Raport de Cercetare - Gr.T. Popa

Raport de Cercetare
Grant: A, 1221,
“Contribuţii la prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci în judeţele din Nordul Moldovei”,
2005-2006
Autor: Director de proiect, Conf. dr. Luminiţa AGOROAEI
Universitatea: Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi
ANUL DE FINANŢARE 2005
I. SINTEZA FAZEI INTERMEDIARE 2005
“Analiza mico-toxicologică a probelor de ciuperci comestibile şi toxice colectate din
judeţele Iaşi şi Suceava”
Au fost prevăzute şi efectuate următoarele activităţi:
1. Localizarea geografică a zonelor de prelevare a probelor de ciuperci în judeţele Iaşi şi
Suceava.
Materialul micologic a fost recoltat din zone ale judeţelor Iaşi şi Suceava, după cum urmează:
- judeţul Iaşi (fig. 1): Pădurea Dobrovăţ (Bucium), Pădurea Bârnova, Valea lui David,
Mironeasa, Codrii Paşcanilor, Grădina Botanică;
- judeţul Suceava (fig. 2): Masivul Rarău (Valea Caselor), Poiana Stampei, Răchitişul Mare,
Grădiniţa, Lucina, Masivul Giumalău, Coşna.
2. Identificarea materialului micologic recoltat din judeţele Iaşi şi Suceava
Au fost recoltate 68 de probe, după cum urmează:
- 29 probe din judeţul Iaşi (tabelul 1);
- 39 probe din judeţul Suceava (tabelul 2).
Zona Pădurea
Dobrovăţ
Tabelul 1
Probe de ciuperci recoltate din judeţul Iaşi
Pădurea
Bârnova
Valea lui
David
Mironeasa Codrii
Paşcanilor
Grădina
Botanică
Nr. probe 9 5 2 7 2 4
Zona Masivul
Rarău
Tabelul 2
Probe de ciuperci recoltate din judeţul Suceava
Poiana
Stampei
Răchitişul
Mare
Grădiniţa Lucina Masivul
Giumalău
Nr. probe 20 1 3 4 2 8 1
Probele au fost recoltate în perioada aprilie – septembrie 2005.
Coşna
1

5
puncte colectare
ciuperc
1 – Pădurea Dobrovăţ 2 – Pădurea Bârnova 3 – Valea lui David
4 – Mironeasa 5 – Codrii Paşcanilor 6 – Grădina Botanică
Fig. 1. Punctele de colectare ciuperci din judeţul Iaşi
4
3
6
2
1
N
2

4
2
7
5
3
6
1
1
puncte colectare ciuperci
1 – Masivul Rarău 2 – Poiana Stampei 3 – Răchitişul Mare
4 – Grădiniţa 5 – Lucina 6 – Masivul Giumalău 7 – Coşna
Fig. 2. Punctele de colectare ciuperci din judeţul Suceava
N
3

În urma recoltării materialului micologic au fost identificate 47 specii, după cum urmează:
- 13 specii cu comestibilitate foarte bună (tabelul 3);
- 6 specii cu comestibilitate bună (tabelul 4);
- 16 specii cu comestibilitate mediocră (tabelul 5);
- 2 specii comestibile cu prudenţă (tabelul 6);
- 10 specii toxice (tabelul 7).
Tabelul 3
Speciile de ciuperci cu comestibilitate foarte bună analizate (Iaşi şi Suceava)
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară
2. Boletus appendiculatus –
1. Boletus edulis hrib, mânătârcă
3. Calocybe gambosa burete de mai
4. Cantharellus cibarius bureţii galbeni, gălbiori
5. Clitopilus prunulus nicorete, buretele de muşchi
6. Kuehneromyces mutabilis –
7. Lactarius deliciosus pita lui Dumnezeu
8. Macrolepiota procera pălăria şarpelui, buretele şerpesc
9. Marasmius oreades bureţii de rouă, bureţii de pajişte,
ghebele de luncă
10. Morchella conica zbârciog, zbârciogul ţuguiat
11. Morchella elata –
12. Morchella esculenta zbârciog, ciuciuleţii
13. Russula virescens vineţica pestriţă, oiţe
Tabelul 4
Speciile de ciuperci cu comestibilitate bună analizate (Iaşi şi Suceava)
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară
1. Amanita rubescens cuci
2. Amanita strobiliformis –
3. Boletus erythropus burete cu piciorul roşu
4. Pleurotus ostreatus păstrăv de fag
5. Rozites caperata scufiţa caprei
6. Russula cyanoxantha hulubiţă, vineţica porumbeilor
4

Tabelul 5
Speciile de ciuperci cu comestibilitate mediocră analizate (Iaşi şi Suceava)
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară
1. Chalciporus piperatus –
2. Collybia dryophila –
3. Hydnum repandum flocoşel, burete ţepos
4. Lactarius deterrimus râşcov
5. Lactarius piperatus buretele iute, iuţari
6. Leccinum griseus pitarcă
7. Lyophyllum loricatum –
8. Megacollybia platyphilla –
9. Pluteus cervinus ciuperca cerbilor
10. Polyporus squamosus urechea nucului
11. Pseudohydnum gelatinosum tremurici
12. Ptychoverpa bohemica ciolan
13. Russula aurata hulubiţă aurie
14. Sarcodon imbricatus porcan, barba ţapului
15. Xerocomus chrysenteron hribul de muşchi
16. Xerula radicata –
Tabelul 6
Speciile de ciuperci comestibile cu prudenţă analizate (Iaşi şi Suceava)
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară
1. Armillaria mellea
(este comestibilă doar bine ghebe, opintici
2.
fiartă şi prima apă aruncată)
Gyromitra esculenta
(este comestibilă doar fiartă şi
cu cea mai mare prudenţă)
zbârciogul gras
Tabelul 7
Speciile de ciuperci toxice analizate (Iaşi şi Suceava)
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară
1. Amanita muscaria burete pestriţ
2. Amanita porphyria –
3. Amanita regalis –
4. Amanita vaginata ciuperca fără inel
5. Annelaria semiovata –
6. Entoloma vernum –
7. Hypholloma fasciculare ghebă pucioasă
8. Panaeolus sphinctrinus –
9. Paxillus involutus bureţii porceşti
10. Russula emetica vineţica focului
3. Identificarea surselor de poluare în zonele de prelevare a probelor de ciuperci din judeţele
Iaşi şi Suceava
În baza datelor obţinute de la Agenţia de Protecţia Mediului (APM), zonele de prelevare a
probelor de ciuperci au fost caracterizate din punctul de vedere al surselor de poluare existente şi din
punct de vedere al nivelului de poluanţi în elementele de mediu (aer, apă, sol).
Au fost identificate ca surse principale de poluare chimică:
- industria metalurgică (SC FORTUS SA Iaşi);
5

