Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
care au funcţinat însă <strong>şi</strong> ca religii <strong>şi</strong> biserici), în două forme principale: 1.ca<br />
reflexie complementară altor cercetări; 2.ca un sector relativ autonom al<br />
gândirii filosofice.Heraclit, în antichitate, <strong>şi</strong> Hegel în prima jumătate a<br />
secolului al XIX-lea, ilustrează prima situaţie.Platon <strong>şi</strong> Aristotel, în<br />
antichitate, Kant <strong>şi</strong> Spinoza în filosofia modernă, Scheler <strong>şi</strong> Hartmann în<br />
filosofia secolului XX au urmat a doua cale, deoarece au elaborat lucrări de<br />
filosofie morală <strong>şi</strong> de etică.<br />
De la Heraclit ne-au rămas mai multe aforisme despre bine, despre<br />
înţelepciunea în viaţă, serii de reflecţii asupra viaţii <strong>şi</strong> morţii în general,<br />
precum <strong>şi</strong> gânduri despre contradicţiile existenţei umane. Hegel a făcut<br />
referiri la probleme etice diverse (libertatea <strong>şi</strong> responsabilitatea, conştiinţa<br />
tragică, <strong>virtuţi</strong> <strong>şi</strong> vicii etc.), în majoritatea scrierilor sale,dar mai ales în<br />
Fenomenologia spiritului <strong>şi</strong> Filosofia dreptului.Pe aceea<strong>şi</strong> direcţie a<br />
dialecticii heraclitico-hegeliene,nici Marx nu a scris o etică propriu-zisă,ci<br />
una implicată în filosofia sa de critică socială <strong>şi</strong> politică la adresa<br />
capitalismului clasic occidental <strong>şi</strong> de susţinere a necesităţii unei noi<br />
orânduiri, pe care o va aduce pe lume ”groparul capitalismului”,<br />
proletariatul. De<strong>şi</strong> adepţii săi ru<strong>şi</strong> au trecut să realizeze efectiv acest proiect<br />
în condiţiile primului <strong>şi</strong> apoi al celui de al doilea război mondial, el a eşuat<br />
în faţa perseverenţei ţărilor occidentale de adaptare a idealului la realitatea<br />
istorică.<br />
O direcţie diferită de aceea amintită mai sus a promovat Socrate.El a<br />
abordat de pe poziţiile credinţei în valoarea ideilor generale marile probleme<br />
<strong>morale</strong>:binele,virtutea <strong>şi</strong> fericirea.Binele este adevăratul scop al vieţii.El<br />
asigură fericirea, <strong>şi</strong> anume, nu fericirea dorită de spiritele vulgare, sub formă<br />
de bunuri, bani, bogăţie, putere, onoruri, ci fericirea care asigură sănătatea<br />
sufletului.Căci Socrate a repetat constant:ai grijă de sufletul tău! Fericirea<br />
interioară sau fericirea-virtute face sufletul mai puternic.Dintre numeroasele<br />
47
Change language