiniţă până la începutul învăţământului primar, au beneficiat
de rechizite şi o gustare zilnică pe durata grădiniţei estivale şi sprijin cu
rechizite și îmbrăcăminte la grădiniţa obişnuită.
Aproximativ 1500 de părinţi – în general mame – ai acestor copii au fost
atraşi să participe la activităţile grădiniţei estivale şi au fost consiliaţi asupra
importanţei educaţiei pentru copiii lor.
Pe termen lung putem vorbi de creşterea interesului membrilor
comunităţilor de romi faţă de educaţie, valorizarea educaţiei şi menţinerea
copiilor la şcoală pe o durată cât mai lungă şi de creşterea şanselor de
pregătire profesională pentru o viaţă independentă şi un trai decent.
În contextul în care dezvoltarea normală a copilului este un proces
continuu, de lungă durată, elementele de progres şi dezvoltare a copiilor din
studiul de faţă descriu evoluţia copiilor pe termen scurt, de patru săptămâni,
perioadă în care copilul s-a adaptat unui mediu nou, în cele mai multe cazuri
necunoscut lui, a dobândit şi achiziţionat un anumit număr de cunoştinţe şi
deprinderi, a dezvoltat un comportament considerat adecvat şi s-a iniţiat
probabil o autodefinire în raport cu sine şi cu ceilalţi copiii.
rezultate înregistrate
pe termen foarte scurt
Abilităţi de lucru
Capacitate crescută de a se
adapta colectivităţii şi cerinţelor
instituţionale
O reţea de educatori şi mediatori
şcolari pregătiţi ce pot dezvolta
proiecte ulterioare similare
O rată mai mare de participare
şcolară în educaţia timpurie formală
comunitate O mai bună valorizare a educaţiei
şi creşterea stimei de sine a
romilor
rezultate aşteptate
pe termen lung
Oportunităţi mai mari
de a finaliza şcoala
Oportunităţi mai mari
de a se integra pe piaţa
muncii
Rată mai mică a
abandonului şcolar
Creşterea capitalului
educaţional şi reducerea
sărăciei
În concluzie, participarea la grădiniţa estivală poate avea ca rezultat înregistrarea
unor progrese în dezvoltarea copiilor, dar continuarea frecventării
grădiniţei normale, înscrierea şi frecventarea şcolii îşi pune amprenta în viaţa
copiilor. De aceea, intervenţia trebuie văzută dincolo de finalizarea activităţilor
grădiniţei estivale prin menţinerea unei comunicări permanente cu părinţii
copiilor şi sprijinirea înscrierii copiilor la grădiniţa obişnuită.
36____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

„Este nemaipomenit de frumos să vezi că reuşeşti să aduci atâta bucurie în sufletele unor
copii necăjiţi.” Miler Gabriela, educatoare, Vaslui
Salcea, judeţul Suceava – Serbare de crăciun
După finalizarea grădiniţei estivale, evoluţia copiilor a fost monitorizată de către educatoare
pe parcursul întregului an şcolar.
Ghid de bune practici ________________________________________ 37

11. resurse neCesare
grădiniţei estivale
11.1. resursele umane
Echipa de proiect la nivelul fiecărei grădiniţe este una foarte mică, fiind
formată din educatoare şi mediator şcolar.
zzrolul educatoarelor
În afară de implicarea în organizarea şi desfăşurarea activităţilor la fiecare
grupă estivală, educatoarele au cooperat cu mediatorul şcolar şi părinţii
copiilor înscrişi la grădiniţa estivală, înainte şi după terminarea acesteia.
Educatoarele au coordonat şi procesul de înscriere a copiilor care au
frecventat grădiniţa estivală la grădiniţele obişnuite, au urmărit înscrierea
lor efectivă, frecvenţa şi acomodarea copiilor în noul colectiv şi au realizat
evaluarea copiilor pe durata anului şcolar.
zzrolul mediatorilor şcolari
Potrivit Ordinului Ministrului MECI nr. 1539/19.07.2007, „principala
responsa bilitate a mediatorului şcolar este de a sprijini participarea tuturor
copiilor din comunitate la învăţământul general obligatoriu, încurajând
implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii, facilitând colaborarea
dintre familie – comunitate – şcoală“.
Percepuţi ca fiind pârghiile de legătură între familie şi şcoală, în general,
rolul mediatorilor şcolari în cadrul proiectului a fost de informare a
părinţilor asupra proiectului şi, după caz, convingerea lor de a lăsa copiii să
vină la grădiniţa estivală, sprijinirea educatoarei în unele activităţi specifice,
sprijinirea copiilor pe perioada desfăşurării activităţilor în cadrul grupelor
estivale şi chiar însoţirea copiilor la grădiniţa estivală şi înapoi către casă.
După încheierea grupelor estivale, rolul mediatorilor şcolari a fost acela
de a monitoriza, permanent, situaţia copiilor care au participat la aceste
activităţi, precum şi de a consilia părinţii asupra necesităţii frecventării în
continuare a grădiniţei şi a şcolii.
Experienţa implementării acestui proiect arată nu numai faptul că
mediatorul şcolar a fost persoana resursă, de legătură şi suport pe toată
perioada de implementare a proiectului în marea majoritate a cazurilor, ci
evidenţiază şi o bună practică, de lucru în echipă, a mediatorului şcolar cu
educatoarea, practică ce trebuie multiplicată în toate unităţile de învăţământ
preşcolar şi şcolar.
38____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

„Mediatorul şcolar este persoana de legătură între educatoare şi copil, între
educatoare şi părinţi şi chiar între copil-copil, explică pe înţelesul lor, în limba
romani, cerinţele educatoarei”. (opinie educatoare)
„Mediatorul şcolar a vorbit în primele zile cu fetiţa în limba romani şi a ţinut
legătura cu familia”. (opinie educatoare)
„Mediatorul şcolar a lucrat individual cu copilul şi a discutat cu mama lui”.
(opinie educatoare)
„Mediatorul şcolar a lucrat alături de educatoare zi de zi, ne-am împărţit
sarcinile şi ne-am completat reciproc. O singură persoană nu reuşeşte să lucreze
cu aceşti copii”. (opinie educatoare)
„Mediatorul şcolar a vizitat şi convins părinţii deoarece părinţii dau dovadă
de multă comoditate”. (opinie educatoare)
„Mediatorul şcolar a discutat cu familia, le-a explicat avantajele educaţiei
dar totul a rămas la stadiul de promisiune”. (opinie educatoare)
mediatorul ca
persoană de legătură
între familii
şi grădiniţă
Vizitează la domiciliu
copilul şi părinţii şi discută
cu ei despre grădiniţă,
despre avantajele
educaţiei timpurii
Prezintă familiei
programul grădiniţei
estivale
Vizitează familiile copiilor
împreună cu educatoarea
şi convinge părinţii să lase
copiii la grădiniţă
Comunică tot timpul cu
părinţii
mediatorul ca
persoană de suport
între familie, copil şi
grădiniţă
Convinge părinţii că
este important să aducă
copilul la grădiniţă şi să
nu renunţe chiar şi în
cazurile în care reacţiile
iniţiale ale copiilor sunt
negative
Aduce copiii la grădiniţă
atunci când părinţii nu
pot face acest lucru
Asigură prezenţa
părinţilor la grădiniţă
Ajută la împărţirea
alimentelor pentru copii
mediatorul ca
persoană de legătură
între educatoare
şi copil, între
educatoare şi părinţi
şi între copil-copil
Comunică tot timpul cu
copilul
Explică pe înţelesul
copiilor, în limba romani,
cerinţele educatoarei
Ajută copiii să se
adapteze la regimul zilnic
din grădiniţă
Lucrează individual cu
copiii
Ghid de bune practici ________________________________________ 39

mediatorul ca
persoană de legătură
între familii
şi grădiniţă
Discută despre orice
problemă cu părinţii
Ajută educatoarea la
înscrierea copiilor la
grădiniţa obişnuită
Ţine legătura cu familia
până începe grădiniţa
normală şi în continuare
mediatorul ca
persoană de suport
între familie, copil şi
grădiniţă
Participă la activităţile
zilnice ale grădiniţei
Păstrează legătura cu
familia şi educatoarea
şi după finalizarea
proiectului
mediatorul ca
persoană de legătură
între educatoare
şi copil, între
educatoare şi părinţi
şi între copil-copil
Ajută copiii la toaleta
zilnică şi învăţarea
normelor de igienă
Ajută copiii să se
integreze în colectivitate
Lucrează alături de
educatoare zi de zi
Dacă în proiectul de faţă rolul mediatorului şcolar a fost bine definit,
trebuie luate în calcul şi limitele rolului acestuia. Mediatorul şcolar nu poate
suplini nici prezenţa cadrelor didactice în comunitate, nici responsabilitatea
acestora de a comunica direct cu părinţii copiilor preşcolari şi şcolari şi nici
nu poate remedia posibilele rupturi dintre grădiniţă, şcoală şi comunitate,
chiar dacă se bucură de recunoaştere din partea comunităţii romilor.
zzrolul părinţilor
Majoritatea politicilor publice sugerează crearea cadrului de dialog
între instituţiile de specialitate şi membrii comunităţilor de romi (Strategia
guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor), dezvoltarea capacităţii şi
motivaţiei familiilor de romi de a susţine activ dezvoltarea socială a
copiilor, în perspectiva integrării într-o societate modernă (Memorandumul
comun privind incluziunea socială – JIM), participarea părinţilor la
procesul educaţional (politicile educaţionale, curriculum naţional privind
educaţia timpurie) etc.
Părinţii au constituit pe de-o parte un grup ţintă al proiectului (mediatorul
şcolar şi educatoarele încercând să crească nivelul de conştientizare al
părinţilor cu privire la rolul educaţiei în dezvoltarea copiilor), iar pe de altă
parte o resursă umană extrem de importantă. Părinţii care s-au implicat în
cadrul acestui proiect şi-au susţinut copiii proprii în adaptarea la activităţile
grădiniţei şi au sprijinit şi activităţile zilnice ale grădiniţei estivale.
40____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Activităţi în care pot fi implicaţi părinţii
Amenajarea sălii, organizarea mobilierului
Pregătirea şi distribuirea materialelor didactice
Ajută copiii la realizarea lucrărilor
Iau parte la jocurile distractive ale copiilor
Ajută copiii la activităţile de igienă
Ajută la pregătirea şi servirea mesei din acea zi
Ajută la distribuirea alimentelor
Îşi încurajează şi sprijină copiii în primele zile
Asistă la activităţile desfăşurate şi pot să lucreze alături de copil
11.2. ResuRse mateRiale
Proiectul s-a adresat copiilor din familii dezavantajate socio-economic
care nu îşi permit să asigure minimul necesar pentru participarea copiilor la
educaţia preşcolară. În această situaţie, au fost asigurate rechizitele pentru
activitatea educativă, gustarea zilnică a copiilor şi câteva alimente de bază
pentru familiile lor. De asemenea, treninguri şi încălţăminte pentru copiii
cei mai defavorizaţi. Adăugând la aceste cheltuieli şi salariul educatoarelor
pentru o lună, se poate estima un cost mediu de cca. 100 euro/copil, deci
2000 euro pentru grupa estivală de pregătire a 20 copii, sumă care, cu o
bună gospodărire şi folosire a resurselor comunitare, ar putea fi asigurată
de autorităţile locale.
Ghid de bune practici ________________________________________ 41

Grup de lucru
În cadrul cursurilor de pregătire, educatoarele şi mediatorii şcolari au dobândit cunoştinţe
referitoare la drepturile copilului, cultura, istoria şi tradiţiile romilor, facilitarea comunicării
cu familiile copiilor.
42____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