- industria producătoare de material ceramic;
- SC ANTIBIOTICE SA Iaşi;
- Societăţile Comerciale CET;
- fermele agrozootehnice;
- traficul rutier şi CFR;
- Societăţile Comerciale RAJAC;
- sectoarele de gospodărie comunală etc.
Pentru judeţul Iaşi, APM remarcă o poluare a aerului din municipiu cu SO2 determinată de
activităţile industriale, un nivel mediu de poluare cu oxizi de azot şi o poluare moderată cu plumb
rezultat în principal din traficul rutier.
În ceea ce priveşte expertizarea zonelor poluate în judeţ de către doi dintre poluatorii
industriali importanţi SC CET SA şi SC FORTUS SA, analiza probelor din zonele învecinate acestor
societăţi, respectiv Tomeşti, Holboca, Cristeşti, Miroslava şi Ciurea, arată o dispersare a norului de
fum de către vânturile dominante către sud-est şi nord-est, cu depăşiri chiar ale concentraţiilor maxime
admise pentru unele metale grele, în sol.
Pentru judeţul Suceava, se poate afirma că zona Călimani – Vatra Dornei este caracterizată
2-
printr-o puternică emisie de SO2 şi alţi compuşi cu sulf, concentraţia ionilor SO4 crescând cu
altitudinea.
În acest judeţ au fost delimitate trei zone ecologice relativ omogene sub raportul
caracteristicelor calitative ale precipitaţiilor calculate în valori anuale: zona Vatra Dornei – Călimani cu
circa 40% căderi de ploi acide; zona Câmpulung – Rădăuţi cu o frecvenţă de circa 20% căderi de ploi
acide; zona Suceava – Fălticeni caracterizată prin lipsa ploilor acide şi frecvenţa ridicată a ploilor
bazice (pH>5,63) datorită emanaţiilor de substanţe bazice din procesele industriale.
Deasemenea, încărcarea cu ioni poluanţi este influenţată puternic de natura precipitaţiilor
(ploaie, zăpadă) şi este în medie de 2-6,5 ori mai mare sub coronamentul arborilor decât în teren liber.
4. Determinarea poluanţilor chimici acumulaţi în probele de ciuperci recoltate din judeţele Iaşi
şi Suceava
Analiza toxicologică a materialului micologic a constat în determinarea unor poluanţi cu
potenţial crescut de a fi acumulaţi în ciuperci, şi anume: oxizi de azot (sub formă de nitriţi); oxizi de sulf
(sub formă de sulfiţi); metale grele (Cu, Zn, Fe, Mn, Ni, Pb).
Capacitatea ciupercilor de a reţine (acumula) poluanţii chimici depinde de mai mulţi factori:
specia, stadiul de dezvoltare, condiţiile climaterice, natura solului etc. Date din literatură sugerează
faptul că unele specii au capacitatea de a reţine poluantul în mod diferit în elementele sale
componente (pălărie, picior).
Din aceste considerente şi în funcţie de natura speciei, au fost prelevate pentru analiză
ciuperca întreagă sau următoarele elemente componente: pălărie (întreagă), pălărie fără regiunea
himenială, regiunea himenială (lamele), picior.
Determinarea nitriţilor şi sulfiţilor s-a efectuat după o prealabilă extracţie apoasă a produsului
proaspăt, prin metode spectrofotometrice.
Determinarea metalelor s-a efectuat după prealabilă mineralizare umedă cu acid azotic
concentrat, urmată de spectrofotometrie de absorbţie atomică.
Pentru uniformitate, rezultatele au fost raportate în µg/g produs uscat la 105 o C.
Valorilor medii ale concentraţiilor poluanţilor în ciuperca întreaga au variat în următoarele
limite (tabelul 8).
În tabelul 9 sunt prezentate speciile de ciuperci pentru care s-au înregistrat valorile cele mai
mari ale concentraţiilor poluanţilor analizaţi.
6

Nr
Grupa de
comestibilitate
Tabelul 8
Limite de variaţie ale conţinutului mediu în poluanţi în probele de ciuperci analizate (Iaşi şi Suceava)
- 2-
NO2
SO3
µg/g produs uscat la 105 o C
Metale
Cu Zn Fe Mn Ni Pb
Ciuperci cu
1. comestibilitate foarte
bună
6,88-316,84 31,91-506,37 8,41-592,83 52,15-309,18 21,04-506,48 1,42-92,01 1,22-13,82 4,76-109,28
Ciuperci cu
2.
comestibilitate bună
Ciuperci cu
13,05-47,72 104,76-239,83 7,63-56,64 46,48-234,45 15,01-127,69 1,09-75,85 1,12-7,39 15,45-31,56
3. comestibilitate
mediocră
10,13-432,72 45,03-737,17 4,83-111,94 73,50-725,74 13,67-814,20 1,65-157,80 1,16-15,02 7,86-237,40
Ciuperci comestibile cu
4.
prudenţă
15,87-35,49 122,83-170,09 8,31-30,60 60,28-150,10 23,54-81,29 6,55-15,82 2,17-2,43 0-4,87
5. Ciuperci toxice 35,85-146,26 118,67-460,84 2,62-73,70
112,15-
269,76
10,00-627,68 3,04-96,91 1,99-11,62 7,86-75,90
per total 6,88-432,72 31,91-737,17 2,62-592,83 46,48-725,74 10,00-814,20 1,09-157,80 1,12-15,02 4,76-237,40
7

Tabelul 9
Speciile de ciuperci cu valori maxime ale conţinutului în poluanţi (Iaşi şi Suceava)
Nr Poluantul Specia şi locul de recoltare Comestibilitatea
1
2
3
nitriţi
sulfiţi
Cu
4
M
e
Zn
5 t Fe
6 a Mn
7
l
e
Ni
8 Pb
Ptychoverpa bohemica
(Pădurea Dobrovăţ – Bucium – Iaşi)
Pseudohydnum gelatinosum
(Masivul Rarău – Valea Caselor –
Suceava)
Calocybe gambosa
(Valea lui David – Iaşi)
Ptychoverpa bohemica
(Pădurea Dobrovăţ – Bucium – Iaşi)
Ptychoverpa bohemica
(Pădurea Dobrovăţ – Bucium – Iaşi)
Pluteus cervinus
(Mironeasa – Iaşi)
Collybia dryophila
(Coşna – Suceava)
Chalciporus piperatus
(Masivul Giumalău – Suceava)
µg/g produs uscat
la 105 o C
mediocră 432,72
mediocră 737,17
foarte bună 592,83
mediocră 725,74
mediocră 814,20
mediocră 157,80
mediocră 15,02
mediocră 237,40
Pentru cupru, zinc, fier, mangan şi nichel, concentraţiile mai mari au predominat în pălărie, în
timp ce pentru nitriţi, sulfiţi şi plumb, cele mai multe dintre concentraţiile crescute au fost înregistrate în
piciorul ciupercilor. Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari ale concentraţiilor
poluanţilor, în cele două elemente componente ale ciupercilor, este redată în tabelul următor:
Tabelul 10
Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari
ale concentraţiilor poluanţilor analizaţi
în cele două elemente componente ale ciupercilor
(Iaşi şi Suceava)
Nr Poluantul
pălărie
%
picior
1 nitriţi 47,45 52,54
2 sulfiţi 43,63 56,36
3 M Cu 71,66 28,33
4 e Zn 76,92 23,07
5 t Fe 58,33 41,66
6 a Mn 67,79 32,20
7
8
l
e
Ni
Pb
57,57
46,51
42,42
53,48
Pentru probele la care s-au analizat separat pălăria fără regiunea himenială şi regiunea
himenială, s-a constatat următoarea distribuţie procentuală a valorilor crescute:
8

