Practici europene pentru administratia publica romaneasca

CAPITOLUL II - ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ ÎN ROMÂNIA
CAPITOLUL II
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ ÎN ROMÂNIA
II.1. Legislaţia românească privind autorităţile administraţiei publice
locale
În România nu există o lege unică prin care să se stabilească regulile după care
se desfăşoară guvernarea locală. De altfel, nu există niciun pachet legislativ
consistent, care să însumeze principalele aspecte privind funcţionarea
administraţiei publice, într-un mod structurat. Din aceste motive, câteva dintre
reglementări tind să se suprapună şi să creeze neclarităţi sau contradicţii.
Deşi România a făcut progrese în privinţa elaborării unei legislaţii privind
descentralizarea, crearea unui cadru transparent de funcţionare a
administraţiei locale şi unor acte normative care să clarifice statutul alesului
local, mai există caracteristici care nu creditează structurile administraţiei
locale ca fiind funcţionale conform standardelor europene. În 2007, potrivit
publicaţiei Nations in Transit 2008, editată de Freedom House Europe, România
era cotată cu un coeficient de 3 la nivelul guvernării locale, scor scăzut
comparativ cu cel al altor state est- europene, precum Polonia sau Ungaria 15.
Trebuie să remarcăm că acelaşi coeficient se menţine din 2005. La nivel
naţional, situaţia s-a înrăutăţit, cota crescând de la 3,5 (între 2005 şi 2007) la
3,75. Nota pentru corupţie se menţinea în jurul ratei de 4, iar cea pentru
performanţele societăţii civile crecuse de la 3 în 1999 la 2,25 în 2008.
Câteva dintre principalele acte normative care reglementează funcţionarea
instituţiilor administraţiei publice sunt 16:
1) Transparenţă decizională, acces la informaţie şi participare publică
t Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes
public, publicată în Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001;
t Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia
publică, publicată în Monitorul Oficial nr. 70/3 februarie 2003;
t Hotărârea Guvernului nr.123/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public;
15Freedom House Europe, Nations in Transit 2008, p. 467. Poziţionarea se face pe o scară valorică de la 1 la 7, unde
1 este cel mai bun coeficient, iar 7 cel mai defavorabil.
16Toate legile prezentate în acest material conţin modificările aduse variantei iniţiale, până în luna noiembrie 2009.
17