Etică: valori şi virtuţi morale

dintre îndrăgostiţi şi nu în căsătorie,adică în intrarea lor în comunitate şi
generalitate,cum susţinea Hegel.(3)
Cele mai răspândite concepte explicative ale atitudinilor şi situaţiilor
morale sunt voinţa, datoria şi obligaţia, libertatea şi responsabilitatea.
Principiile morale propuse de filosofi au fost:principiul după care în
viaţă trebuie să urmărim fericirea. Acest principiu a dat naştere la
orientările eudaimoniste (un termen compus din cuvintele greceşti “eu”
însemnând bine şi “daimon “,geniu).Insă, dacă fericirea este un sentiment
omenesc, eudaimonia este starea în care lucrurile îţi merg bine, adică
prosperi sau înfloreşti.; principiul plăcerii (în greceşte “hedone “) a generat
orientările hedoniste, dintre care unele au încurajat amoralismul, adică
tendinţa de a nega existenţa unor valori morale şi umane universale;
principiul utilului sau ceea ce aduce cea mai mare fericire a condus la
doctrina sau atitudinea utilitaristă, caracteristică pentru filosofia morală
engleză modernă şi contemporană.
Regulile de raţionare morală au fost enunţate în cadrul logicii clasice
a silogismului sub forma silogismului practic, cum i-a spus Aristotel.
Logicile deontice moderne,apărute după anul 1950 cu logica normelor, a
imperativelor, a deciziei ş.a.,au îmbogăţit mult înţelegerea regulilor gândirii
etice şi juridice .
Intr-un recent dicţionar de filosofie (4), raporturile eticii cu morala
sunt prezentate astfel: etica se deosebeşte, până la opoziţie, faţă de morală,
tot aşa cum universalul se opune particularului, necondiţionatul (de
exemplu, imperativul categoric kantian) condiţionatului (imperativul
ipotetic). S-ar mai putea spune,în acest caz, că, în timp ce morala comandă,
etica recomandă.Considerăm însă că, pe lângă opoziţia dintre etică şi morală
trebuie avute în vedere şi corelativitatea lor, care poate merge, uneori, până
la identitate.
41