Tabelul 11
Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari ale
concentraţiilor poluanţilor analizaţi în cele două elemente componente ale pălăriei
(Iaşi şi Suceava)
Nr Poluantul
%
pălărie fără regiunea himenială regiunea himenială
1 nitriţi 64,28 35,71
2 sulfiţi 62,5 37,5
3 M Cu 16,66 83,33
4 e Zn 22,22 77,77
5 t Fe 76,47 23,52
6 a Mn 62,5 37,5
7
8
l
e
Ni
Pb
50
0
50
100
În concluzie, rezultatele obţinute au evidenţiat o capacitate extrem de flexibilă a speciilor de
ciuperci analizate de a acumula poluanţi, uneori în concentraţii foarte mari.
Menţionăm că metalele Cr şi Cd nu s-au putut determina, deoarece în eşantioanele supuse
analizei acestea s-au aflat sub limita de detecţie a spectrofotometrului cu absorbţie atomică utilizat.
5. Stabilirea metodelor de determinare a principiilor active toxice din ciuperci – au fost stabilite
metode de extracţie şi de determinare cromatografică, prin CSS, pentru amatoxine şi falotoxine,
toxine responsabile de sindromul faloidian.
II. SINTEZA FAZEI FINALE 2005
“Implicaţiile toxicologice ale consumului de ciuperci”
Au fost prevăzute şi efectuate următoarele activităţi:
1. Studiul incidenţei intoxicaţiilor cu ciuperci în judeţele din Nordul Moldovei
A fost studiată incidenţa intoxicaţiilor cu ciuperci în judeţele Iaşi şi Neamţ, în perioada 2000-
2005.
Studiul incidenţei intoxicaţiilor cu ciuperci în judeţul Iaşi
În perioada 2002-2004, la Spitalul Clinic de Urgenţe Iaşi au fost înregistrate 65 de cazuri de
intoxicaţii cu ciuperci la adulţi, cu vârste între 17 şi 81 de ani.
Intoxicaţiile s-au produs în lunile februarie, martie, aprilie, mai, iulie, august, septembrie,
octombrie, noiembrie, cu frecvenţă mai mare în lunile iulie, august şi octombrie, luni în care se
dezvoltă preponderent ciupercile (tabelul 12, fig. 3).
9

Luna
februarie
Tabelul 12
Repartiţia cazurilor de intoxicaţii cu ciuperci
înregistrate la Spitalul Clinic de Urgenţe Iaşi, în perioada 2000-2004
2002 2003 2004 total
M F M F M F M F
- - - - - 1
- 1
martie - 1 - 1 - - - 2
aprilie - - - 1 - - - 1
mai - - - - - 1 - 1
iulie 2 1 3 5 1 1 6 7
august 11 13 - 1 2 4 13 18
septembrie
2 - 1 1 - -
3 1
octombrie 2 1 1 3 1 1 4 5
noiembrie - - - 1 2 - 2 1
Total 28 37
Total 33 18 14 65
Fig. 3. Repartiţia cazurilor de intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în judeţul Iaşi,
pe luni calendaristice
Pacienţii intoxicaţi provin atât din mediul urban cât şi din mediul rural, pentru întreaga
perioadă investigată proporţiile fiind aproximativ egale, respectiv 52,30% din cazuri provin din mediul
urban iar 47,70% din mediul rural.
Din analiza datelor prezentate în tabelul 12, se constată că intoxicaţiile sunt mai frecvente la
sexul feminin (fig. 4); per total în perioada 2000-2004, 56,93% din intoxicaţii au fost înregistrate la
femei, comparativ cu procentul de incidenţă de 43,07% semnalat la bărbaţi.
10

%
100
80
60
40
20
0
51.51
48.49
27.77
72.23
57.15
42.85
2002 2003 2004
anul
masculin
feminin
Fig. 4. Repartiţia cazurilor de intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în judeţul Iaşi,
în funcţie de sex
Tabelul 13
Repartiţia cazurilor de intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în judeţul Iaşi,
pe grupe de vârstă
grupa de vârstă 2002 2003 2004
< 25 ani 2 5 3
25 - 40 ani 16 5 5
40 - 60 ani 9 7 3
> 60 ani 6 1 3
Majoritatea cazurilor de intoxicaţie au fost izolate în cadrul familiilor, însă au fost înregistrate şi
intoxicaţii familiale, un caz în anul 2003 şi 4 cazuri în 2004.
Din totalul cazurilor analizate, un singur caz a avut sfârşit letal, în 2004 – un bărbat în vârstă
de 69 ani care a decedat la 9 zile de la ingestia de ciuperci, datorită insuficienţei hepato-renale.
Studiul incidenţei intoxicaţiilor cu ciuperci în judeţul Neamţ
În perioada 2000-2005 la Spitalul Judeţean Neamţ au fost înregistrate 110 de cazuri de
intoxicaţii, dintre care 90 de cazuri la adulţi (cu vârste între 17-81 ani) şi 20 la copii (cu vârste între 2-
14 ani).
Intoxicaţiile s-au produs în lunile aprilie, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, cel mai
frecvent în lunile august-octombrie (tabelul 14, fig. 5).
11

Tabelul 14
Repartiţia cazurilor de intoxicaţii cu ciuperci
înregistrate la Spitalul Judeţean Neamţ, în perioada 2000-2005
2000 2001 2002 2003 2004 2005 total
Luna
M F M F M F M F M F M F M F
aprilie 1 - - - - - - - - - - - 1 -
iunie - - - - - - - - - 1 - - - 1
iulie - - 2 2 - - - 3 - - 1 - 3 5
august - - - 1 8 11 2 5 6 1 2 3 18 21
septembrie 4 6 2 5 - - - - 1 1 3 10 10 22
octombrie 6 9 3 4 - - - 3 1 1 2 - 12 17
Total 44 66
Total 26 19 19 13 12 21 110
Fig. 5. Repartiţia cazurilor de intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în judeţul Neamţ,
pe luni calendaristice
Pacienţii provin din mediul urban şi rural, proporţiile între cele două medii fiind aproximativ
egale pentru lotul total, 48,95% din pacienţi provin din mediul urban şi 51,05% din mediul rural.
În ceea ce priveşte sexul persoanelor intoxicate, intoxicaţiile s-au produs mai frecvent la sexul
feminin (60%) comparativ cu sexul masculin (40%), pentru fiecare an repartiţia pe cele două sexe fiind
prezentată în figura 6.
%
100
80
60
40
20
0
42,31
57,69
26,85
63,15
42,11
57,89
15,39
84,61
25
75
61,91
38,09
2000 2001 2002 2003 2004 2005
anul
masculin
feminin
Fig. 6. Repartiţia cazurilor de intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în judeţul Neamţ,
în funcţie de sex
12

