Raport de Cercetare - Gr.T. Popa

Tabelul 11
Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari ale
concentraţiilor poluanţilor analizaţi în cele două elemente componente ale pălăriei
(Iaşi şi Suceava)
Nr Poluantul
%
pălărie fără regiunea himenială regiunea himenială
1 nitriţi 64,28 35,71
2 sulfiţi 62,5 37,5
3 M Cu 16,66 83,33
4 e Zn 22,22 77,77
5 t Fe 76,47 23,52
6 a Mn 62,5 37,5
7
8
l
e
Ni
Pb
50
0
50
100
În concluzie, rezultatele obţinute au evidenţiat o capacitate extrem de flexibilă a speciilor de
ciuperci analizate de a acumula poluanţi, uneori în concentraţii foarte mari.
Menţionăm că metalele Cr şi Cd nu s-au putut determina, deoarece în eşantioanele supuse
analizei acestea s-au aflat sub limita de detecţie a spectrofotometrului cu absorbţie atomică utilizat.
5. Stabilirea metodelor de determinare a principiilor active toxice din ciuperci – au fost stabilite
metode de extracţie şi de determinare cromatografică, prin CSS, pentru amatoxine şi falotoxine,
toxine responsabile de sindromul faloidian.
II. SINTEZA FAZEI FINALE 2005
“Implicaţiile toxicologice ale consumului de ciuperci”
Au fost prevăzute şi efectuate următoarele activităţi:
1. Studiul incidenţei intoxicaţiilor cu ciuperci în judeţele din Nordul Moldovei
A fost studiată incidenţa intoxicaţiilor cu ciuperci în judeţele Iaşi şi Neamţ, în perioada 2000-
2005.
Studiul incidenţei intoxicaţiilor cu ciuperci în judeţul Iaşi
În perioada 2002-2004, la Spitalul Clinic de Urgenţe Iaşi au fost înregistrate 65 de cazuri de
intoxicaţii cu ciuperci la adulţi, cu vârste între 17 şi 81 de ani.
Intoxicaţiile s-au produs în lunile februarie, martie, aprilie, mai, iulie, august, septembrie,
octombrie, noiembrie, cu frecvenţă mai mare în lunile iulie, august şi octombrie, luni în care se
dezvoltă preponderent ciupercile (tabelul 12, fig. 3).
9