12. oportunităţi
de multipliCare a
experienţei
Experienţa implementării acestui proiect ne-a condus la concluzia că
poate fi aplicat în orice localitate a ţării, cu resurse minime, atâta vreme
cât există voinţă şi cooperare între actorii locali. Grădiniţele actuale pot
constitui oricând spaţiul organizării unei grădiniţe estivale fără investiţii
suplimentare. Stimulentele alimentare sau materiale pot fi asigurate fie cu
sprijinul autorităţilor locale fie prin sponsorizări locale. Dincolo de aspectele
materiale, cea mai importantă resursă care trebuie găsită la nivel local o
reprezintă cadrele didactice cu deschidere şi abilităţi de integrare a copiilor
ce vin din medii foarte diferite şi mediatorii şcolari. Parteneriatul şi lucrul în
echipă al acestora reprezintă cheia succesului unui astfel de proiect.
Analizând cei doi ani de desfăşurare a grădiniţelor estivale am putea
emite o serie de recomandări pentru a asigura succesul unor astfel de
grădiniţe estivale:
• Programa după care se face educaţia trebuie să fie extrem de flexibilă,
adaptată în funcţie de fiecare copil, ţinându-se cont de mediul său
familial, nivelul de dezvoltare psihică şi intelectuală, deprinderile de
viaţă, comportament.
• Educatoarele au nevoie de o pregătire prealabilă pentru a fi informate
despre specificul fiecărei etnii din care provin copiii, cu aspecte privind
comunicarea eficientă şi corectă cu părinţii acestora.
• Trebuie extinsă reţeaua mediatorilor şcolari care şi-au dovedit
eficienţa pe durata proiectului, în menţinerea unei legături permanente
între grădiniţă şi familie.
• Chiar dacă se au în vedere, cu prioritate, copiii romi, trebuie în mod
obligatoriu evitată segregarea, în grupele de copii urmând a fi incluşi şi
copii de alte etnii din aceeaşi zonă de locuire. Astfel, copiii se cunosc
din vecinătate şi integrarea se face cu mai multă uşurinţă. Trebuie, de
asemenea, să fie identificaţi din timp, copiii din familii cu probleme
sociale/economice care să fie înscrişi obligatoriu la grupe.
• Este de cea mai mare importanţă colaborarea cu părinţii copiilor,
consilierea lor şi implicarea acestora în activităţile educative, pe de o
parte pentru a eradica teama că la grădiniţă i se poate întâmpla ceva
Ghid de bune practici ________________________________________ 43

ău copilului, pe de altă parte, pentru a înţelege mai bine importanţa
educaţiei pentru viitorul copiilor lor. Participarea părinţilor, cel puţin
pe durata a câtorva zile, la activitatea desfăşurată în grădiniţe a fost o
inovaţie de succes în acest proiect, marea majoritate a părinţilor fiind
încântaţi să ajute educatoarea şi copiii.
• Implicarea autorităţilor locale trebuie încurajată şi sprijinită pentru a
se întări spiritul aparteneţei comunitare.
• Întrucât copiii din categoriile defavorizate provin din familii sărace,
este necesar ajutorul unor sponsori locali, ONG-uri, biserici, alte
categorii de populaţie, cu obiecte de strictă necesitate: alimente de
bază, îmbrăcăminte şi rechizite.
Pregătirea cadrelor didactice – Braşov
44____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

anexe
1. studii de Caz – portrete de Copii
Studiul de caz al unui copil conturează portretul copilului, descrie şi
evidenţiază evoluţia copilului în fiecare domeniu al dezvoltării cuprins
în curriculum şi evaluează caracteristicile copilului, adaptabilitatea şi
comportamentul lui la început dar şi stimulii care au contribuit la progresul
personal, posibilităţile de învăţare, mediul educaţional creat prin proiectul
organizării grădiniţelor estivale, calitatea pregătirii personalului, programul
zilnic şi implicarea părinţilor.
Progresul personal al copilului, inclusiv al aceluia aparţinând minorităţii
romilor poate fi diferit în diverse domenii: unul vorbeşte mai devreme
şi are o capacitate mai mare de relaţionare cu persoanele adulte, altul
vorbeşte mai târziu, dar are mai dezvoltată capacitatea de ascultare şi
înţelegere. Unii copii acceptă şi respectă diversitatea, alţii relaţionează
mai greu, inclusiv cu copiii de vârstă apropiată. Unii copii au abilităţi şi
deprinderi formate în familie, alţii au capacităţi şi atitudini învăţate. Unii
copii au mai dezvoltat conceptul de stimă de sine, mai ales cei care vin
din familiile tradiţionale, alţii dau curs expresivităţii emoţionale mai uşor,
altora li s-a spus că „bărbaţii nu plâng”.
Pentru a respecta egalitatea de gen dar şi pentru a sublinia diferenţele
compor tamentale şi achiziţiile copiilor pe termen lung, am ales cinci studii
de caz a cinci fetiţe şi cinci studii de caz a cinci băieţei, relevante pentru
a fi considerate practici pozitive. De asemenea, am introdus în cele 10
cazuri şi poveştile unor copii care provin din familiile tradiţionale ce aparţin
minorităţii romilor, din mediul rural şi urban.
1. Gheorghe, localitatea trestiana, judeţul iaşi
Gheorghe este un băiat de 5 ani, din localitatea Trestiana, judeţul
Iaşi. Localitatea are 110 locuitori aparţinând minorităţii romilor care au
o situaţie precară datorită lipsei includerii lor pe piaţa muncii. Copiii de
vârsta preşcolară din Trestiana sunt în număr de 25, iar procentul celor
care frecventează grădiniţa este de 50%. Grădiniţa pe care o frecventează
Gheorghe şi ceilalţi copii este situată în clădirea şcolii, însă, dotările sunt
inadecvate desfăşurării procesului educaţional specific. Singurele dotări sunt
băncile şi scaunele şi acelea rămase din generaţiile trecute.
Gheorghe nu are cum să ştie cum arată o grădiniţă ideală care are
mobilier adecvat, jucării, materiale, aparatură electronică, acces la internet,
sală de sport şi loc de joacă pentru copii, încălzire centrală, grup sanitar
în interiorul grădiniţei, covoare/mochete pe jos, fiindcă nu a mai fost
Ghid de bune practici ________________________________________ 45

niciodată la grădiniţă. Nici acasă nu are unele utilităţi în interiorul casei şi
nici prea multe bunuri de folosinţă îndelungată fiindcă locuieşte în mediul
rural şi fiindcă părinţii lui mai au de crescut alţi doi fraţi şi o soră pentru care
muncesc din greu.
În ziua când mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la el să
discute cu părinţii lui despre posibilitatea ca Gheorghe să meargă la grădiniţa
estivală şi-a dat seama că era ceva de bine pentru el fiindcă discuţia a fost
prietenoasă dar mai ales fiindcă mama lui era bucuroasă că a primit musafiri
de la „şcoală”.
În prima zi, când a început grădiniţa estivală, Gheorghe, însoţit de mama
lui, s-a dus la grădiniţă. Acolo mai erau alţi copii, unii mai mici, alţii mai mari
decât el, şi educatoarea, şi mediatoarea şcolară care fusese acasă la el. Cu
toţii vorbeau şi se jucau cu creioanele, lipeau nişte figuri pe hârtie pe care
apoi le colorau. Unii copii erau mai liniştiţi în băncile vechi şi neprimitoare
iar alţii, ca şi Gheorghe, care pentru prima oară luau contact cu un alt mediu
decât cel cu care erau familiarizaţi, păreau că cercetează sala de clasă şi
colegii de grupă.
Când mama a plecat acasă Gheorghe a plâns mult. Plângea fiindcă era întrun
loc necunoscut lui, iar mama, persoana pe care el o iubea, plecase de lângă
el pentru câteva ore. Plângea şi fiindcă la grădiniţă se vorbea într-o altă limbă
decât cea pe care el o cunoştea din familie, limba romani. Un timp, Gheorghe
a refuzat orice sprijin, atât din partea mediatorului şcolar care îi vorbea în
limba lui familiară, cât şi cel al educatoarei sau al altor mame care participau
la desfăşurarea activităţilor grădiniţei în acea zi. În semn de protest pentru
tot ce i se întâmpla pentru prima oară în cei 5 ani, Gheorghe a hotărât să nu
interacţioneze cu ceilalţi copii şi să fie cât se poate de rezervat.
În următoarele zile, deşi nu ar fi vrut să se mai ducă la grădiniţă, mediatoarea
şcolară venea şi-l lua de acasă. Cu gândul la jucăriile pe care le văzuse doar la
grădiniţă, dar nu apucase să le atingă fiindcă a fost supărat, Gheorghe a hotărât
să schimbe tactica. A început să vorbească şi să socializeze cu ceilalţi copii, a
început să fie atent la educatoare atunci când l-a învăţat să ţină creionul în mână,
să coloreze şi să distingă culorile. După patru săptămâni de grădiniţă, Gheorghe
ştia să vorbească corect şi coerent, ştia să numere până la 10, ştia trei poezii
şi cinci cântece. În continuare lui Gheorghe îi place la grădiniţă, o frecventează
zilnic, este parte activă a colectivului şi s-a adaptat bine şi la program.
Cât despre mama lui Gheorghe, în ziua când a asigurat prezenţa la
grădiniţă, s-a înţeles bine atât cu copiii, cât şi cu educatoarea şi ceilalţi
părinţi. S-a implicat în activităţile grădiniţei şi a fost foarte mulţumită
că Gheorghe a beneficiat de acest program. Nu a fost motivată de
alimentele oferite, ci a fost interesată de activitatea desfăşurată la
grădiniţă de Gheorghe. La sfârşitul zilei a afirmat că a înţeles şi a învăţat
câteva metode didactice, iar la sfârşitul grădiniţei estivale era bucuroasă
că Gheorghe a avut ocazia şi norocul să participe la acest program şi era
foarte entuziasmată de idee.
46____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

2. alexandra, localitatea Focşani, judeţul Vrancea
alexandra este o fetiţă de 5 ani, din localitatea Focşani, judeţul Vrancea.
Localitatea are 105 700 locuitori, dintre care circa 3000 aparţin minorităţii
romilor, oameni ce au o situaţie materială precară datorită lipsei includerii
lor pe piaţa muncii. Circa 50% dintre copiii romi nu frecventează grădiniţa.
Grădiniţa unde a mers Alexandra funcţionează într-un local propriu din
Str. Prof. Caian, o casă naţionalizată cu aproape toate dotările, însă îi lipseşte
un calculator, un copiator şi trebuie refăcut gardul unităţii.
În ziua când mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la Alexandra
să discute cu mama ei despre posibilitatea ca ea să meargă la grădiniţa
estivală, mama a fost uşor de convins. Şi mama şi Alexandra cunoşteau
mediatorul şcolar fiindcă locuieşte în preajma lor. Mediatorul şcolar ştia
că Alexandra mai are o soră şi un frate mai mic, dar şi faptul că tatăl său
executa o pedeapsă şi este închis într-un penitenciar, mama făcând faţă cu
greu problemelor cotidiene.
În prima zi, când a început grădiniţa estivală, Alexandra, a venit însoţită
de mama ei şi ceilalţi doi fraţi. Alexandrei i-a plăcut noul mediu oferit de
grădiniţa estivală, faptul că se putea juca cu alţi copii, că avea jucării şi prin
urmare a fost tare încântată încă din primele zile, a respectat toate indicaţiile
educatoarei şi s-a adaptat la cerinţele grădiniţei.
La început, în primele zile, pentru că nivelul de cunoştinţe al Alexandrei
era mediu şi vocabularul sărac, fetiţa era stingheră, nu comunica. Nu avea
deprinderi formate de niciun fel. Ambiţia a făcut-o să se adapteze repede. A
învăţat multe lucruri. Se exprimă corect, desenează frumos, respectă culorile
şi conturul desenului, realizând fişe corecte. A învăţat cele 12 poezii predate
până la sfârşitul grădiniţei estivale, memorând uşor. Recunoaşte cifrele
până la 5 şi socoteşte cu o unitate. Cunoaşte cele patru forme geometrice
învăţate. În prezent, mama Alexandrei a înscris-o la grădiniţa normală unde
s-a adaptat foarte bine programului şi colectivităţii.
Alexandra nu a putut petrece o zi cu mama ei la grădiniţă, aşa cum s-a
întâmplat cu ceilalţi copii din grupa estivală, dar mama a venit zilnic, de la
o distanţa mare cu landoul şi ceilalţi doi copii să o ia pe Alexandra de la
grădiniţă.
O parte dintre părinţii care au participat la activităţile grădiniţei estivale
au venit doar pentru alimente. Şi mama Alexandrei a venit pentru alimente,
dar educatoarea „crede că a înţeles şi rolul educaţiei pentru Alexandra, dar
comoditatea este mare”. Şi părinţii şi copiii au fost încântaţi de „sărbătorica” de
la sfârşitul proiectului oferită de educatoare.
Ghid de bune practici ________________________________________ 47

