Practici europene pentru administratia publica romaneasca

CAPITOLUL II - ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ ÎN ROMÂNIA
domeniile care nu sunt repartizate altor structuri, coordonate de administraţia
centrală.
Între primării şi consiliile locale nu există raporturi de subordonare, la fel cum
nu există între autorităţile administraţiei locale şi consiliul judeţean. Deşi teoria
este clară, practica poate deveni de multe ori neclară, cu riscul de a conduce la
suprapuneri de atribuţii sau la raporturi de subordonare care blochează buna
funcţionare a administraţiei publice locale. Primarul îşi arogă, în unele, cazuri
funcţia de lider absolut al comunităţii, nepermiţând consiliului să ia decizii în
conformitate cu prevederile legale. Altă faţetă a acestei probleme poate implica
refuzul acestuia de a implementa deciziile luate de autoritatea deliberativă.
La nivel practic, una dintre metodele eficiente de a combate această stare de
fapt este cunoaşterea cât mai detaliată a legislaţiei de către aleşii locali şi
utilizarea aspectelor legale care permit sesizarea oricăror acte de ilegalitate
instanţelor abilitate.
Unităţile administrativ teritoriale au personalitate juridică, de drept public, cu
capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. De asemenea, sunt subiecte
de drept fiscal. În justiţie sunt reprezentate de primar sau de preşedintele
consiliului judeţean, care au de altfel dreptul de a împuternici o persoană cu
studii superioare în domeniu să reprezinte interesele unităţii respective.
Autorităţile beneficiază de acoperirea cheltuielilor de judecată, iar
despăgubirile primite şi cele plătite sunt introduse sau scăzute din bugetul
local. Aceste aspecte vor fi dezbătute mai pe larg în secţiunile următoare.
Autorităţile administraţiei locale se pot asocia. În România, prin lege
funcţionează Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din
România, Asociaţia Municipiilor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor
Judeţene din România, dar pot adera şi la asociaţii internaţionale. Autorităţile
se pot asocia şi cu alte autorităţi, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Se
pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitară la nivel local sau regional, cu
scopul de a coopera în vederea realizării eficiente a obiectivelor propuse.
Acestea sunt conduse de un Consiliu format din membri ai administraţiilor
respective şi sunt finanţate din fondurile autorităţilor membre, precum şi din
fonduri provenite de la Guvern, care sprijină asocierile prin programe naţionale
de dezvoltare.
23