Tabelul 15
Repartiţia cazurilor de intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în judeţul Neamţ,
pe grupe de vârstă
grupa de vârstă 2000 2001 2002 2003 2004 2005
< 17 ani 2 2 - 3 8 5
17 - 25 ani 4 1 4 2 2 3
25 - 40 ani 7 6 7 5 1 5
40 - 60 ani 11 6 3 2 1 6
> 60 ani 2 4 5 1 - 2
Majoritatea cazurilor de intoxicaţie au fost izolate în cadrul familiilor; au fost înregistrate şi
intoxicaţii familiale, respectiv 3 cazuri în anul 2000, câte un caz în anii 2001-2003 şi 5 cazuri în 2005.
Din totalul cazurilor analizate, un singur caz a avut sfârşit letal, în 2004 – un bărbat în vârstă
de 32 ani care a decedat la 3-4 ore de la internare, datorită unei grave insuficienţe hepatice.
Totodată s-au făcut demersuri şi către spitalele judeţene din Botoşani şi Suceava, urmând a
se studia incidenţa intoxicaţiilor cu ciuperci în aceste zone imediat ce se va obţine acordul pentru
accesul la informaţiile din arhivă.
2. Conceperea şi tipărirea unui material educativ (informativ) privind toxicitatea ciupercilor
A fost conceput şi tipărit un material educativ (pliant, format A4, faţă-verso, color) care
reuneşte informaţii privind: riscurile de producere a intoxicaţiilor cu ciuperci, regulile de recoltare a
ciupercilor, regulile de prevenire a intoxicaţiilor, principalele simptome de intoxicaţie, principalele
confuzii între speciile de ciuperci comestibile şi toxice (cu fotografii aferente).
Fig. 7. Imaginea pliantului, faţă-verso
13

ANUL DE FINANŢARE 2006
I. SINTEZA FAZEI INTERMEDIARE 2006
“Evaluarea riscului toxic al consumului de ciuperci provenite din zonele judeţelor
Neamţ şi Botoşani”
Au fost prevăzute şi efectuate următoarele activităţi:
I.1. Investigaţii asupra diversităţii ciupercilor comestibile şi toxice recoltate din ecosisteme ale
judeţelor Neamţ şi Botoşani. Studiul toxicologic al probelor de ciuperci prelevate din zonele
judeţelor Neamţ şi Botoşani
Localizarea geografică a zonelor de prelevare a probelor de ciuperci în judeţele Neamţ şi
Botoşani
Materialul micologic a fost recoltat din zone ale judeţelor Neamţ şi Botoşani, după cum
urmează:
- judeţul Neamţ (fig. 8): Branişte, Stânca, Pluton, Fărcaşa, Hangu, Potoci, Dealul Cozla - Piatra
Neamţ, Bicaz;
- judeţul Botoşani (fig. 9): Flămânzi, Copălău, Ipoteşti.
Recoltarea materialului micologic
Au fost recoltate 45 de probe, după cum urmează:
- 34 probe din judeţul Neamţ (tabelul 16);
- 11 probe din judeţul Botoşani (tabelul 17).
Zona
Nr.
probe
Branişt
e
Tabelul 16
Probe de ciuperci recoltate din judeţul Neamţ
Stânca Pluton
Fărcaş
a
Hangu Potoci
Dealul Cozla -
Piatra Neamţ
1 1 1 2 2 16 7 4
Tabelul 17
Probe de ciuperci recoltate din judeţul Botoşani
Zona Flămânzi Copălău Ipoteşti
Nr. probe 2 6 3
Probele au fost recoltate în perioada iulie – octombrie 2006.
Bicaz
14

4
1
2 3
N
5
6
8
7
1 – Branişte 2 – Stânca 3 – Pluton 4 – Fărcaşa 5 – Hangu
6 – Potoci 7 – Dealul Cozla - Piatra Neamţ 8 – Bicaz
Fig. 8. Punctele de colectare ciuperci din judeţul Neamţ
3
1 – Flămânzi 2 – Copălău 3 – Ipoteşti
Fig. 9. Punctele de colectare ciuperci din judeţul Botoşani
2
1
N
15

Identificarea surselor de poluare din zonele de prelevare
În judeţele Neamţ şi Botoşani au fost identificate următoarele surse de poluare chimică:
- fermele agrozootehnice;
- traficul rutier şi CFR;
- societăţile comerciale CET;
- societăţile comerciale RAJAC;
- sectoarele de gospodărie comunală etc.
În mod particular, în judeţul Neamţ se remarcă industria chimică din zona Săvineşti, sursă de
poluare a elementelor de mediu (aer, apă, sol) cu oxizi de sulf şi oxizi de azot. Dintre zonele de
recoltare din judeţul Neamţ, cea mai expusă la această sursă este Dealul Cozla, zonă aflată în
apropierea oraşului Piatra Neamţ.
Identificarea materialului micologic recoltat din judeţele Neamţ şi Botoşani
În urma recoltării materialului micologic au fost identificate 35 specii, după cum urmează:
- 8 specii cu comestibilitate foarte bună (tabelul 18);
- 5 specii cu comestibilitate bună (tabelul 19);
- 14 specii cu comestibilitate mediocră (tabelul 20);
- 8 specii toxice (tabelul 21).
Tabelul 18
Speciile de ciuperci cu comestibilitate foarte bună analizate (Neamţ şi Botoşani)
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară
1 Boletus edulis mânătârcă, hrib cenuşiu
2 Cantharellus cibarius gălbiorul, buretele galben
3 Clitopilus prunulus nicorete, buretele de muşchi
4 Macrolepiota procera pălăria şarpelui, buretele şerpesc,
parasolul
5 Macrolepiota rhacodes –
6 Marasmius oreades bureţii de rouă, bureţii de pajişte,
bureciorii, ghebele de luncă
7 Pleurotus eryngii –
8 Russula virescens vineţica pestriţă, oiţe
Tabelul 19
Speciile de ciuperci cu comestibilitate bună analizate (Neamţ şi Botoşani)
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară
1 Amanita rubescens cuci
2 Craterellus cornucopioides trâmbiţa piticilor
3 Russula cyanoxantha vineţica porumbeilor
4 Russula delica crănţănei
5 Suillus granulatus pitoaşcă
16