3. narcis, localitatea Valea mare, judetul argeş
narcis este un băiat de 5 ani, care trăieşte în oraşul Valea Mare, judeţul
Arges. Localitatea are 4184 de locuitori, dintre care 350 aparţin minorităţii
romilor. Situaţia materială a părinţilor lui Narcis este foarte grea datorită
lipsei unui loc de muncă. Din familia lui Narcis mai face parte încă un frate,
mai mare.
Copiii de vârstă preşcolară din Valea Mare sunt în număr de 50, iar
procentul celor care merg la grădiniţă este de 50%. Grădiniţa pe care o
frecventează Narcis şi ceilalţi 25 de copii este situată în şcoală, are parchet
pe jos, termopane, iar încălzirea se face cu sobă şi lemne. Lipsesc jucăriile,
spaţiile de joacă pentru copii.
În ziua în care mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la el să
discute cu părinţii lui despre posibilitatea ca Narcis să meargă la grădiniţa
estivală, părinţii au fost uşor de convins.
În prima zi, când a început grădiniţa estivală, Narcis, însoţit de mama
lui, s-a dus la grădiniţă. Cunoştinţele lui Narcis erau de nivel mediu, însă,
la început, Narcis a fost neastâmpărat, dând dovadă de lipsa răbdării,
impulsivitate, agresivitate.
Narcis nu pronunţa corect toate sunetele limbii române, avea dificultăţi
de relaţionare cu copiii prin tendinţa de dominare, era agresiv şi irascibil şi
de aceea mediatorul şcolar a stat mereu aproape de Narcis atât la grădiniţa
estivală, cât şi în timpul deplasării de acasă la grădiniţă şi înapoi.
Mama a participat aproape zilnic la activităţile grădiniţei, deoarece voia
să-i schimbe comportamentul lui Narcis. A învăţat împreună cu el tot ce
s-a predat, a învăţat poezii, poveşti, cântece, l-a supravegheat şi s-a jucat
împreună cu el.
Pe parcursul celor patru săptămâni, Narcis şi-a schimbat un pic
comportamentul, mai ales în prezenţa mamei. Povesteşte cursiv diverse
scene din poveşti. La desen, trasează cu uşurinţă linii, cercuri, poate realiza
un desen. A învăţat cântece pentru copii, pe care le cântă, împreună cu
grupul cât şi singur. Execută paşi de dans, înainte şi înapoi dar nu este prea
sigur pe el. Scrie linii orizontale şi verticale, ştie să numere de la 1-10 dar nu
recunoaşte cifrele, memorează uşor poezii destul de lungi. După terminarea
grădiniţei estivale, Narcis a fost înscris de către părinţi la grădiniţa normală.
Mama lui Narcis a apreciat efortul educatoarei şi a mediatorului şcolar.
Ea este unul dintre părinţii care a înţeles şi valorizează rolul educaţiei pentru
copilul ei şi care nu a venit la grădiniţă doar pentru alimentele oferite.
La sfârşitul grădiniţei estivale, când educatoarea l-a întrebat pe Narcis
dacă i-a plăcut la grădiniţă, el a spus: „Îmi place la grădiniţă doar ca să mă
joc”. Mama lui Narcis a spus: „Dacă eu nu am învăţat carte, măcar copiii mei
să înveţe”.
48____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

4. andreea, localitatea motiş/cehul Silvaniei, judeţul Sălaj
andreea este o fetiţă de 5 ani din localitatea Motiş/Cehul Silvaniei,
judeţul Sălaj. Localitatea are 426 de persoane dintre care 248 aparţin
minorităţii romilor, oameni ce au o situaţie precară datorită lipsei locurilor
de muncă. Copiii de vârstă preşcolară din localitatea Motiş sunt în număr de
27 iar procentul celor care frecventează grădiniţa este de 75%. În localitate
sunt două grupe de grădiniţă. Una care funcţionează în clădirea şcolii şi o
altă grupă, separat. Grupa care funcţionează în clădirea şcolii este dotată
corespunzător. Cea de a doua funcţionează într-o clădire improprie, cu o
dotare foarte slabă, iar principalele lipsuri sunt: jucăriile, mobilierul adecvat
desfăşurării activităţilor şi mijloacele de învăţare.
Andreea locuieşte cu părinţii, un frate şi două surori, însă mama nu are
atâta timp cât ar trebui să se ocupe de fiecare dintre copiii ei. Nici la grădiniţă
nu i-a dus vreodată şi de aceea cunoştinţele, abilităţile şi deprinderile de
viaţă ale Andreei erau ca pentru un copil de 3 ani şi jumătate şi nu pentru un
copil în vârstă de 5 ani.
În vara anului 2010, mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la
părinţii Andreei să discute despre posibilitatea ca ea să meargă la grădiniţa
estivală. Părinţii au fost uşor de convins însă pentru Andreea totul avea sa fie
nou: personalul, jucăriile, rechizitele şcolare, spaţiul educaţional etc.
În prima zi, când a început grădiniţa estivală, Andreea, însoţită de mama
ei s-a dus la grădiniţă. Chiar dacă acolo mai erau şi alte fetiţe şi băieţi care
păreau că se joacă dar organizat, sub supravegherea atentă a educatoarei
şi a mediatoarei şcolare, Andreea se simţea stingheră fără fratele ei şi fără
cele două surori cu care era obişnuită să se joace acasă.
În faţa atâtor elemente noi, primul imbold a fost să plângă şi să
protesteze conform vârstei ei. A refuzat comunicarea cu adulţii şi cu copiii,
apoi s-a izolat de restul copiilor, a refuzat cooperarea în timpul programului
organizat la grupă în acea zi, preferând doar să asiste tăcută la activităţile
instructiv-educative.
În ziua când mama Andreei a participat la activităţile grădiniţei, s-a
implicat în desfăşurarea activităţilor şi a fost mulţumită de întreg programul
desfăşurat pe parcursul zilei. Pe lângă mamă, mediatoarea şcolară a lucrat
alături de educatoare zi de zi. „Ne-am împărţit sarcinile şi ne-am completat
reciproc. O singură persoană nu reuşeşte să lucreze cu aceşti copii” (opinia
educatoarei).
Încet, încet, în următoarele zile, prin metode educative adecvate, jocuri
distractive, Andreea a început să coopereze şi să participe alături de colegi la
activităţile organizate. A înregistrat progrese în limbaj: exprimare în propoziţii
simple, reducerea defectelor de pronunţie. Desenează, memorează şi
colorează numai după model şi cu sprijin din partea educatoarei, are
auz muzical şi cântă bine, nu are încă deprinderi de redare a grafismelor,
memorează greu şi necesită mult exerciţiu individual.
Ghid de bune practici ________________________________________ 49

La sfârşitul zilei când mama Andreei a primit pachetul de alimente, a
mulţumit educatoarei pentru ele dar şi pentru că i s-a împlinit dorinţa de a-şi
vedea fetiţa integrată în colectiv. „Nu m-am gândit că aşa de mică cum este
fata mea poate să înveţe atâtea lucruri bune la grădiniţă. Merită să meargă şi la
grădiniţă şi la şcoală, să înveţe să scrie şi să citească” (opinia mamei).
În prezent, Andreea este înscrisă la grupa mijlocie a grădiniţei normale.
Având câteva deprinderi formate şi fiind obişnuită cu regimul zilnic de activitate
din timpul grădiniţei estivale nu au fost probleme deosebite de adaptare.
5. nicuşor, localitatea dârvari, judeţul ilfov
nicuşor este un băiat de 4 ani, din localitatea Dârvari/Ciorogârla,
judeţul Ilfov. Localitatea are 2000 de locuitori, dintre care 1000 aparţin
minorităţii romilor. Copiii de vârstă preşcolară din Dârvari sunt în număr de
80, iar procentul celor care frecventează grădiniţa este de 50%. Grădiniţa
unde a mers Nicuşor şi ceilalţi 40 de copii de vârstă preşcolară funcţionează
într-un local propriu, la aproximativ 500 m de clădirea şcolii, pe strada
Adunaţi, nr. 70, o clădire veche, ce datează din 1904, dar care beneficiază
de încălzire centrală şi apă curentă.
Nicuşor nu a mai fost niciodată la grădiniţă fiindcă acasă mai are alţi 3 fraţi şi
2 surori, iar părinţii lui, mama şi tata se consideră săraci şi spun că nu au
îmbrăcăminte pentru toţi copiii, ei muncind cu ziua prin sat, pe la diferiţi
oameni.
Când mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la el să discute cu
părinţii lui despre posibilitatea ca el să meargă la grădiniţa estivală, părinţii
au fost greu de convins, dar până la urmă au acceptat ca Nicuşor să meargă
la grădiniţă, pentru început, pe perioada celor 4 săptămâni. Nicuşor avea
un vocabular sărac, cunoştinţe şi abilităţi medii, iar deprinderile formate în
familie erau limitate pentru vârsta lui.
În prima zi, când a început grădiniţa estivală, Nicuşor a venit însoţit de
mama lui. Acolo mai erau alţi de copii, dar şi educatoarea, şi mediatoarea
şcolară care fusese acasă la el şi părinţii unor copii. Nicuşor credea că şi mama
lui va sta cu el la grădiniţă aşa cum observase la doi, trei copii. Când a văzut că
mama a plecat acasă s-a simţit singur şi a început să plângă. Educatoarea şi un
părinte „de serviciu” din ziua aceea l-au ajutat să se calmeze, să se integreze
în grupa de copii şi să se adapteze la programul grădiniţei. Apoi, părinţii au
înţeles că educaţia are un rol important în viaţa unui copil şi de aceea l-au adus
pe Nicuşor la grădiniţa estivală pe tot parcursul celor patru săptămâni, iar
mediatorul şcolar a păstrat în permanenţă legătura dintre familie şi grădiniţă.
În ziua când şi mamei lui Nicuşor i-a venit rândul să ajute educatoarea
la desfăşurarea activităţilor grădiniţei, Nicuşor a fost fericit. Mama lui a fost
alături de el şi a participat cu entuziasm la activitatea grupei, arătându-se
interesată şi încântată de activităţile desfăşurate şi de eforturile depuse de
el la grădiniţă.
50____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Când a plecat acasă, mama a primit un pachet cu alimente. Deoarece sunt
o familie numeroasă, cu mulţi copii, iar părinţii nu au o ocupaţie, alimentele
oferite au fost binevenite. Alimentele au constituit punctul esenţial care a
atras părintele la grădiniţă, însă trebuie menţionat faptul că mama lui Nicuşor
nu a venit la grupa estivală exclusiv în scopul de a le primi, ci s-a implicat cu
plăcere în activităţile desfăşurate în acea zi. La serbarea care a avut loc la
sfârşitul perioadei, mama a fost alături de copil şi de educatoare, participând
la decorarea clasei cu acest prilej.
Dacă la început exprimarea lui Nicuşor era săracă în cuvinte, incorectă,
la final, deşi nu a ajuns la stadiul normal pentru un copil de vârsta lui, Nicuşor
a recuperat mult din decalajul ce îl distanţa de colegii săi. De-a lungul zilelor
petrecute la grădiniţa estivală, Nicuşor a învăţat să ţină un creion în mână, să
coloreze fără să depăşească conturul, ştie acum şi îi face plăcere să modeleze
şi să picteze. La activităţile de educare a limbajului, a memorat poezii care
l-au ajutat să descopere lumea înconjurătoare (omul, cuvintele scumpe,
fructele etc.). La activităţile matematice a învăţat şi recunoaşte cele 4 forme
geometrice, cifrele in limitele 1-5. La activităţile practice, Nicuşor participă
cu plăcere. Învăţând să ţină creionul în mână, Nicuşor a îndrăgit acest gen
de activităţi colorând, decupând, lipind cu plăcere. În prezent este înscris la
grădiniţa normală, s-a acomodat foarte bine şi colectivului şi programului
grădiniţei.
6. rosaura Zâna, localitatea dăeşti/ Sâmbotin, judeţul Vâlcea
rosaura Zâna este o fetiţă de 3 ani, din localitatea Dăeşti/ Sâmbotin,
judeţul Vâlcea. Localitatea are 3000 de persoane dintre care 250 aparţin
minorităţii romilor, romi tradiţionali din tată în fiu, ce au o situaţie materială
modestă, datorită practicării meseriilor tradiţionale ca sursă principală de
venituri. Copiii de vârstă preşcolară din localitatea Dăeşti sunt în număr de
40, iar procentul celor care frecventează grădiniţa este de 75%.
Grădiniţa pe care o frecventează Rosaura Zâna este situată în curtea
şcolii din localitate, într-o clasă cu intrare separată de clădirea şcolii, dar
lipită de ea. Grădiniţa este dotată cu mobilier, parţial vechi, parţial nou, apă
curentă. Încălzirea se face cu sobă de lemne şi ar mai fi nevoie, minimal, de
o saltea pentru activităţile de educaţie fizică, un calculator cu imprimantă şi
un videoproiector.
Despre grădiniţa estivală, părinţii Rosaurei Zâna au auzit la o întâlnire de
prezentare a programului organizată de educatoare, la care a participat şi
mediatorul şcolar. Tocmai de aceea, când mediatorul şcolar a venit acasă la
părinţii ei să-i convingă s-o lase la grădiniţa estivală aceştia au vorbit în limba
romani şi au fost mai uşor de convins. În opinia educatoarei, părinţii sunt
„romi tradiţionali, conservatori, şi nu văd cu ochi buni educaţia fetelor”.
Cu toate acestea, tatăl Rosaurei Zâna, a adus-o la grădiniţă estivală din
prima zi. La grădiniţă, Rosaura Zâna nu înţelegea limba în care se desfăşurau
Ghid de bune practici ________________________________________ 51

