Etică: valori şi virtuţi morale

considerente ”naţionale”.(vol.1.,p173);2.pretenţia de ”popor ales a evreilor”
este o ”alienare naţională”,echivalentă cu o apostazie (renegare a unei
doctrine/concepţii) precum şi cu o datorie a poporului evreu de a-şi menţine
identitatea până la sfârşitul istoriei.Iisus,întemeietorul creştinismului,se
deosebeşte radical de formele naţionaliste ale mesianimului evreu.
(vol.2,pp.269,330.din Istoria credinţelor şi ideilor religioase.Traducere şi
postfaţă de C. Baltag, Vol. 1. , Editura ştiinţifică,Bucureşti,1991,vol.2 şi 3
aceeaşi editură 1986. ) .
Italianul R.Barilli menţiona pe Francesco Patrizzi (1529-1597),care îi
numea pe egipteni popor ”înţelept”,iar pe evrei ”popor depozitar al
adevărului divin”, în cartea sa Poetică şi retorică,Editura Univers,
Bucureşti, 1975, p. 130.
P. P. Negulescu preciza că F.Patrizzi accepta să vorbească despre
”popoare alese” în perspectiva unei deveniri istorico-metafizice a
popoarelor şi nu într-o reprezentare preferenţială despre egipteni,evrei,greci
sau romani. (Vezi P.P.Negulescu,Filosofia Renaşterii,Editura Eminescu,
Bucureşti,1986,pp.470-473).
13.H.Arendt era de altă părere,şi anume că,deoarece China şi India au
îndelungate tradiţii de guvernări despotice,aceste ţări ar fi deosebit de
periculoase dacă ar evolua spre totalitarism.(Op.cit.p.410)
14.R.M.Hare,”Nimic nu contează”.Este posibilă ”anihilarea valorilor”?,în
Axiologie şi moralitate.Culegere de texte.Ediţie îngrijită de
V.Mureşan.Editura Punct,Bucureşti,2000,pp.57-64.
15.H.Arendt prezintă date cutremurătoare despre zecile de milioane de
oameni ucişi în Africa (de către buri şi belgieni),în China (de către
germani),în India (de către englezi) etc.la finele secolului al XIX-lea şi
începutul secolului XX.(Lucr.cit.pp.248-253).Războaiele de astăzi din
37