Tabelul 20
Speciile de ciuperci cu comestibilitate mediocră analizate (Neamţ şi Botoşani)
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară
1 Fistulina hepatica păstrăv roşu de stejar
2 Hydnum repandum flocoşel, burete ţepos
3 Lactarius deterrimus râşcov
4 Lactarius piperatus iuţari, buretele iute, buretele lăptos
5 Lactarius salmonicolor –
6 Lactarius volemus buretele dulce, buretele roşu, râşcovul
lăptos, lăptuca dulce
7 Leccinum crocipodium –
8 Lepista inversa –
9 Megacollybia platyphilla –
10 Pluteus cervinus ciuperca cerbilor
11 Pluteus umbrosus
12 Pseudohydnum gelatinosum tremurici
13 Russula aurea hulubiţă, vineţele
14 Xerula radicata –
Tabelul 21
Speciile de ciuperci toxice analizate (Neamţ şi Botoşani)
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară
1 Amanita pantherina buretele panterei, buretele pestriţ
2 Amanita porphyria –
3 Armillaria ostoyae ghebe, opintici
4 Clitocybe nebularis cenuşăreasa
5 Galerina marginata –
6 Hypholoma fasciculare gheba pucioasă
7 Lactarius scrobiculatus –
8 Lepiota cristata –
Determinarea poluanţilor chimici acumulaţi în probele de ciuperci recoltate
Analiza toxicologică a materialului micologic a constat în determinarea următorilor poluanţi:
oxizi de azot, sub formă de nitriţi; oxizi de sulf, sub formă de sulfiţi; metale grele (Cu, Zn, Fe, Mn, Ni).
Pentru analiză s-a folosit ciuperca întreagă, precum şi cele două elemente componente:
pălăria şi piciorul.
Determinarea nitriţilor şi sulfiţilor s-a efectuat după o prealabilă extracţie apoasă a produsului
proaspăt, prin metode spectrofotometrice.
Determinarea metalelor s-a efectuat după prealabilă mineralizare umedă cu acid azotic
concentrat, urmată de spectrofotometrie de absorbţie atomică.
Pentru uniformitate, rezultatele au fost raportate în µg/g produs uscat la 105 o C.
Valorilor medii ale concentraţiilor poluanţilor în ciuperca întreaga au variat în următoarele
limite (tabelul 22).
17

Nr
Grupa de
comestibilitate
Tabelul 22
Limite de variaţie ale conţinutului mediu în poluanţi în probele de ciuperci analizate (Neamţ şi Botoşani)
- 2-
NO2
SO3
µg/g produs uscat la 105 o C
Cu Zn
Metale
Fe Mn Ni
Ciuperci cu
6. comestibilitate foarte
bună
82,03-5030,05 1050,66-4555,20 11,28-346,90 53,03-229,10 4,21-193,52 1,62-17,99 0,07-1,67
Ciuperci cu
7.
comestibilitate bună
Ciuperci cu
202,48-1471,23 1550,06-4616,33 31,28-249,06 69,33-307,33 6,73-83,16 2,11-12,73 0,79-1,52
8. comestibilitate
mediocră
7,91-814,49 994,63-5980,51 13,80-167,52 38,83-136,06 3,41-412,20 0,85-117,95 0,25-1,95
9. Ciuperci toxice 61,19-733,51 626,61-7173,75 10,97-54,81 52,90-163,60 19,08-340,79 4,10-53,64 0,06-2,03
per total 7,91-5030,05 626,61-7173,75 10,97-346,90 38,83-307,33 4,21-412,20 0,85-117,95 0,06-2,03
18

În tabelul 23 sunt prezentate speciile de ciuperci pentru care s-au înregistrat valorile cele mai
mari ale concentraţiilor poluanţilor analizaţi.
Tabelul 23
Speciile de ciuperci cu valori maxime ale conţinutului în poluanţi (Neamţ şi Botoşani)
Nr Poluantul Specia şi locul de recoltare Comestibilitatea
1
2
nitriţi
3 M
sulfiţi
Cu
4 e Zn
5
t
a
Fe
6
l
Mn
7 e Ni
Macrolepiota rhacodes
(Dealul Cozla – Neamţ)
Lepiota cristata
(Bicaz – Neamţ)
Macrolepiota procera var. procera
(Fărcaşa – Neamţ)
Amanita rubescens var. rubescens
(Copălău – Botoşani)
Lactarius deterrimus
(Potoci – Neamţ)
Pseudohydnum gelatinosum
(Dealul Cozla – Neamţ)
Galerina marginata
(Dealul Cozla – Neamţ)
µg/g produs uscat
la 105 o C
foarte bună 5030,05
toxică 7173,75
foarte bună 346,90
bună 307,33
mediocră 412,20
mediocră 117,95
toxică 2,03
Pentru fier, mangan şi nichel, concentraţiile mai mari au predominat în picior, în timp ce pentru
nitriţi, sulfiţi, cupru şi zinc, cele mai multe dintre concentraţiile crescute au fost înregistrate în pălăria
ciupercilor. Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari ale concentraţiilor poluanţilor, în
cele două elemente componente ale ciupercilor, este redată în tabelul următor:
Tabelul 24
Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari
ale concentraţiilor poluanţilor analizaţi
în cele două elemente componente ale ciupercilor
(Neamţ şi Botoşani)
Nr Poluantul
pălărie
%
picior
1 nitriţi 35 65
2 sulfiţi 36,59 63,41
3 M Cu 40,48 59,52
4 e Zn 45,24 54,76
5
6
7
t
a
l
e
Fe
Mn
Ni
57,14
61,90
58,82
42,86
38,10
41,18
În concluzie, rezultatele obţinute confirmă observaţiile anterioare privind capacitate extrem de
flexibilă a speciilor de ciuperci analizate de a acumula poluanţi, uneori în concentraţii foarte mari.
Menţionăm că în probele analizate, metalele Cr, Cd şi Pb nu s-au putut determina, deoarece
în eşantioanele supuse analizei acestea s-au aflat sub limita de detecţie a spectrofotometrului cu
absorbţie atomică utilizat.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 19/28