activităţile zilnice, vocabularul ei fiind redus în limba română fiindcă în familie
se vorbeşte limba romani, iar din punct de vedere comportamental, ceea ce
învăţase acasă nu se potrivea cu regulile şi programul grădiniţei.
În faţa acestei situaţii, pe parcursul a trei zile, Rosaura Zâna a plâns, s-a
interiorizat, apoi reacţia ei a fost de acceptare a situaţiei şi chiar de adaptare.
A ajutat-o mult mediatoarea şcolară care a vorbit cu Rosaura în limba romani
şi a ţinut legătura cu familia ei.
După o săptămână, Rosaura Zâna a acceptat să rămână singură, fără
mamă la grădiniţă şi a participat activ la activităţi. Progresele s-au văzut după
două săptămâni. Rosaura Zâna folosea limba română, cânta şi desena cu
plăcere, nu cunoaştea culorile dar le îmbina plăcut. Deşi numără până la 3 şi
recunoaşte cifrele, face cu greu corespondenţa de mulţimi şi nu le scrie. Nu
poate reproduce semnele grafice.
În ziua în care mama a fost prezentă la grădiniţa estivală, pentru că nu a
avut cu cine sa-l lase pe frăţiorul ei de un an, mama l-a adus cu ea la grădiniţă
şi de aceea nu a putut sa stea decât o oră. Când mama a plecat acasă cu
copilul cel mai mic, Rosaura a refuzat să mai rămână la grădiniţă şi a plecat
şi ea acasă.
În acest moment Rosaura Zâna este înscrisă la grădiniţa normală din
localitate. Întârzie uneori la program sau absentează motivat când e bolnavă.
A mai fost o perioadă când a lipsit fiindcă a fost plecată din ţară cu părinţii.
La serbarea de sfârşit a grădiniţei estivale, Rosaura Zâna a spus ca „e bine
la grădiniţă” dar părinţii ei au spus ca Rosaura Zâna „nu are nevoie de prea
multă şcoală”.
7. alin, localitatea ocolna, judeţul dolj
alin este un băiat de 4 ani, din localitatea Ocolna, judeţul Dolj. Localitatea
are 1280 de locuitori, toţi aparţinând minorităţii romilor. Majoritatea oamenilor
din Ocolna trăiesc din ajutorul social şi alocaţia copiilor. Situaţia materială
a părinţilor lui Alin este minimală mai ales că familia lui are şase copii.
Copiii de vârstă preşcolară din Ocolna sunt în număr de 114, iar
procentul celor care frecventează grădiniţă este de 80%. Grădiniţa pe care
o frecventează Alin şi ceilalţi copii de vârstă preşcolară este situată într-un
local propriu, separat de şcoala din Ocolna.
Grădiniţa este dotată cu mobilier adecvat şi ar mai fi utile procesului de
educaţie jucării, jocuri de construcţie, calculator, DVD, copiator.
În vara anului 2010, mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la
el să discute cu părinţii lui despre posibilitatea ca Alin sa meargă la grădiniţa
estivală. Părinţii au fost uşor de convins fiindcă mediatorul şcolar a discutat
în permanenţă cu familia pentru a lăsa copilul la grădiniţă şi apoi, după
începerea grădiniţei, pentru a o frecventa zilnic.
52____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

În prima zi de grădiniţă, Alin, însoţit de mama lui s-a dus la grădiniţă. Mai
erau alţi copii care ca şi el veneau pentru prima oară la grădiniţă şi, la fel ca
Alin, pentru început, unii copii erau mai rezervaţi şi mai timizi.
Chiar dacă Alin locuieşte cu ambii părinţi şi alţi cinci fraţi, nivelul
cunoştinţelor lui erau de nivel minim. Nu avea însuşite deprinderile de
comportare civilizată, avea un vocabular sărac în limba română, în familia lui
vorbindu-se limba romani. Limbajul său era incoerent şi avea o viteză lentă
de memorare a cunoştinţelor.
Prins în procesul educaţional, Alin a fost uşor adaptabil. La sfârşitul
celor patru săptămâni de grădiniţă estivală, Alin nu mai era rezervat şi
timid, iar forma de limbaj predominantă era dialogul, limbajul general fiind
unul coerent. Jocurile şi activităţile preferate de Alin au fost jocurile de
construcţie, de mişcare, muzicale şi cele logico-matematice. S-a observat un
progres şi în ceea ce priveşte viteza de memorare a cunoştinţelor, aceasta
devenind medie.
În ziua când mama lui Alin a asigurat prezenţa la grădiniţă ea a cooperat
cu educatoarea fiindcă a fost interesată de educaţia lui Alin mai mult decât de
alimentele primite deşi şi acestea i-au prins bine. Mama lui Alin a înţeles rolul
educaţiei copilului şi consideră că „frecventând grădiniţa şi şcoala, numai aşa poţi
să-ţi găseşti un loc de muncă stabil”. În prezent, Alin frecventează grădiniţa, s-a
adaptat şi integrat uşor în colectivul clasei.
Pentru că îi plac maşinuţele, visul lui Alin este să aibă o maşină frumoasă
şi de aceea, la sfârşitul grădiniţei estivale, când educatoarea l-a întrebat pe
Alin dacă i-a plăcut la grădiniţă, el a spus: „Venim la grădiniţă să învăţăm să
desenăm, să scriem, să citim, să-mi iau când voi fi mare permis de conducere”.
8. alicia, localitatea Salonta, judeţul bihor
alicia este o fetiţă de 4 ani, din localitatea Salonta, judeţul Bihor.
Localitatea are 19.000 de locuitori, dintre care 400 aparţin minorităţii
romilor. Copiii de vârstă preşcolară din Salonta sunt în număr de 80, iar
procentul celor care frecventează grădiniţa este de 20%.
Grădiniţa pe care o frecventează Alicia și ceilalţi copii de vârstă preşcolară
este situată în clădirea unei foste şcoli, o clădire separată şi veche la marginea
oraşului. Activităţile grădiniţei se desfăşoară într-o încăpere de 3/2 m, cu
două geamuri foarte mici, un spaţiu insuficient pentru 20 de copii, foarte
slab dotată, toaleta este situată în curte şi nu are uşi, ci doar două găuri şi
un acoperiş prin care plouă. Spălatul mâinilor se face într-un lighean, pus
în holul grădiniţei. Nici acasă Alicia nu are suficient spaţiu şi intimitate, ea
locuind cu mama, tata, ambii bunici, un verişor şi alţi doi unchi.
În ziua când mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la ea sa
discute cu părinţii despre posibilitatea ca Alicia sa meargă la grădiniţă
estivală, aceştia au fost de acord.
Ghid de bune practici ________________________________________ 53

În prima zi, Alicia, însoţită de mama ei, s-a dus la grădiniţă. Acolo, printre
ceilalţi copii a recunoscut câţiva prieteni cu care se juca în comunitatea ei, ceea
ce a ajutat-o să se adapteze mai uşor în colectiv şi totuşi a fost emoţionată,
uşor timidă, dar ca şi comportament era disciplinată. Cunoştinţele Aliciei
erau sub limita vârstei. Avea lipsuri importante în vocabular, ştia să spună
doar cum o cheamă, nu ştia deloc să vorbească limba română şi de aceea îi
traduceau colegii mai mari de grădiniţă.
Pe parcurs a început să vorbească şi în limba română, ajutată şi de
mediatoarea şcolară care a participat la toate activităţile grădiniţei. Ştie
cuvintele de bază, se joacă, îi plac jocurile muzicale, a început să numere
până la 4 în româneşte, ştie să salute şi să spună „mulţumesc”, „te rog”
şi chiar şi o poezie în limba română. La desen se descurcă foarte bine, la
muzică, încă mai are uşoare reţineri, la dans este grozavă. Cum aude un
cântec începe să danseze. A făcut progrese cu scrierea şi citirea, ţine corect
creionul în mână, recunoaşte culorile primare, iar mediatoarea şcolară a
ajutat-o pe Alicia la toaleta zilnică şi învăţarea normelor de igienă. În prezent
Alicia este înscrisă la grădiniţa pentru romi din Salonta.
În ziua când mama a participat la grădiniţă s-a comportat ca şi cum ar
fi fost de-a casei, a ajutat la toate: la împărţirea mâncării, a ajutat copiii în
timpul activităţilor, a ajutat la curăţenie după activităţi. La sfârşitul zilei mama
Aliciei a afirmat ca a înţeles rolul educaţiei pentru Alicia. Nu a fost interesată
doar de alimentele primite deşi i-au prins bine.
9. ivanov, localitatea bărbuleşti, judeţul ialomiţa
ivanov este un băiat de 6 ani, din localitatea Bărbuleşti, judeţul Ialomiţa.
Localitatea are 6700 de locuitori, dintre care, 6600 aparţin minorităţii
romilor. Situaţia materială a părinţilor lui Ivanov este foarte grea deoarece
trăiesc din ajutorul social şi alocaţia copiilor. Familia lui mai cuprinde alţi
şapte copii: patru surori şi trei fraţi.
Copiii de vârstă preşcolară din Bărbuleşti sunt în număr de 640, iar
procentul celor care frecventează grădiniţa este de 18%. Grădiniţa este
situată în şcoala din Bărbuleşti şi are două clădiri. Dotările grădiniţei –
mobilier, materiale didactice etc. – sunt achiziţionate prin proiectul PHARE
al Guvernului României şi de la Crucea Roşie.
Părinţii lui Ivanov au fost de acord ca el să meargă la grădiniţa estivală.
Când a început grădiniţa estivală, Ivanov a venit însoţit de mama lui. Chiar
dacă şi ceilalţi copiii erau tot din Bărbuleşti, Ivanov stătea mai mult pe scaun,
nu vorbea decât atunci când era întrebat şi răspundea cu da sau nu.
Se exprima greu în limba română, nu răspundea nici măcar în propoziţii,
nu răspun dea la întrebările persoanelor necunoscute, era cuminte, privea în
măsuţa goală, nu se juca cu fetele şi, dacă primea creioane colorate, nu le
dădea şi celorlalţi copii de la măsuţă.
54____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

