selec } ia cervidelor v~nåtoarea continuå seriozitate ... - Revista DIANA

3) creșterea eficienței consumului de energie și
4) scăderea intensității carbonului (adică să emitem mai
puțin carbon pentru fiecare unitate de energie pe care
o producem).
Meditați-vă rog- la propunerile subliniate de mine.
Cred că nu mai este nevoie de comentarii. Citind aceste
recomandări stranii, memoria mă ajută să-mi amintesc
de teoria lui Malthus (1766-1834) și, mai nou, de Henry
Kissinger, secretar de stat al SUA, care ne spunea, prin
1974, că "depopularea (planetei) trebuie să fie cea mai mare
prioritate a politicii externe a lumii a treia", idee preluată
și de fascismul german. Cred că nu mai este nevoie de
comentarii.
Sunt însă specialiști care au și alte propuneri...
- asigurarea unei aprovizionări sigure și accesibile de
energie pentru toată lumea (ceea ce înseamnă să
găsim alternative la combustibilii fosili)
- asigurarea că dezvoltarea economică nu face ravagii
în mediul înconjurator (ceea ce înseamna reducerea
emisiilor de carbon)
- protejarea pădurilor tropicale
- asigurarea că suntem pregătiți să facem față oricăror
schimbări ale climei care pot apărea în viitor, provocate
de om sau de natura. Adică să înțelegem că
trebuie să facem eforturi pentru a ne adapta la schimbările
climatice.
Sunt și alte propuneri care vizează aceste obiective:
- reîmpădurirea
- încurajarea biodiversității
- îmbunătățirea calității aerului.
Toate aceste acțiuni pot reduce emisiile de carbon.
Guvernele unor state dezvoltate ar trebui să ceară
întruniri de experți care să propună economiilor în curs de
dezvoltare tot felul de soluții alternative.
Iată și situația din țara noastră. Potop de ape cu distrugeri
și drame umane greu de imaginat. Întrebarea este
aceasta. De ce prăpadul, și acum și în alți ani, a venit
peste aceleași județe? Bacău, Suceava, Neamț și Botoșani,
Harghita și Covasna? Un răspuns este și acesta: Pentru că,
de câțiva ani, pădurile din aceste zone au dispărut din cauza
lăcomiei oamenilor. Defrișările au adus după ele dezastrul
torentelor și al alunecărilor de teren, oameni morți, mii de
evacuați, gospodării distruse și culturi compromise, fântâni
infectate, poduri luate de ape, drumuri impracticabile
pagube enorme etc, etc. Natura parcă s-a răzbunat pe omul
lacom de câștig. Defrișările de pădure de către proprietari
s-au desfășurat într-un ritm mai accentuat decât în țările
africane. La ora actuală, România a ajuns să aibă 27%
suprafață împădurită, mai puțin decât oricare altă țară din
Europa. Cum s-a ajuns să exportăm anual 17 milioane de
metri cubi de bușteni? Câți au fost prinși și câte procese
s-au derulat pentru hoții de lemn de pădure? Deseori, tăierile
ilegale sunt cunoscute de către șefii ocoalelor silvice,
dar măsurile prevăzute de lege nu se aplică. Sunt doborâți
stejari seculari, fala acestei țări, dar reîmpăduriri nu se fac.
Naivitate?, Comoditate? Rea intenție?, Nepăsare? Din toate
câte ceva.
În cotidianul, Jurnal Național, din 2. 07 a.c., ochii mi
se opresc întrebători peste un titlu scris cu litere mari și
groase: "Lupu, paznic la pădure, ia copacii în secure" și
dedesubt propoziția: "Rezervația naturală Zaval este distrusă
sistematic de angajații Romsilva". Este clar, nu? Mai are
rost să citesc în continuare? Nu! Vă spun, însă, numai atât:
La Zaval, județul Dolj, exista o arie protejată de stejari și
frasini. Acolo s-au făcut tăieri ilegale cu aprobarea Direcției
Silvice Dolj. Arborii doborâți aveau aproximativ 100 de ani,
un volum de 10 metri cubi fiecare. Prejudiciul constatat
se ridică la 10 miliarde de lei- ne informează Comisia de
control a Romsilva.
Întrebarea mea din final: Când vom ajunge să nu mai
citim prin ziare o propoziție ca aceasta: "Lupul paznic la
pădure, ia copacii în secure?"
Dan Lambert HODONEANȚU
DIANA 2/2011 • REVISTA A.J.V.P.S. TIMIȘ
29