I.2. Prezentarea rezultatelor obţinute la manifestări ştiinţifice de specialitate şi publicarea
acestora în reviste recunoscute
Participări la Sesiunea Aniversară a Facultăţii de Farmacie Craiova, mai 2006
Acest obiectiv a fost realizat integral; a se vedea lista lucrărilor publicate.
În cadrul activităţilor prevăzute în faza intermediară au mai figurat achiziţionări de: materiale
necesare identificării materialului micologic; reactivi necesari analizelor toxicologice;
echipamente; materiale necesare editării, prezentării şi publicării rezultatelor.
Aceste obiective au fost realizate integral.
II. SINTEZA FAZEI FINALE 2006
“Contribuţii la prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci. Măsuri pentru reducerea riscului
toxic al consumului de ciuperci”
Au fost prevăzute şi efectuate următoarele activităţi:
II.1. Contribuţii la prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci. Măsuri pentru reducerea riscului toxic al
consumului de ciuperci
Difuzarea materialului educativ (informativ) conceput în anul 2005 (privind toxicitatea
ciupercilor).
Materialul privind toxicitatea ciupercilor, riscurile de producere a intoxicaţiilor şi măsuri de
prevenire a acestora, a fost conceput sub forma unui pliant (A4, faţă-verso, color), precum şi sub
forma unui poster (color).
Materialul a fost distribuit (expus):
- în Laboratorul de Toxicologie al Facultăţii de Farmacie Iaşi, unde se află la dispoziţia: studenţilor,
rezidenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, participanţilor la cursurile de perfecţionare
postuniversitară;
- în farmacii şi cabinete medicale;
- în rândul participanţilor la lucrările Secţiunii I: Farmacologie. Biofarmacie. Toxicologie, din cadul
Manifestării ştiinţifice omagiale “10 Ani de Învăţământ Farmaceutic Universitar Craiovean (1996-
2006)” (Craiova, 18-20 mai 2006), sesiune în cadrul căreia a fost prezentat acest material.
De asemenea, materialul a fost prezentat în cadrul lucrărilor la Al XVIII-lea Simpozion Naţional
de Micologie (Sibiu, 7-10 septembrie 2006), unde s-a bucurat de interes şi aprecieri din partea
participanţilor.
Monitorizarea comercializării frauduloase a ciupercilor în perimetrul pieţelor alimentare din
oraşul Iaşi
Monitorizarea a vizat următoarele pieţe agroalimentare:
- piaţa “Alexandru cel Bun”
- piaţa “Păcurari”
- piaţa “Sf. Spiridon”
- piaţa din apropierea magazinului “Hala Centrală”.
Pe perioada monitorizării s-au semnalat următoarele:
- în pieţe nu este permisă comercializarea ciupercilor din flora spontană, ci doar a ciupercilor de
cultură (Agaricus arvensis, Agaricus bisporus şi Pleurotus ostreatus);
- dintre pieţele monitorizate, comercializarea frauduloasă a fost semnalată doar în apropierea pieţei
din cartierul “Alexandru cel Bun”; comercializarea s-a desfăşurat la distanţe de pâna la 200 m faţă
de perimetrul pieţei;
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 20/28

- datorită condiţiilor climaterice ale acestui an, comercializarea s-a desfăşurat doar în lunile
septembrie-octombrie (luni în care condiţiile au permis dezvoltarea speciilor din flora spontană);
- marea majoritate a comercializanţilor aparţineau etniei rrome;
- ciupercile aduse spre comercializare au fost transportate necorespunzător, în saci din material
plastic de dimensiuni relativ mari, fapt ce favorizează strivirea şi descompunerea prin fermentaţie
(cu creşterea riscului toxic la consum);
- ciupercile comercializate aparţin genului Russula şi speciei Armillaria melea (ghebe, opintici), cea
din urmă fiind o specie comestibilă doar dacă este bine fiartă şi prima apă aruncată; altfel,
consumul acesteia implică riscuri toxice, motiv pentru care specialiştii o includ în lista ciupercilor
toxice (la persoanele cu afecţiuni digestive, respectarea acestor condiţii de preparare nu exclude
apariţia de simptome precum: greţuri, vărsături, diaree);
- o parte din ghebe au fost recoltate într-un stadiu de supermaturare, stadiu care implică risc de
confuzie cu specii cu potenţial toxic foarte crescut cum ar fi specia Hypholoma fasciculare (gheba
pucioasă).
Comparativ, au fost monitorizate două pieţe agroalimentare din oraşul Botoşani:
- piaţa din centrul oraşului
- piaţa “Primăverii”.
S-au constatat următoarele diferenţe:
- în pieţe este permisă comercializarea ciupercilor din flora spontană,
- comercializarea s-a desfăşurat din aprilie până în octombrie,
- comercializarea a implicat mai multe specii comestibile de: Morchella, Russula, Armillaria,
Boletus, Leccinum.
Nici una dintre pieţele monitorizate nu dispune de servicii de consultanţă de specialitate.
Întocmirea unei hărţi de răspândire geografică a speciilor de ciuperci toxice recoltate din
Nordul Moldovei
Harta include speciile toxice recoltate de echipa de micologi a prezentului proiect, din
următoarele judeţe:
- Iaşi: două specii din două zone diferite de recoltare (figura 10)
- Suceava: 8 specii din 6 zone diferite de recoltare (figura 11)
- Neamţ: 8 specii din 4 zone diferite de recoltare (figura 12).
Per total, au fost identificate 16 specii toxice.
Menţionăm faptul că, în perioada de recoltare, în judeţul Botoşani nu au fost semnalate specii
toxice. Acest fapt s-a datorat condiţiilor climaterice deosebite ale acestui an (perioade îndelungate de
secetă), care au limitat apariţia şi dezvoltarea unor specii, motiv pentru care nu putem exclude
răspândirea unor specii de ciuperci toxice şi în acest judeţ.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 21/28

puncte colectare ciuperci
toxice
1 – Amanita vaginata (ciuperca fără inel)
2 – Paxillus involutus (bureţi porceşti)
Fig. 10. Răspândirea geografică a ciupercilor toxice recoltate din judeţul Iaşi
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 22/28
1
2
N

9
5,
1 – Amanita muscaria var. aureola (burete pestriţ)
2 – Amanita porphyria
3 – Amanita regalis
4 – Amanita regalis
5 – Anellaria semiovata
6 – Entoloma vernum (E. cucullatus)
7 – Hypholoma fasciculare (gheba pucioasă)
8 – Panaeolus sphinctrinus
9 – Russula emetica (vineţica focului)
3
1, 2
6,
1
4
puncte colectare ciuperci
Fig. 11. Răspândirea geografică a ciupercilor toxice recoltate din judeţul Suceava
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 23/28
N

1 – Amanita pantherina (buretele panterei, buretele pestriţ)
2 – Amanita porphyria
3 – Clitocybe nebularis (cenuşăreasa)
4 – Lepiota cristata
5 – Lactarius scrobiculatus
6 – Armillaria ostoyae (ghebe, opintici)
7 – Galerina marginata
8 – Hypholoma fasciculare (gheba pucioasă)
9 – Armilaria ostoyae
2
1, 5
4, 8, 9
3, 6, 7
Fig. 12. Răspândirea geografică a ciupercilor toxice recoltate din judeţul Neamţ
Propunerea unor limite pentru poluanţii determinaţi în probele de ciuperci analizate
Limitele pentru poluanţii studiaţi au fost stabilite în funcţie:
- rezultatele analizelor efectuate în cadrul prezentului proiect;
- date din literatura de specialitate;
- normative româneşti şi europene (Norme Igienico-Sanitare pentru Alimente - 1998, Codex
Alimentarius, EC 466/2001).
Au fost propuse următoarele limite pentru ciupercile comestibile (mg/kg produs uscat):
- plumb – 3,0
- cupru – 50
- zinc – 60
- mangan – 10.
De menţionat faptul că s-a constatat lipsa, din Normele Igienico-Sanitare pentru Alimente, a
oricăror specificaţii privind ciupercile.
Conceperea unei truse de reactivi pentru determinarea rapidă a speciilor de ciuperci toxice
Pe baza datelor din literatura de specialitate propunem o trusă compusă din următorii reactivi
(tabelul 25):
Trusa permite identificări pe bază de reacţii de culoare, din ciuperca ca atare şi din extracte
organice.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 24/28
N
puncte colectare ciuperci toxice