După o săptămână, Ivanov a fost mai comunicativ, a împrumutat creioanele
şi culorile copiilor de la aceeaşi masă, vorbea şi cu fetele. Se exprima mai
bine în limba română, răspundea în propoziţii scurte. A învăţat două poezii
scurte, trei cântece, să numere până la 5, cunoştea principalele culori, colora,
dar depăşea conturul desenelor şi a făcut parte din jocul „ciupercuţelor”. În
prezent, Ivanov frecventează grădiniţa. S-a adaptat fără probleme în noul
colectiv, unde are 20 de colegi care nu au fost la grădiniţa estivală.
Mama lui Ivanov a fost plăcut impresionată de activităţile desfăşurate
la grădiniţă. A apreciat efortul educatoarei şi a mediatorului şcolar dar
şi comportamentul celorlalţi copii. În general, mama a venit la grădiniţa
estivală şi pentru alimente, dar la sfârşitul activităţilor a fost încântată de
comportamentul copiilor din grupă. A înţeles rolul educaţiei şi recunoaşte
că aproape toţi copiii au ascultat pentru prima dată o poveste, au cântat un
cântecel, s-au jucat supravegheaţi şi au mâncat la ore fixe.
Când educatoarea l-a întrebat pe Ivanov dacă i-a plăcut la grădiniţă, el a
spus: „ Îmi place la grădiniţă şi vreau să mai vin”. Mama lui a auzit răspunsul şi
a spus: „contează foarte mult să te ocupi de copii de când sunt mici, dar noi nu
ne ocupăm pentru că nu ştim carte şi avem şi mulţi copii şi multe alte probleme
(materiale)”.
10. andreea, localitatea maciova, judetul caraş-Severin
andreea este o fetiţă de 5 ani, din localitatea Maciova, judeţul Caraş-
Severin. Localitatea are 500 de locuitori, dintre care 214 aparţin minorităţii
romilor şi au o situaţie grea din punct de vedere material. Copiii de vârstă
preşcolară din Maciova sunt în număr de 32, iar procentul celor care
frecventează grădiniţă este de 60%.
Grădiniţa pe care o frecventează Andreea este situată în aceeaşi clădire
cu şcoala şi oferă condiţii optime pentru desfăşurarea procesului instructiv
– educativ. Are grup sanitar modern, mobilier modular, aparatură modernă,
materiale etc.
Părinţii Andreei au acceptat uşor să o înscrie la grădiniţa estivală, mai
ales că Andreea o cunoştea pe mediatoarea şcolară care era din aceeaşi
localitate şi care mai venise pe la familia ei. Andreea are acasă încă doi fraţi
şi două surori.
La început, Andreei i-a fost mai greu pentru ca nivelul ei de cunoştinţe
era scăzut. Andreea nu cunoştea culorile, nu cunoştea elementele care
identifică anotimpurile, denumirile unor obiecte, formele geometrice, nu
ştia să numere şi avea dificultăţi de exprimare în limba română. Datorită
acestor probleme şi diferenţei dintre mediul din care venea şi noul mediu
ocazionat de participarea la grădiniţa estivală, în primele zile, Andreea a fost
retrasă şi timidă.
Încet, încet, s-a adaptat. După patru săptămâni Andreea era mult mai
Ghid de bune practici ________________________________________ 55

îndrăzneaţă şi răspundea educatoarei la întrebările formulate, cunoştea
semnele grafice necesare pentru scris, identifica culorile, formele, obiectele,
ştia să numere şi să vorbească în limba română.
Cea mai fericită zi din cele patru săptămâni petrecute de Andreea la
grădiniţa estivală a fost aceea în care şi mama ei a asigurat prezenţa la
grădiniţă. Andreea ştia cum decurg lucrurile şi se comporta mult mai firesc
decât mama ei care era emoţionată pentru că a putut să participe la educaţia
copilului său în acea zi.
Mai erau şi alţi părinţi care, ca şi mama Andreei, nu participau la activităţile
grădi niţei estivale doar pentru alimentele primite la sfârşitul zilei, ci mai ales
pentru faptul că erau curioşi să vadă cum se desfăşoară activităţile la grupa
de grădiniţă estivală.
La serbarea de sfârşit a grădiniţei estivale, mai mulţi părinţi, inclusiv cei
ai Andreei au spus că au înţeles rolul educaţiei copiilor, mai ales în găsirea
ulterioară a unui loc de muncă. Mama Andreei a completat ceilalţi părinţi şi
a spus: „Dacă copiii au şcoală se vor descurca mai uşor în viaţă”.
După cele patru săptămâni de grădiniţă estivală, Andreea a fost înscrisă
de părinţi la grădiniţa normală din sat. S-a acomodat bine în colectivitate,
lipseşte foarte rar, s-a adaptat uşor pentru că la grădiniţa normală „era
prezent mediatorul şcolar, mediul ei apropiat”.
56____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

2. experienţa proieCtului din
perspeCtiva unei grădiniţe
Ghid de bune practici ________________________________________ 57

58____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Ghid de bune practici ________________________________________ 59

60____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

3. suportul de Curs al modulului
„şCoala inCluzivă”
i. educaţia incluzivă: un proces de îmbunătăţire a activităţii
şcolare
1. ce este educaţia incluzivă
definiţie: Educaţia incluzivă este o orientare care presupune o schimbare
a moda lităţilor de tratare a problemelor educaţionale, bazată pe considerentul
că modificările în metodologie şi organizare, aduse pentru a răspunde elevilor
cu dificultăţi de învăţare, sunt benefice pentru toţi copiii (Ainscow, 1995). Întradevăr,
persoanele cu nevoi speciale devin factorul stimulator care încura jează
dezvoltarea, pentru crearea unui mediu de învăţământ mai cuprinzător.
Educaţia incluzivă încearcă să adreseze nevoile de învăţare ale tuturor
copiilor, tinerilor şi adulţilor, concentrându-se în special asupra nevoilor
celor vulnerabili la marginalizare şi excludere.
Educaţie incluzivă înseamnă că:
„…şcolile trebuie să primească toţi copiii, fără nici o deosebire privind condiţiile
lor fizice, intelectuale, sociale, emoţionale, lingvistice sau de altă natură. Acestea se
referă şi la copiii cu dizabilităţi sau talentaţi, copiii străzii şi copiii care muncesc, copiii
din populaţii îndepărtate sau nomade, copiii aparţinând minorităţilor lingvistice, etnice
sau culturale şi copiilor din alte zone sau grupuri dezavantajate sau marginalizate.”
(Declaraţia de la Salamanca şi Cadrul General de Acţiune al Nevoilor Speciale în Educaţie,
paragraful 3).
ce este incluziunea?
INTEGRARE VERSUS INCLUZIUNE
Integrarea pune accent pe:
• Nevoile „elevilor cu nevoi speciale”;
• Schimbarea, remedierea elevului vizat;
• Profesionişti, expertiză specializată şi sprijin formal.
Incluziunea pune accent pe:
• Schimbările din şcoală;
• Beneficii aduse elevilor prin faptul că îi include pe toţi;
• Sprijin informal şi expertiza şcolilor normale;
• Un bun act al predării pentru toţi elevii.
Ghid de bune practici ________________________________________ 61

2. aspecte-cheie ale educaţiei incluzive
• Bazată pe comunitate – şcoala reflectă comunitatea ca întreg.
• Fără bariere – este accesibilă tuturor, atât sub aspectul fizic, cât şi sub
cel curricular, prin sisteme de sprijin şi metode de comunicare.
• Promovează colaborarea – prin care se înţelege că o şcoală incluzivă
lucrează cu alte şcoli, mai degrabă decât competitiv, împotriva altor şcoli
• Promovează egalitatea – o şcoală incluzivă are un caracter democratic,
toţi membrii având drepturi şi responsabilităţi.
3. principiile unei şcoli incluzive de succes
• O viziune a egalităţii şi incluziunii public afirmată
• Sisteme de cooperare
• Roluri şi responsabilităţi flexibile
• Parteneriat cu părinţii, care se implică în activităţile de planificare şi
implementare a strategiilor unei şcoli incluzive
ii. cum putem realiza educaţia incluzivă
punerea problemei
Cum pot fi profesorii ajutaţi să îşi organizeze clasele în aşa fel încât să
faciliteze procesul de învăţare pentru toţi elevii lor?
Cum pot fi restructurate şcolile în aşa fel încât să sprijine eforturile
profesorilor?
dezvoltarea profesorilor
Următoarele strategii pentru dezvoltarea profesorilor sunt importante:
Învăţarea prin experimentare
O strategie puternică înseamnă că profesorii participă la experienţe ce
ilustrează şi stimulează interesul lor pentru noi posibilităţi de acţiune.
Este pus foarte mult accentul pe învăţarea prin experimentare. Profesorii
sunt astfel încurajaţi să privească mediul din clasă prin ochii celui care învaţă şi,
în acelaşi timp, să lege aceste experienţe de practicile din şcoala unde lucrează.
Trei factori-cheie extrem de importanţi pentru crearea în clasă a unui
mediu de lucru orientat spre includerea tuturor:
primul factor se referă la importanţa pe care planificarea o prezintă
pentru clasa ca întreg.
S-a accentuat mult importanţa planificării pentru persoane individuale. Deşi
potrivită pentru munca desfăşurată în contexte mici şi relativ izolate, această
62____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

metodă se dovedeşte a fi lipsită de practică în şcolile cu număr mare de elevi.
Aici principala preocupare a profesorului trebuie să fie planificarea activităţilor
pentru întreaga clasă. De asemenea, dacă se pune prea mult accentul pe
planificarea individualizată, concept ce a dominat sectorul educaţiei pentru
persoane cu nevoi speciale, se pierd din vedere alţi factori contextuali ce ar
putea fi utilizaţi pentru stimularea şi sprijinirea procesului de învăţare al fiecărui
membru din clasă. Acest aspect ne duce către cel de-al doilea factor-cheie.
Este foarte util să încurajăm profesorii să recunoască şi să utilizeze mai
eficient orice resurse care ar putea sprijini procesul de învăţare al copiilor.
Este vorba în special de acele resurse disponibile în fiecare clasă, şi anume,
copiii înşişi. În fiecare clasă elevii reprezintă o sursă bogată de experienţe,
inspiraţie, provocări şi sprijin, care, dacă este utilizată, poate aduce un plus
de energie în îndeplinirea sarcinilor şi activităţilor stabilite de profesor. Însă,
toate acestea depind de abilitatea profesorului de a canaliza această energie.
Aceasta este o chestiune de atitudine, care depinde de recunoaşterea
capacităţii copiilor de a contribui la procesul de învăţare şi a faptului că
învăţarea este într-o mare măsură un proces social. Putem facilita acest
proces ajutându-i pe profesori să-şi dezvolte abilităţile necesare organizării
claselor în aşa fel încât acestea să încurajeze procesul învăţării.
Aceste considerente ne duc la cel de-al treilea factor-cheie în
vederea creării în clasă a unui mediu de lucru orientat spre includerea
tuturor: improvizarea, sau, altfel spus, abilitatea de a modifica planurile
şi activităţile în timpul desfăşurării lor, ca răspuns la reacţia persoanelor
din clasă. Cu ajutorul acestor procese profesorii pot încuraja implicarea
activă şi, în acelaşi timp, pot ajuta la personalizarea lecţiilor în funcţie de
nevoile fiecărui individ. Această abordare corespunde modului de gândire
actual prezent în lumea cadrelor didactice, unde se observă o acceptare
crescândă a faptului că practicile se dezvoltă prin procese intuitive, în
cadrul cărora profesorii „jonglează” cu planurile de lecţie, cu activităţile
propuse, încercând pe cât posibil să răspundă reacţiilor din partea elevilor.
Strategii pentru şcoli şi personalul administrativ
a) Principii generale:
• Stabilirea unei filosofii a şcolii
• Respectarea principiului proporţiei naturale (de ex. şcolile locale)
• Să se formeze un grup de lucru pentru incluziune
• Menţinerea flexibilităţii şi realizarea faptului că nu este un proces uşor
de implementat
b) Condiţii necesare pentru progresul şcolilor implicate în educaţia incluzivă:
• Stil eficient de conducere din partea tuturor angajaţilor, nu numai din
partea directorului.
• Implicarea personalului, elevilor şi întregii comunităţi în elaborarea
politicilor şcolii şi în procesul decizional.
Ghid de bune practici ________________________________________ 63

