selec } ia cervidelor v~nåtoarea continuå seriozitate ... - Revista DIANA

DIANA 2/2011 • REVISTA A.J.V.P.S. TIMIȘ
24
Primăvara, prin forţa ei uimitoare,
revitalizează tot ce este viu,
floră sau faună, spre fericirea
noastră a oamenilor și mulţumire
adusă lui Dumnezeu.
Începând cu ultimele săptămâni
a lunii aprilie – luna mai și până
în iunie, căprioarele aduc pe lume
iezii; fiinţe deosebit de gingașe cărora
„mama natură” le-a hărăzit cerul deasupra
capului și ca adăpost flora aleasă
de căprioara mamă pentru a-i feri de
pericolele iminente, în biotopul destinat
neamului lor.
Căprioara – mamă, cu câteva zile
înainte de a aduce pe lume noua generaţie
de iezi, își duce la distanţă iezii
ei de anul trecut pentru a nu atrage
dușmanii ancestrali spre locul unde
vor „venii” iezii mici, neajutoraţi, care
pot constitui pradă ușoară pentru
dușmani. Dintre principalii prădători:
câinii vagabonzi, vulpile și... oamenii,
cu agregatele de recoltat plantele
furajere sau păioasele reduc supravieţuirea
unui număr mare de iezi mai
ales în zona colinară și câmpie. Fără
a fi combătute prădătoarele cu păr în
lunile februarie-martie pierderile în
primele 3 săptămâni de viaţă a iezilor
sunt foarte mari, maiales în zonele de
câmpie unde există mari suprafeţe de
păioase șși plante furajere. Prezenţa
în teren a celor care gestionează efective
de căprior, colaborând cu cei care
recoltează plantele amintite, pot salva
iezii din faţa combinelor.
În ce privește miraculosul act al
fătării, are loc în spaţiul ales de căprioară.
Foto 1. Iezii proaspăt fătaţi, încă
din prima oră de viaţă extrauteri-
Prier; florar; cireșar…
ATeNȚIe!
"sosesc iezii..."
nă instinctiv caută ugerul mamei lor.
Suptul laptelui matern din primele
ore și zile este deosebit de benefic
pentru iezi întrucât conţine pe lângă
substanţele nutritive necesare și imunoglobulină,
prin care conferă iezilor
imunitate pasivă care îi protejează
împotriva germenilor infecţioși din
mediul înconjurător.
După două-trei luni de la fătare,
organismul iezilor are capacitatea de
a „produce” anticorpii necesari, asigurându-și
o imunitate activă după
contactul lor cu germenii microbieni
din teren.
În perioada alăptării, căprioara are
nevoie de multă energie pentru a asigura
necesarul de lapte pentru iezi.
Căprioara – mamă trebuie să producă
500-600 ml lapte în 24 de ore fiecărui
ied, pentru care, are nevoie de a
consuma cantităţi mari de furaje cu
un conţinut ridicat de proteină și substanţe
energizante. Găsirea surselor de
asemenea furaje de regulă căprioara o
face în ultima parte a gestaţiei. Având
capacitate mică a rumenului, are nevoie
să consume furajele din 2 în 2 ore
egal (de 12 ori în 24 de ore).
Necesarul de energie a iezilor începe
să scadă după aproximatin 2 luni,
când încep să consume furaje în locurile
unde sunt conduși de mama lor,
deși tot mai rar încep să sugă până în
luna octombrie. Foto 2.
În primele 2-3 săptămâni de viaţă
iezii sunt adăpostiţi în vegetaţie unde
mama lor revine pentru a-i alăpta.
Foto 3. Sosirea căprioarei se face cu
deosebită grijă apropiinduse prudent
pentru a nu atrage prădătorii. Foto 4.
În această perioadă este de mare
importanţă asigurarea liniștii în teren!
Veșnic trează este „vigilenţa”
mamei căreia natura i-a „hărăzit”
întreaga „responsabilitate” a perpetuării
speciei. Foto 5.
Iezii sunt foarte sensibili în primele
săptămâni; în cazul ploilor cu vânt
rece și oscilaţii mari de temperatură,
pierderile în asemenea condiţii sunt
mari. În acest caz asigurarea liniștii
în teren favorizează căprioara mamă
să se hrănească normal asigurând un
aport ridicat de calorii pentru iezi,
compensând pierderilor de energii
datorită vântului rece și umed.
Supravieţuirea iezilor până la vârsta
de un an, în urma unor observaţii
în Ungaria rezultă: rata de supravieţuire
a iezilor fătaţi în mediul silvatic
are o valoare de 60%; în zona colinară
50%; iar la câmpie supravieţuiesc
numai 40%. Numărul mic de supravieţuire
în zona de câmpie se datorează:
prădătoarelor în special a câinilor fără
stăpân, vulpilor, recoltării mecanizate