Practici europene pentru administratia publica romaneasca

CAPITOLUL I - ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ ÎN EUROPA
Asociaţia Comunelor din România, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din
România, precum şi alte forme asociative de interes general, constituite
conform legii. De asemenea, există organizaţii locale şi regionale.
Accesul la resursele centrale se mai poate obţine face prin cumulul de funcţii.
Acesta a fost abolit în Polonia, după ce în aproape 100 de parlamentari deţineau
în paralel şi funcţii de primar. În Ungaria, această practică era încă în uz în 2006.
În România, Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 6 specifică incompatibilităţile
legate de ocuparea funcţiei de primar şi consilier local sau judeţean, interzicând
deţinerea de astfel de posturi simultan. Incompatibilităţi sunt specificate şi prin
Constituţia României.
Un alt aspect ce trebuie tratat în compararea administraţiei locale din statele
deja menţionate este structura socio-profesională a acestora. Un parametru de
acest tip este prezenţa femeilor şi a minorităţilor. În primul caz, rata de
participare se ridică la 30% în Estonia faţă de 20 de procente în Bulgaria şi
Polonia. La nivel de posturi de primar situaţia este următoarea: 16% în Slovacia,
10% în Bulgaria şi 7% în Polonia. În România, în 2008, din numărul total de
membri cu drept de decizie din forurile judeţene, numai 12% erau femei. La
nivel de cifre, acest procent înseamnă 169 de femei din 1.425 de persoane 7. La
nivel de etnie, toate ţările au în comun faptul că romii sunt subreprezentaţi. În
România, în urma alegerilor locale din 2008, Partida Romilor „Pro Europa”, una
dintre organizaţiile care prezintă etnia romă, a obţinut 0,12% din numărul total
de voturi exprimate, pentru primari, 0,65% pentru consiliile locale şi 0,53%
pentru consiliile judeţene. În termeni concreţi a obţinut două mandate de
primar şi 202 de consilieri locali 8.
Interesul cetăţenilor pentru alegerile locale este diferit. În primul rând, ca o
privire de ansamblu, alegerile din oraşele mari adună mai mulţi votanţi decât
cei din unităţile teritorial administrative cu un cuantum demografic inferior. Pe
de altă parte, alegerile locale suscită mai puţin interes decât cele naţionale. În
ceea ce priveşte ierahia structurilor din administraţia locală din perspectiva
cetăţenilor, cu excepţia Slovaciei (unde pe primul loc sunt consilierii locali), în
toate statele analizate primarii sunt cei mai văzuţi ca cei mai influenţi, urmaţi
de consilierii locali.
Întâlnirile cu cetăţenii au loc în mod constant, cu predilecţie în Ungaria şi în
Polonia. Comunicarea cu mass-media se menţine la un nivel mulţumitor
conform unui sondajului realizat în anul 2004, în ţările menţionate anterior. În
6 Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor
publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul
Oficial nr. 279/21 aprilie 2003.
7 Database on women and men in decision-making, disponibil pe pagina web a Comisiei Europene,
http://ec.europa.eu/employment_social/women_men_stats/out/en013_25.htm, accesat 12.03.2009.
8 Situaţia mandatelor repartizate pe partide, disponibil pe pagina web a Biroului Electoral Central,
www.beclocale2008.ro/documm/Mandate%20pe%20Partide/manpart.pdf, accesat 27.03.2009.
11