• Angajament faţă de planificarea prin colaborare
• Strategii de coordonare
• Atenţie acordată posibilelor avantaje ale procesului de analiză
• Politică pentru dezvoltarea personalului.
În concluzie, care este rolul specialiştilor în contextul re-conceptualizării
nevoilor speciale de educaţie?
• Rol de menţinere – răspundem nevoilor copiilor ce au dificultăţi în
cadrul sistemelor de educaţie prezente, altfel ajutăm neintenţionat la
menţinerea stării de fapt.
• Rol de modificare – răspundem nevoilor copiilor ce au dificultăţi în
cadrul sistemelor de educaţie prezente prin căutări orientate spre
încercarea de a adapta structurile existente.
• Rol de dezvoltare – răspundem nevoilor copiilor ce au dificultăţi în cadrul
sistemelor de educaţie prezente încercând să elaborăm structuri noi
menite să faciliteze procesul de învăţare pentru toţi copiii.
4. suport de Curs pentru modulul
„ComuniCare Cu grupuri vulnerabile”
1. deschiderea / sesiunea introductivă
• Prezenţa, materiale.
• Obiectivele atelierului şi agenda de lucru.
• Prezentarea formatorului
• Reguli comune de lucru
2. Formarea unei înţelegeri comune, bazată pe principalele
tematici ale atelierului
• Lucrul în parteneriat (aspecte practice )
3. discuţii despre beneficiile cooperării cu mediatorul şcolar
rom. concepte şi principii aplicate în situaţii concrete
• Parteneriatul cu mediatorul şcolar (planificarea participativă a mediatorului
şcolar )
4. trecerea în revistă a unor noţiuni generale despre comunitate
Întrebări:
Ce este o comunitate?
Cunoaşteţi comunităţi de romi ?
64____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

• Explicaţi ce este o comunitate
• Explicaţi valorile unei comunităţi
Comunitatea este o unitate teritorială de organizare socială în care indivizii
au un sens al identităţii şi apartenenţei exprimate de relaţii sociale continue.
Comunitatea se distinge printr-un anumit mod de constituire a solidarităţii
între oameni, ca şi prin tipuri specifice de convieţuire. Cele 3 dimensiuni care
diferenţiază comunităţile sunt: geografică, comportamentală, identitară.
Este deosebit de important ca în definirea comunităţii să se aibă
permanent în vedere conştiinţa apartenenţei la comunitate. Este adevărat,
teritoriul constituie baza naturală a existenţei omului şi societăţii în
dimensiunea materială şi în cea spirituală.
5. explicarea nevoilor de organizare a comunitaţii rome
în românia
Întrebări:
Cunoaşteţi etimologia cuvintelor „rom” şi ”ţigan”?
Ştiţi care este actul normativ prin care Guvernul Romaniei îşi asumă
îmbunătăţirea situaţiei romilor din România?
Grupul etnic este un grup social specific cu un semnificativ sentiment al
identităţii. Membrii unui grup etnic diferă de alţii prin trasături caracteristice:
obiceiuri, îmbrăcăminte, comportamente, limbă, religie, concepţie despre
viaţă. Prin grup etnic definim o populaţie distinctă în cadrul unei societăţi
mai largi a cărei cultură este diferită de a sa. Un grup etnic se constituie în
funcţie de mai multe criterii. Astfel, el este un grup de membri cu o identitate
distinctă, înrădăcinată într-un tip particular de istorie.
6. exerciţiu de tip icebreaKer
• Rolul principiilor în comunicarea cu femeile rome – particularităţi,
utilizarea întrebărilor deschise.
• Exerciţiu: Clarificarea din partea fiecărui grup asupra „Ce putem
oferi şi Ce nevoi avem de la celălalt grup”.
7. explicarea noţiunii de discriminare. Sancţionarea tuturor
formelor de discriminare în românia
Prezentarea definiţiei discriminării după ce grupul va construi portretul
ideal al mediatorului şcolar.
Prezentarea instituţiei care sancţionează toate formele de discriminare.
Un grup minoritar este un grup ai căror membri cunosc discriminarea,
segregarea, opresiunea sau persecuţia din partea oricărui grup considerat
Ghid de bune practici ________________________________________ 65

grup dominant. Din cauza diferenţelor de putere dintre cele două grupuri
membrii minoritari sunt dezavantajaţi, iar din această poziţie grupul
dominant are avantaj.
Minoritatea este caracterizată prin trasături fizice şi culturale care o
disting de grupul dominant. (Constantion, Schifirneţ, „Sociologie”, Editura
Economică,1999)
discriminare: Acest concept – care în uzul comun înseamnă pur şi
simplu tratament incorect – apare cel mai des în sociologie în contextul
teoriilor relaţiilor interetnice.
Distinşi sociologi priveau discriminarea ca pe o expresie a etnocentrismului
– cu alte cuvinte, un fenomen cultural de dispreţuire a celui care arată altfel.
Discriminarea rasială reprezintă tratamentul inegal la care este supus un
grup de populaţie numai pe motivul posedării unor caracteristici fizice sau de
altă natură definite din punct de vedere social ca desemnând o anumită rasă.
Rasismul este sistemul determinist de credinţe aflat în spatele discriminării
rasiale, asociind aceste caracteristici cu anumite trasături fizice, psihologice
sau sociale valorizate negativ.
8. Închiderea sesiunii
Întrebare:
• Care sunt mesajele cheie din ce am discutat până acum?
Fiecare participant va fi rugat să listeze principalele mesaje transmise în
această sesiune.
meSaJele cheie:
• Prin construirea unui cadru de încredere, părinţii de etnie romă îşi
vor schimba atitudinea faţă de şcoala comunităţii
• Psihologii sociali sunt de acord că fenomenul care constă în a ne
identifica cu celălalt este un proces spontan de formare a personalităţii
care are loc de-a lungul vieţii şi mai ales în primii ani ai copilăriei
• Mediatorul şcolar rom este omul de încredere al comunităţii şi
angajatul sistemului educaţional românesc
biblioGraFie:
Materialele au fost adaptate după:
1. H.G 430/2001 Strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor din România
2. Dicţionarul alterităţii şi al relaţiilor interculturale, Guy Ferreol, Editura
Polirom, 2005
3. Cartea respectului de sine, Gloria Steinem, Editura Polirom, 2004
4. Constantion, Schifirneţ, „Sociologie”, Editura Economică,1999
66____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

5. suportul de Curs al modulului
„mediatorul şColar pentru
Comunităţile de romi, în românia”
i. Statutul mediatorului şcolar pentru romi între 1990 – 2000
În România, mediatorul şcolar pentru romi a apărut ca un „implant”,
în cadrul unor proiecte de şcolarizare (alfabetizare şi recuperare şcolară)
realizate de parteneri străini, care – respectând grila organizatorică „de
acasă” – pentru şcoli „cu probleme” au prevăzut prezenţa acestei importante
resurse umane rome.
Remunerarea acestora, în intervalul de referinţă, era făcută de
implementatorii străini, de biserici, de organizaţii neguvernamentale interne
şi externe etc., şi nu de sistemul şcolar, profesia nefiind menţionată ca funcţie
didactică în Legea Învăţământului şi nici în Statutul personalului didactic.
ii. legislaţia în anul 2000 privind mediatorul şcolar
• Legislaţia externă – Recomandarea nr. 4/2000 a Consiliului de miniştri
ai educaţiei al Consiliului Europei – în cadrul căreia apare menţionată şi
necesitatea numirii de mediatori şcolari romi în unităţile şcolare;
• Legislaţia internă
1. Fişa de lucru a mediatorului şcolar rom, elaborată de inspectorii pentru
problemele educaţionale ale romilor, la Tulcea, în 15-17 februarie 2000;
2. Fişa de lucru a mediatorului şcolar rom, elaborată de CEDU 2000+,
împreună cu cadrele didactice participante la seminarul din iulie
2000, la Sinaia.
iii. Fişa de lucru a mediatorului şcolar rom (men, februarie 2000)
1. Sprijină şi contribuie la realizarea şcolarizării copiilor romi la toate nivelele;
2. Facilitează organizarea de întâlniri cu părinţii romi;
3. Colaborează cu O.N.G.-urile rome şi nerome;
4. Furnizează datele necesare elaborării proiectelor şi a recenzării
corecte a populaţiei şcolare;
5. Identifică potenţiale cadre didactice rome (romi absolvenţi de liceu,
elevi romi performanţi);
6. Semnalează şi mediază conflicte inter şi intra-comunitare;
7. Mediatizează informaţiile şi facilităţile privind educaţia pentru romi;
8. Încurajează angrenarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii;
9. Semnalează aspecte deosebite din comunitate în scopul sensibilizării
autorităţilor în soluţionarea lor.
Ghid de bune practici ________________________________________ 67

(Fişa a fost elaborată de inspectorii pentru şcolarizarea romilor, în cadrul
unui seminar de lucru, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale împreună
cu Romani CRISS, la Tulcea, în februarie 2000, a fost aprobată de Minister
şi publicată pentru prima dată în „Buletinul informativ interactiv privind
învăţământul pentru romi”, nr. 8 / 2000)
iV. noul context (2001–2008)
• În perioada, 2000-2001, cu prilejul scrierii termenilor de referinţă ai
megaproiectului educaţional PHARE pentru categorii dezavantajate, cu
focalizare pe romi, s-a elaborat de către MECT şi s-a introdus în COR
(Clasificarea ocupaţiilor din România), cu începere din 2001, funcţia
didactică auxiliară de mediator şcolar.
• Ajută la colectarea datelor despre toţi copiii din comunitate de vârsta
şcolarizării obligatorii şi la înregistrarea acestor date în documentele
puse la dispoziţia conducerii şcolii şi a inspectoratului şcolar;
• Identifică, prin studiul acestor date şi prin contacte regulate cu
părinţii şi cu autorităţile locale, probleme referitoare la şcolarizarea
copiilor, prevenirea abandonului şcolar şi continuarea studiilor
corespunzătoare posibilităţilor şi aptitudinilor copiilor din comunitate;
• Contribuie, alături de asistenţii şi lucrătorii sociali şi reprezentanţii
autori tă ţilor locale, prin informare şi medierea comunicării, la
asigurarea respectării drepturilor copilului din comunitate, în special
a dreptului la educaţie;
• Mediază comunicarea familiilor având copii în situaţii de risc cu sistemul
de asistenţă socială în vederea obţinerii drepturilor sociale conform
legii pentru a reduce neparticiparea şcolară datorită excluziunii sociale;
• Furnizează date necesare recenzării corecte a copiilor inclusiv a celor
migranţi;
• Facilitează atragerea copiilor cu dificultăţi de participare în activităţile
de educaţie preşcolară;
• Acordă consiliere, îndrumare şi informaţii părinţilor în scopul
motivării şi încurajării participării acestora la viaţa şcolii şi formării
competenţelor educaţionale şi de comunicare;
• Angrenează părinţii în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi sprijină şcoala
în desfăşurarea activităţilor extraşcolare cu implicarea părinţilor;
• Oferă informaţii şcolii pentru întocmirea de informări, rapoarte şi
documentaţie referitoare la probleme ale copiilor de vârstă şcolară;
se informează şi se instruieşte, inclusiv în limba comunităţii respective,
cu privire la facilităţile şi oportunităţile educaţionale destinate copiilor
şi tinerilor, şi asigură diseminarea acestor informaţii către toţi copiii,
tinerii şi părinţii acestora din comunitatea din care face parte;
• Identifică copii şi tineri din comunitate cu aptitudini pentru continuarea
studiilor, în special pentru a deveni cadre didactice şi mediatori în
serviciul comunităţii şi le oferă sprijin şi îndrumare, inclusiv prin
medierea interacţiunii acestora cu autorităţile educaţionale;
68____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

