Raport de Cercetare - Gr.T. Popa

Tabelul 9
Speciile de ciuperci cu valori maxime ale conţinutului în poluanţi (Iaşi şi Suceava)
Nr Poluantul Specia şi locul de recoltare Comestibilitatea
1
2
3
nitriţi
sulfiţi
Cu
4
M
e
Zn
5 t Fe
6 a Mn
7
l
e
Ni
8 Pb
Ptychoverpa bohemica
(Pădurea Dobrovăţ – Bucium – Iaşi)
Pseudohydnum gelatinosum
(Masivul Rarău – Valea Caselor –
Suceava)
Calocybe gambosa
(Valea lui David – Iaşi)
Ptychoverpa bohemica
(Pădurea Dobrovăţ – Bucium – Iaşi)
Ptychoverpa bohemica
(Pădurea Dobrovăţ – Bucium – Iaşi)
Pluteus cervinus
(Mironeasa – Iaşi)
Collybia dryophila
(Coşna – Suceava)
Chalciporus piperatus
(Masivul Giumalău – Suceava)
µg/g produs uscat
la 105 o C
mediocră 432,72
mediocră 737,17
foarte bună 592,83
mediocră 725,74
mediocră 814,20
mediocră 157,80
mediocră 15,02
mediocră 237,40
Pentru cupru, zinc, fier, mangan şi nichel, concentraţiile mai mari au predominat în pălărie, în
timp ce pentru nitriţi, sulfiţi şi plumb, cele mai multe dintre concentraţiile crescute au fost înregistrate în
piciorul ciupercilor. Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari ale concentraţiilor
poluanţilor, în cele două elemente componente ale ciupercilor, este redată în tabelul următor:
Tabelul 10
Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari
ale concentraţiilor poluanţilor analizaţi
în cele două elemente componente ale ciupercilor
(Iaşi şi Suceava)
Nr Poluantul
pălărie
%
picior
1 nitriţi 47,45 52,54
2 sulfiţi 43,63 56,36
3 M Cu 71,66 28,33
4 e Zn 76,92 23,07
5 t Fe 58,33 41,66
6 a Mn 67,79 32,20
7
8
l
e
Ni
Pb
57,57
46,51
42,42
53,48
Pentru probele la care s-au analizat separat pălăria fără regiunea himenială şi regiunea
himenială, s-a constatat următoarea distribuţie procentuală a valorilor crescute:
8