Tabelul 25
Trusă de reactivi pentru identificarea ciupercilor toxice
Nr. Reactivul Compoziţia Speciile
1 Aldehidă
cinamică
2 Anilină şi acid
nitric
(Reacţia
Schaeffer)
1% în metanol Amanita
Identificarea
(coloraţia)
roşu-purpurie pentru
amatoxine, galbenbrună
ce trece în
albastru deschis
pentru falotoxine
se utilizează ca atare,
trasând linii perpediculare
(2cm) în centrul cuticulei
pălăriei
3 Fenol 3% în apă Russula
Amanita
Cortinarius
4 Guaiac rezină de guaiac (10g),
alcool 80 o (la 100ml)
Agaricus portocalie
speciile toxice nu dau
reacţia
brun-ciocolatie,
roşietică, violacee
Russula bleu-violacee
5 Hidroxid de sodiu 10% în apă Cortinarius negru
6 Reactiv Ehrlich p-dimetilaminobenzaldehidă
2% în acid clorhidric 20%
Amanita roşie pentru amatoxine
7 Reactiv Henry oxid de taliu (15g),
Cortinarius verde, galbenă, roşie
bicarbonat de sodiu (10g), Agaricus sau violet
acid clorhidric concentrat Amanita
(40ml), acid azotic
Lactarius
concentrat (10ml), apă
(100ml)
Tricholoma
8 Reactiv
magneziu (10g), acid oxalic Amanita albastră strălucitoare
Hopkins-Cole soluţie saturată (250ml),
apă (la 1000 ml)
pentru amatoxine
9 Reactiv Melzer iod (1,5g), iodură de potasiu Amanita
gri-bleu a elementelor
(5g), cloralhidrat (100g), Lactarius care conţin amidon şi
apă (100ml)
Russula
brun-roşie a
Boletus
elementelor care
conţin dextrine
10 Reactiv Pauly nitrit de sodiu 0,5%, acid Amanita roşu intens pentru
sulfanilic 0,5% în acid
amatoxine, galben pal
clorhidric 2% (1:1), hidroxid
de sodiu 5% în etanol 50%
pentru falotoxine
11 Reactiv van Urk’s p-dimetilaminobenzaldehidă Psilocybe verde-violet care trece
(1g), amestec de acid Panaeolus în albastru
clorhidric concentrat şi Copelandia
etanol (1:1, 100ml)
Gymnophillus
Stropharia
12 Sulfoformol formol (50ml), acid sulfuric Lactarius bleu, galbene, verzi şi
(reactiv oxidant) concentrat (la 100ml) Russula
Tricholoma
violacee, intense
13 Sulfovanilină vanilină (0,5g), acid sulfuric
concentrat (10ml)
Russula roz-roşie, intensă
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 25/28

II.2. Prezentarea rezultatelor obţinute la manifestări ştiinţifice de specialitate şi publicarea
acestora în reviste recunoscute
Participări la manifestări ştiinţifice: Simpozionul Naţional de Micologie, ediţia a XVIII-a, Sibiu,
septembrie 2006; Al XIII-lea Congres Naţional de Farmacie, Cluj-Napoca, septembrie 2006;
manifestări ştiinţifice organizate de Centrul Universitar Iaşi
Acest obiectiv a fost realizat integral; a se vedea lista lucrărilor publicate.
II.3. Redactarea raportului final
Interpretarea statistică a rezultatelor, coroborarea datelor, conceperea raportului final
Acest obiectiv a fost realizat integral.
Cercetările efectuate s-au axat pe consultarea următoarei bibliografii:
1. Agoroaei L., Butnaru C., Mircea C., Tănase T., Crivoi F., Butnaru E., Poluarea chimică a
ciupercilor comestibile, Rev Med Chir Soc Med Nat Iaşi, 2005, 109, 4, 1, 215-219.
2. Agoroaei Luminiţa, Mircea Cornelia, Tănase Cătălin, Butnaru Claudia, Butnaru Elena, Proca
Maria, The Sulphite Content in Soil and Edible Mushrooms from Bistriţa Valley, Mycological
Studies, Cluj-Napoca, 2004, 5-10.
3. Bedry R., Baudrimont I., Deffieux G. et al., Wild mushroom intoxication as a cause of
rhabdomyolysis, New England Journal of Medicine, 2002, 345, 11, 798-802.
4. Bielli E., Cunoaşterea, recunoaşterea şi căutarea celor mai cunoscute specii de ciuperci
(traducere de Gâdei R.), Editura All Educational, Bucureşti, 1999.
5. Blanusa M., Kucak A., Varnai V.A., Saric M.M., Uptake of cadmium, copper, iron, manganese, and
zinc in mushrooms (Boletaceae) from Croatia forest soil, J AOAC, 2001, 84, 6, 1964-71.
6. Bologa C., Frasin M., Hurjui V., Lionte C., Petriş O., Şorodoc L., Urgenţe toxicologice în practica
medicală, Editura Cantes, Iaşi, 1998.
7. Bon Marcel, Champignons de France et d’Europe Occidentale, Les Editions Arthaud, 1988.
8. Butnaru E., Mircea C., Butnaru C., Agoroaei L., Tanase C., Crivoi F., Proca M., Contaminarea cu
metale toxice a ciupercilor din Valea Bistriţei, Rev Med Chir Soc Med Nat Iaşi, 2003, 107, 3,
supliment 1, 358-362.
9. Carvalho M.L., Pimentel A.C., Fernandes B., Study of Heavy Metals in Wild Edible Mushrooms
under Different Pollution Conditions by X-Ray Fluorescence Spectrometry, Analytical Sciences
2005, 21, 747-750.
10. Charbonnel J., Les Réactifs mycologiques, I. Les Réactifs macrochimiques, édité par l’auteur,
1995.
11. Charbonnel J., Les Réactifs mycologiques, I. Les Réactifs microchimiques, Editeur Claude David-
Rogeat, 2004.
12. Cotrău M., Popa L., Stan T., Preda N., Kincses-Ajtay M., Toxicologie, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1991.
13. Cuciureanu R., Chimia şi igiena mediului şi alimentului – metode de analiză, ediţia a II-a, Editura
Gr. T. Popa, Iaşi, 2003.
14. Cuciureanu Rodica, Chimia şi igiena mediului şi alimentaţiei, Editura Junimea, Iaşi, 2002.
15. Danel V.C., Saviuc P.F., Garon D., Main features of Cortinarius spp poisoning: a literature review,
Toxicon, 2001, 39, 7, 1053-1060.
16. Didier M., Toxicologie des champignons, http://www.webatoll.com/champignons/toxicomodele.
17. Falandysz J., Szymczyk K., Ichihashi H., Bielawski L., Gucia M., Frankowska A., Yamasaki S.,
ICP/MS and ICP/AES elemental analysis (38 elements) of edible wild mushrooms growing in
Poland, Food Addit Contam, 2001, 18, 6, 503-513.
18. Falndysz J., Gucia M., Brzostowski A., Bielawski L., Frankowska A., Wyrzykowska B., Content
and bioconcentration of mercury in mushrooms from northern Poland, Food Addit Contam, 2003,
20, 3, 247-253.
19. Fazio T., Warner C.R., A review of sulphites in foods: analytical methodology and reported
findings, Food Addit Contam, 1990, 7, 4, 433-454.
20. Garcia M.A., Alonso J., Fernandez M.I., Melgar M.J., Lead content in edible wild mushrooms in
northwest Spain as indicator of environmental contamination, Arch Environ Contam Toxicol, 1998,
34, 4, 330-5.Giacomoni L., Les champignons - intoxications, pollutions, responsabilites, Editions
Billes, 1989.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 26/28