• Sprijină cadrul didactic, eventual prin intermediere în limba
comunităţii respective, în comunicarea cu clasa şi părinţii pentru
facilitarea procesului de învăţământ.
Ordinul MECT nr. 1539/19 iul. 2007 (publicat în M. Of. R. nr. 670/1.X.2007)
– Capitolul III. Responsabilităţile şi atribuţiile mediatorilor şcolari:
Art. 9 Atribuţiile mediatorului şcolar:
• Facilitează dialogul şcoală – familie – comunitate.
• Contribuie la menţinerea şi dezvoltarea încrederii şi a respectului
faţă de şcoală în comunitate şi a respectului şcolii faţă de comunitate.
• Monitorizează copiii de vârstă preşcolară din comunitate care nu
sunt înscrişi la grădiniţă şi sprijină familia/susţinătorii legali ai copilului în
demersurile necesare pentru înscrierea acestora în învăţământul preşcolar.
• Monitorizează copiii de vârstă şcolară, din circumscripţia şcolară,
care nu au fost înscrişi niciodată la şcoală, propunând conducerii şcolii soluţii
optime pentru recuperarea lor şi facilitând accesul acestora la programele
alternative de învăţământ (înscrierea în învăţământul de masă la cursuri de zi
sau la cursuri cu frecvenţă redusă, includerea în programul A doua şansă etc.).
• Sprijină organizarea de programe suport pentru îmbunătăţirea
performanţelor şcolare (programe de recuperare, programe de intervenţie
personalizată, programe tip „Şcoala de după şcoală” etc.).
• Colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului
la educaţie şi menţinerea copiilor în sistemul educaţional obligatoriu.
• Asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflaţi în pericol de
abandon şcolar, monitorizează situaţia şcolară şi activitatea extraşcolară a
acestora, încurajând participarea lor la educaţie.
• Consemnează cu acurateţe şi obiectivitate problemele educaţionale
sau de altă natură care au efect asupra participării la educaţie a copiilor
din comunitate, informând familiile despre rolul şcolii şi despre prevederile
legale referitoare la participarea copiilor la educaţie.
• Transmite şcolii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării
soluţiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educaţie al copiilor.
• Contribuie la deschiderea şcolii către comunitate şi la promovarea
caracteristicilor etnoculturale în mediul şcolar, prin implicarea în organizarea
de activităţi cu părinţii/alţi membri ai comunităţii, organizarea de activităţi
cu dimensiune multiculturală, organizare de activităţi extracurriculare etc.
• Monitorizează şi încurajează prezenţa elevilor la orele din cadrul
programelor alternative, suplimentare/de sprijin.
• Sprijină elaborarea planului de desegregare şcolară şi implementarea
acestuia, prin colaborare cu conducerea şcolii.
• Informează autorităţile responsabile despre eventualele încălcări ale
drepturilor copilului şi sprijină demersurile acestora pentru soluţionarea
situaţiilor respective.
Art. 10 Atribuţiile prevăzute la art. 9 pot fi detaliate şi completate prin
fişa postului.
Ghid de bune practici ________________________________________ 69

6. lista grădiniţelor şi a Cadrelor
didaCtiCe impliCate în proieCt
nr. Judeţ localitate
educatoare mediator şcolar
crt.
Grădiniţa
1 Alba Alba Iulia
Ciociu Iuliana Hiriza Ioana
Grădiniţa nr. 10
Salvina
2 Uioara de Sus
Grădiniţa Ocna Mureş
Laszlo Clara Iancu Velu Ioan
3 Arad Vinga
Grădiniţa nr. 2
Bizok Ioana Alina Lupo Ana
4 Nădlac
Grădiniţa Nădlac
Istanoviţ Lavinia Lung Mihaela
5 Argeş Valea Măcelarului,
comuna Bughea de Jos
Grădiniţa Valea
Măcelarului
Vlaicu Mihaela Cornea Ion
6 sat Enculeşti, Valea Mare
Grădiniţa Ştefăneşti
Ene Anica Vasile Verginia
7 Bacău Valea Şoşii, comuna Popa Sandu Garabet Dragana
Poduri
Grădiniţa nr. 1
Cristina
8 Bacău
Grădiniţa Domniţa Maria
Năsturaş Noemi Năstase Anghel
8 Bihor Sat Târguşor, comuna Szekelzy Eva Bertalan Erica
Cherechiu
Grădiniţa din cadrul
Şcolii nr. 1
Iuliana
10 Salonta
Zbârcea Laura Domian
Grădiniţa Salonta Andrea
Magdalena
Elisabeta
11 Bistriţa – Josenii Bârgăului Alina Gănău Urs Susana
Năsăud Grădiniţa Josenii
Bârgăului
Augustina
12 Comuna Zagra Nergeş Cristina- Ursu Valentin
Şc.Generală cu cl. V-VIII
Poienile Zagrei
Maria
Marcel
70____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

nr. Judeţ localitate
crt.
Grădiniţa
13 Botoşani Şupitca, comuna Coşula
Grădiniţa din cadrul
Şcolii cu cls. I-IV
14 Botoşani
Grădiniţa din cadrul
Şcolii nr. 2
15 Braşov Măieruş
Grădiniţa Măieruş
16 Cutuş
Grădiniţa Cutuş,
com. Crizbav
17 Brăila Însurăţei
Grădiniţa nr. 3
18 Grădiştea
Grădiniţa Grădiştea
19 Bucureşti Sector 1
Grădiniţa nr. 44
20 Sector 5
Grădiniţa nr. 54
21 Sector 4
Grădiniţa nr. 28
22 Sector 5
Grădiniţa nr. 169
„Paradisul Verde”
23 Buzău Cîndeşti, comuna
Verneşti
Grădiniţa Cîndeşti
24 Buzău
Grădiniţa nr. 10, Şcoala
M. Kogălniceanu
25 Caraş Vrăniuţ, comuna
Severin Răcaşdia
Grădiniţa Vrăniuţ
26 Maciova
Grădiniţa Maciova
educatoare mediator şcolar
Hrapciuc Valeria Cobzariu Virgil
Chelariu Elena –
Mioara
Ispir Ramona
Beatrice
Leonte Irina Dadu Ioan
Erzse Emilia-
Magdalena
Coşcodan
Magdalena
Stoianov Maria Orzea Mihăiţă
Bratosin Marilena Dumitru Safta
Drăgoi Luiza Miriuţă Mirela
Tolbaşu Maria Teodorescu
Florentina
David
Bucan Mihaila
Rodica
Sima Constanţa Dumitrescu
Nicoleta Gina
Marinoiu Dorina Barbu Olimpia
Păun Maria Toma Florentina
Mădălina
Nicoriciu Alina Popovici Marila
Maleta Mihaela
Barbu Elena Cîrpaci Nicolae
Ghid de bune practici ________________________________________ 71

nr. Judeţ localitate
crt.
Grădiniţa
27 Călăraşi Stancea-Clinciu, comuna
Spanţov
Grădiniţa nr. 4
28 Frumuşani
Grădiniţa din cadrul
Şcolii Frumuşani
29 Cluj Viişoara
Grădiniţa Frumoasa
30 Fizeşu Gherlii
Grădiniţa din cadrul
Şcolii cu cls. I-VIII Fizeşu
Gherlii
31 Constanţa Hârşova
Grădiniţa Prichindel
32 Dobromir
Grădiniţa Dobromir
33 Covasna Herculian
Grădiniţa din cadrul
Şcolii Mathe Janos
34 Boroşneu Mare
Grădiniţa Boroşneu
Mare
35 Dâmboviţa Voia, com. Crângurile
Grădiniţa din cadrul
Şcolii cu cls. I-IV
36 Moroieni-Glod
Grădiniţa Moroieni-Glod
37 Dolj Craiova
Grădiniţa din cadrul
Şcolii nr. 26
38 Ocolna
Grădiniţa din cadrul şcolii
Ocolna, Amărăştii de Jos
educatoare mediator şcolar
Andrei Adela Costea Cristina
Velicu Nicoleta
Viorica
Toader Costinel
Maria Lascău Şeica Loredana
Oprea Maria Lakatos Voichita
Marinescu Aişea Mercan Valentina
Ghiea Daniela Irimia Melu
Benko Tunde
Juliana
Muller Zsigmond
Emese
Andrási Agota Kocsis Denes
Gomoi Dorina Ioneci Cornel
Ştefan
Brînzică Mihaela Oae Ramona
Troponete Maria
Magdalena
Treanţă Neli-
Cristina
Tiţa Viorica
Stoican Costel
72____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

nr. Judeţ localitate
educatoare mediator şcolar
crt.
Grădiniţa
39 Galaţi Tecuci
Grădiniţa din cadrul
Şcolii nr. 7
Damache Elena Nica Maricica
40 Tecuci
Grădiniţa din cadrul
Şcolii nr. 2
Rugină Ana Maria Nica Maricica
41 Giurgiu Giurgiu
Cherana Tânase Cristina
Grădiniţa nr. 9 Genoveva Geanina
42 Giurgiu
Dobreanu Pacuraru Paula
Grădiniţa nr. 3 Alexandrina
43 Gorj Comuna Balboşi Milodin Elena Sîmba Panduriţa
Grădiniţa Valea 1 Nicoleta
44 Motru Sec, comuna
Padeş
Grădiniţa Motru Sec
Răuţ Ana –Mirela Stanciu Fănela
45 Harghita Topliţa
Marcu Lenuţa Bembe Moldovan
Grădiniţa din cadrul
Şcolii „Miron Cristea”
Narcisa Alina
46 Avrămeşti
Kovács Katalin Zsigmond Rigó
Grădiniţa din cadrul
Şcolii Benedek Elek
Tünde
47 Hune doara Brad
Grădiniţa „Floare de
Colţ”
Circo Irina Florica Iancu Ioan Nicolae
48 Viile Noi, Deva Dobromir Rădulescu Mariţi
Grădiniţa din cadrul
Liceului de Muzică/Arte
structura din Viile Noi
Andreea Aurica
49 Iaşi Trestiana
Grădiniţa Trestiana din
cadrul Liceului Teoretic
Lascăr Rosetti
Dura Noria Vişan Viliana
50 Zmeu, Lungani
Grădiniţa Zmeu
Tudose Lilioara Hâncu Ana Maria
Ghid de bune practici ________________________________________ 73

nr. Judeţ localitate
educatoare mediator şcolar
crt.
Grădiniţa
51 Ialomiţa Bărbuleşti
Ranteş Mihaela Gheorghe
Grădiniţa din cadrul
Şcolii cu cls. I-VIII
Mariana
52 Ţăndărei
Moldoveanu Silvia Mitrea Steluţa
Grădiniţa din cadrul
Şcolii cu cls. I-VIII
–Patricia Iuliana
53 Ilfov Dârvari
Gheorghe Gheorghe Cristina
Grădiniţa nr. 2 Anişoara
54 Brăneşti
Grădiniţa „Riţa
Gărgăriţa”
Faraşiu Elena Lixandru Petruţa
55 Maramu reş Ţicău, comuna Ulmeni Sav Elvira Lăcătoş Ionuţ
Grădiniţa nr. 2
David
56 Ponorâta, comuna Uglea Corina – Şanta Sînziana
Coroieni
Grădiniţa Ponorâta
Florica
57 Mehedinţi Corocova
Grădiniţa din cadrul
Şcolii cu cls. I-VIII
Staicu Victoriţa Cârceanu Petre
58 Gemeni, comuna Văcaru Lilica Văcaru Mihaela
Dârvari
Grădiniţa din cadrul
Şcolii cu cls. I-VIII
Virginia
59 Mureş Hărănglab, comuna Mica
Grădiniţa Hărănglab
Benţa Dorina Bârcea Augustin
60 Ţonciu
Dezsi Timea Horvath Eniko
Grădiniţa Ţonciu Izabella
61 Neamţ Slobozia, comuna
Boghicea
Grădiniţa din cadrul
Şcolii cu cls I-VIII
Liahu Iulia Tălpălaru Emil
62 Solca, Oniceni
Grădiniţa din cadrul
Şcolii Solca
Rotariu Maricica Bechian Petrică
74____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

nr. Judeţ localitate
crt.
Grădiniţa
63 Olt Caracal
Grădiniţa din cadrul SAM
Caracal
64 Scărişoara
Grădiniţa Scărişoara
65 Prahova Sângerul
Grădiniţa nr. 1
66 Ploieşti
Grădiniţa nr. 7
67 Sălaj Cehu Silvaniei
Grădiniţa nr. 2
68 Şimleu Silvaniei
Grădiniţa nr. 1, structura
Pusta Vale
69 Satu Mare Carei
Grădiniţa nr. 7
70 Sărăuad, comuna Tăşnad
Grădiniţa Sărăuad
71 Sibiu Dîrlos
Grădiniţa din cadrul
Şcolii Dîrlos
72 Moşna
Grădiniţa din cadrul
Şcolii Moşna
73 Suceava Pătrăuţi
Grădiniţa din cadrul SAM
Pătrăuţi
74 Salcea
Grădiniţa Salcea
75 Teleorman Conţeşti
Grădiniţa din cadrul
Şcolii cu cls. I-VIII
76 Scrioaştea
Grădiniţa Scrioaştea
educatoare mediator şcolar
Drăghicean Mirela Radu Nicuşor
Muşat Ionela-
Rodica
Saioc Ilie
Mareş Georgeta Constantin
Leonida
Vintilă Nina Dimache Aurelia
Pop Ileana Fălăuş Rodica
Elekes Eugenia-
Rodica
Kincses Judith
Beata
Hompoth Maria
Cornea Mioriţa Mezei Eugenia
Raţ Virginia Medeşan Adriana
Herciu Elena Moldovan Steluţa
Meşteriuc Graţiela Lăcătuş Elisaveta
Vereha Doina Bisceada Andreia
Văituş Floarea Apostol Oiţa
Popa Constanţa Săndulescu
Cristina
Ghid de bune practici ________________________________________ 75

nr. Judeţ localitate
crt.
Grădiniţa
77 Timiş Sat Măguri, Lugoj
Grădiniţa nr. 9
78 Chevereşu Mare
Grădiniţa Chevereşu
Mare
79 Tulcea Isaccea
Grădiniţa din cadrul
Grupului Şcolar C-tin
Brătescu
80 Tulcea
Grădiniţa din cadrul SAM
nr. 3
81 Vaslui Băltăţeni, comuna Băcani
Grădiniţa Băltăţeni
82 Rădeni
Grădiniţa din cadrul
Şcolii Rădeni
83 Vâlcea Brezoi
Grădiniţa Valea lui Stan
84 Dăeşti, Sâmbotin
Grădiniţa Sâmbotin
85 Vrancea Focşani
Grădiniţa nr. 3
86 Odobeşti
Grădiniţa nr. 1
educatoare mediator şcolar
Rusceac Daniela Rusceac Ilie
Vîşcu Corina-Ana Ilie Elena
Sava Liliana Mihail Camelia
Ivanov Claudia Stan Mia
Genis Georgeta Vasile Vasile
Miler Gabriela Cojoc Petronela
Tudose Ionela Zgripcea Carmen
Iuliana
Budică Gabriela-
Raluca
Bujor Maria
Popa Argentina Radu Nina
Gherman
Zamfirica
Batog Veronica
76____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

despre autori
mariea ionescu este absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul
Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti şi doctor în sociologie
la Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială.
Având o experienţă diversă, în general în domeniul drepturilor omului
şi, în special, în domeniile administraţie publică, managementul instituţiilor
şi al organizaţiilor neguvernamentale, dezvoltare comunitară locală,
managementul proiectelor, elabo rarea politicilor publice naţionale şi
europene destinate minorităţii romilor, în perioada 2005 – 2007 a deţinut
funcţia de Secretar de Stat la Agenţia Naţională pentru Romi.
Este membru fondator al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară
„Împreună”. Din 1992 şi până în 2000 a lucrat în cadrul unor organizaţii
neguvernamentale, ca militantă activă pentru drepturilor omului. A
colaborat cu diverse organizaţii rome şi nerome, interne şi internaţionale, în
general în domeniul protecţiei drepturilor omului, a categoriilor vulnerabile,
şi, în special, în domeniul drepturilor minorităţii romilor.
Este autor/coautor a unor cărţi, studii şi articole care au ca subiect
procese de dezvoltare socială, accesul romilor pe piaţa muncii şi incluziunea
romilor, dar şi a unor rapoarte referitoare la situaţia romilor din România,
relaţiile romilor cu autorităţile şi instituţiile publice, relaţiile romilor cu poliţia,
cazurile de violenţă dintre romi şi populaţia majoritară, situaţia femeilor etc.
De numele lui Gheorghe Sarău se leagă organizarea învăţământului
de limba romani şi şcolarizarea romilor, încă din anul 1990, planificarea
lingvistică pentru această limbă în România, dar şi normarea limbii romani,
cu toate aspectele pe care le presupune un astfel de demers: elaborarea
primelor instrumente de lucru pentru domeniul rom – dicţionare, programe
şi manuale şcolare, materiale auxiliare etc., demararea primelor structuri
de studiere a limbii romani – 17 ediţii ale cursurilor de vară, învăţământ
deschis la distanţă pentru pregătirea institutorilor romi pentru predarea
limbii romani sau integral în această limbă, introducerea primului curs de
limbă romani la nivel universitar, organizarea primei secţii de limba romani la
Universitatea din Bucureşti, publicarea unui număr impresionant de lucrări
consacrate acestei limbi la nivel şcolar şi universitar, formarea şi captarea în
sistemul educaţional a resurselor umane rome (mediatori şcolari, inspectori
romi, educatori, învăţători, institutori, profesori).
Gheorghe Sarău este, deopotrivă, cadru didactic universitar, prof. dr. la
secţia de limba şi literatura romani – Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
din cadrul Universităţii din Bucureşti, din anul 1992 şi consilier pentru limba
romani şi romi, la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
unde, din anul 1990 şi până în prezent, gestionează problematica privind
studiul limbii romani şi şcolarizarea romilor.
Ghid de bune practici ________________________________________ 77

daniela munteanu este licenţiată în sociologie la Universitatea din București
și deţine un Masterat în Politici Sociale pentru Dezvoltare. Şi-a început cariera în
domeniul dezvoltării regionale în cadrul Institutului Urbanproiect. Au urmat 4 ani
în domeniul cercetării și monitorizării drepturilor copilului în Organizaţia Salvaţi
Copiii. Din 2006 este consultant la Gallup România în domeniul cercetării sociale
calitative și cantitative. Tematica abordată până în prezent include drepturile
copilului, drepturile omului, evaluarea politicilor sociale, a politicilor publice și a
programelor sociale.
Absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, miralena mamina
lucrează în Organizaţia Salvaţi Copiii din anul 1995.
Domeniile prioritare în care a promovat şi derulat proiecte se referă la protecţia
drepturilor copiilor cu dizabilităţi şi ale copiilor romi, pentru aceştia din urmă un
accent deosebit punându-se pe accesul, cu şanse egale, la educaţie preşcolară şi
şcolară. De asemenea, în cadrul cursurilor de pregătire a unor cadre didactice
care lucrează cu copii romi, a susţinut realizarea unei educaţii multiculturale în
şcoli, pentru îmbunătăţirea climatului interetnic şi evitarea marginalizării copiilor
aparţinând minorităţilor.
A contribuit la realizarea unor materiale şi rapoarte ale organizaţiei şi a participat
la manifestări dedicate copiilor, în ţară şi în afara ei.
78____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

ibliografie
- Andruszkiewicz, M. Desegregarea şcolilor – progrese şi provocări. Experienţele
Programului PHARE 2003: „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate”,
raport nepublicat, pregătit pentru proiectul Phare 2003, prezentat la o masă rotundă
din mai 2006, pp. 6-10, disponibil la http://www.edu.ro/index.php/articles/6758
- Ciolan, L. (2003), Dincolo de discipline. Ghid pentru învăţarea integrată/crosscurriculară
- Crişan, A. (2006), 15 ani de schimbare în curriculum, în Patru exerciţii de politică
educaţională în România, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti
- Giddens, A. (2000), Sociologie, Editura All, Bucureşti
- Miroiu, A. (ed.), (1998), Învăţământul românesc azi, Polirom, Iaşi
- Păun, E. (1999), Şcoala-abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iaşi
- Raffel, J. (1998), Historical Dictionary of school segregation and desegregation,
Greenwood Press
- Stoica, N.I. (2007), Combaterea şi prevenirea segregării în educaţie, Ghid Practic,
disponibil la www.stop-segregation.ro
- Surdu, M., Desegregarea – un exerciţiu de policromie (http://www.policy.hu/
surdu/ Raport%20final%20IPF%20martie%202003.pdf)
- Ştefănescu, D.O., (2003), Dilema de gen a educaţiei, Iaşi, Editura Polirom
- Vlăsceanu, L. Şcoala la răscruce, (2002), Schimbare şi continuitate în curriculumul
învăţământului obligatoriu. Studiu de impact
- Wieviorka, P. (1994) – Spaţiul rasismului, Editura Humanitas, Bucureşti
- Zamfir, C., Vlăsceanu, L. coord. (1998), Dicţionar de sociologie, Editura Babel,
Bucureşti
- Legal şi egal pe piaţa muncii pentru comunităţile de romi. Diagnoza factorilor care
influenţează nivelul de ocupare la populaţia de romi din România, 2010, Editura
Expert, Bucureşti, editată de ICCV cu sprijinul Fundaţiei Soros.
- Cornul şi laptele – percepţii, atitudini şi eficienţă, 2009, Editura Expert, Bucureşti,
editată de ECHOSOC, cu sprijinul Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale.
- The Impact of Legislation and Policies on School Segregation of Romani Children;
A Study of Anti-Discrimination Law and Government Measures to Eliminate
Segregation in Education in Bulgaria, Czech Republic, Hungary, Romania and
Slovakia. ERRC, Budapest, 2007.
- Notificarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, nr. 29323/20.04.2004
- Ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, nr. 1540/19.07.2007
privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi
- Plan de desegregare – Proiectul Resurse şi sprijin pentru educaţie incluzivă – ISJ Cluj,
2005
- Plan de desegregare, ISJ Satu Mare (http://www.isj.sm.edu.ro/isj/index.php)
Ghid de bune practici ________________________________________ 79

Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu
piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie: 2.2 „Prevenirea şi
corectarea părăsirii timpurii a şcolii”
Titlul proiectului: Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!
Cod Contract: POSDRU/23/2.2/G/12100
Beneficiar: Organizaţia Salvaţi Copiii
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu
poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Intr. Ştefan Furtună 3, sector 1, 010899 - Bucureşti
Tel: +40 21 316 61 76 Fax: +40 21 312 44 86
Email: rosc@salvaticopiii.ro www.salvaticopiii.ro