22. Gonmori K., Yoshioka N., The examination of mushroom poisonings at Akita University, Legal
Medicine, 2003, 5, suppl. 1, S83-86.
23. Himmelmann A., Mang G., Schnorf-Huber S., Lethal ingestion of stored Amanita phalloides
mushrooms, Swiss Med Weekly, 2002, 131, 616-617.
24. Iliev Y., Andonova S., Akebaliev V., Our experience in the treatment of Amanita phalloides
poisoning, Folia Med, 1999, 41, 4, 30-37.
25. Jander S., Bischoff J., Woodcock B.G., Plasmapheresis in the treatment of Amanita
phalloides poisoning: A review and recommendations, Pher Aper, 2000, 4, 4, 308-312.
26. Kalac P., Svoboda L., Havlickova B., Contents of detrimental metals mercury, cadmium and lead
in wild growing edible mushrooms: a review, Energy Education Science and Technology, 2004,
13, 1, 31-38.
27. Karlson-Stiber C., Persson H., Cytotoxic fungi – an overview, Toxicon, 2003, 42, 4, 339-349.
28. Krenzelok E.P., Mushroom poisoning, Clinical Toxicology Forum, 2002, 6, 4, 174-175.
29. Krupa S.V., Effects of atmospheric ammonia on terrestrial vegetation: a review, Environ pollution,
2003, 124, 2, 179-221.
30. Lecomte Marcel, Fiches techniques sur les principes des champignons, Cercle Mycologique de
Namur & Cercle des M.L.B.
31. Mircea Cornelia, Butnaru Claudia, Tănase C., Agoroaei Luminiţa, Butnaru Elena, Proca Maria,
Concentraţia nitriţilor în ciuperci comestibile recoltate de pe Valea Bistriţei, Rev. Med. Chir. Soc.
Med. Nat. Iaşi, 2004, 108, 3, 708-711.
32. Mornand J., Présence des métaux lourds dans les champignons, 47 e Congres Angers, 1989, 51-
64.
33. Perez-Moreno J., Ferrera-Cerrato R., A review of mushroom poisoning in Mexico, Food Addit
Contam 1995, 12, 3, 355-360.
34. Pop A., Efectul poluării mediului asupra macromicetelor, Studii şi cercetări, Şt. naturii, Bistriţa,
1997, 3, 235-238.
35. Pop A., Nicoara A., Heavy metals in three species of edible mushrooms, Studia University Babes-
Bolyai, Biologia, 1996, XLI, 1-2, 93-96.
36. Proca M., Butnaru E., Agoroaei L., Lucrări practice de toxicologie, fasc. I, Litografia UMF, Iaşi,
1994.
37. Reddy C.S., Hayes A.W., Food-Borne Toxicants. In Hayes A.W. (ed): Principles and Methods of
Toxicology, Third Edition, Raven Press, New York, 1994, 317-360.
38. Roux Pierre, Mille et un champignons, Édition Roux, Sainte Sigolène, 2006.
39. Sălăgeanu Gh., Sălăgeanu A., Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile,
necomestibile şi otrăvitoare din România, Editura Ceres, Bucureşti, 1985.
40. Schonwald S., Mushrooms. In Dart RC (ed): Medical Toxicology, Third Edition, Lippincott Williams
& Wilkins, International Edition, 2004, 1719-1735.Statkiewicz U., Gayny B., The level of metal
impurities in some edible mushrooms growing wild, Rocz Panstw Zakl Hig, 1994, 45, 1-2, 27-
35.Svoboda L., Kalac P., Contamination of Two Edible Agaricus spp. Mushrooms Growing in a
Town with Cadmium, Lead, and Mrcury, Bull Environ Contam Toxicol, 2003, 71, 123-130.
43. Svoboda L., Zimmermannova K., Kalac P., Concentrations of mercury, cadmium, lead and copper
in fruiting bodies of edible mushrooms in an emission area of a copper smelter and a mercury
smelter, Sci Total Environ, 2000, 246, 1, 61-7.
44. Şesan T.E., Tănase C., Ghid de recunoaştere a ciupercilor comestibile şi toxice, Editura Geea,
Bucureşti, 2004.Şorodoc L. (redactor), Lionte C., Frasin M., Andrei R., Simionescu V., Petriş O.,
Toxicologie clinică de urgenţă, volumul I, Editura Junimea, Colecţia Esculap, Iaşi, 2005.
46. Tănase C., Micologie, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2002.
47. Unluoghi I., Alper C.A., Bor O. et al., Mushroom poisonings in children in Central Anatolia,
Veterinary Human Toxicology, 2004, 46, 3, 134-137.
48. Voicu V., Macovei R., Miclea L., Ghid de toxicologie clinică, Editura Medicală Amaltea, Bucureşti,
1999.
49. Walsh A., The application of atomic absorption spectra to chemical analysis, Spectrochim Acta,
1955, 7, 108-117.
50. ****, Bulletin Trimestriel de la Federation Mycologique Dauphne – Savoie, 39 eme annee, 1999, no.
152.
51. ****, Commission regulation setting maximum levels for certain contaminants in foodstuffs, EC
466/2001.
52. ****, Norme Codex pour les Champignons Comestibles et Produits Derives, Codex Stan 38-1981.
53. ****, Norme Codex pour les Champignons Comestibles Seches, Codex Stan 39-1981.
54. ****, Norme Codex pour les Champignons en Couche en Conserve, Codex Stan 55-1981.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 27/28

55. ****, Norme Codex pour les Chanterelles Fraiches (norme regionale europeenne), Codex Stan 40-
1981.
56. ****, Ordin privind aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente, Ordinul Ministerului
Sănătăţii nr. 975/1998, Monitorul Oficial al României, nr. 268/11.VI.1999.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 28/28