Raport de Cercetare - Gr.T. Popa

- industria producătoare de material ceramic;
- SC ANTIBIOTICE SA Iaşi;
- Societăţile Comerciale CET;
- fermele agrozootehnice;
- traficul rutier şi CFR;
- Societăţile Comerciale RAJAC;
- sectoarele de gospodărie comunală etc.
Pentru judeţul Iaşi, APM remarcă o poluare a aerului din municipiu cu SO2 determinată de
activităţile industriale, un nivel mediu de poluare cu oxizi de azot şi o poluare moderată cu plumb
rezultat în principal din traficul rutier.
În ceea ce priveşte expertizarea zonelor poluate în judeţ de către doi dintre poluatorii
industriali importanţi SC CET SA şi SC FORTUS SA, analiza probelor din zonele învecinate acestor
societăţi, respectiv Tomeşti, Holboca, Cristeşti, Miroslava şi Ciurea, arată o dispersare a norului de
fum de către vânturile dominante către sud-est şi nord-est, cu depăşiri chiar ale concentraţiilor maxime
admise pentru unele metale grele, în sol.
Pentru judeţul Suceava, se poate afirma că zona Călimani – Vatra Dornei este caracterizată
2-
printr-o puternică emisie de SO2 şi alţi compuşi cu sulf, concentraţia ionilor SO4 crescând cu
altitudinea.
În acest judeţ au fost delimitate trei zone ecologice relativ omogene sub raportul
caracteristicelor calitative ale precipitaţiilor calculate în valori anuale: zona Vatra Dornei – Călimani cu
circa 40% căderi de ploi acide; zona Câmpulung – Rădăuţi cu o frecvenţă de circa 20% căderi de ploi
acide; zona Suceava – Fălticeni caracterizată prin lipsa ploilor acide şi frecvenţa ridicată a ploilor
bazice (pH>5,63) datorită emanaţiilor de substanţe bazice din procesele industriale.
Deasemenea, încărcarea cu ioni poluanţi este influenţată puternic de natura precipitaţiilor
(ploaie, zăpadă) şi este în medie de 2-6,5 ori mai mare sub coronamentul arborilor decât în teren liber.
4. Determinarea poluanţilor chimici acumulaţi în probele de ciuperci recoltate din judeţele Iaşi
şi Suceava
Analiza toxicologică a materialului micologic a constat în determinarea unor poluanţi cu
potenţial crescut de a fi acumulaţi în ciuperci, şi anume: oxizi de azot (sub formă de nitriţi); oxizi de sulf
(sub formă de sulfiţi); metale grele (Cu, Zn, Fe, Mn, Ni, Pb).
Capacitatea ciupercilor de a reţine (acumula) poluanţii chimici depinde de mai mulţi factori:
specia, stadiul de dezvoltare, condiţiile climaterice, natura solului etc. Date din literatură sugerează
faptul că unele specii au capacitatea de a reţine poluantul în mod diferit în elementele sale
componente (pălărie, picior).
Din aceste considerente şi în funcţie de natura speciei, au fost prelevate pentru analiză
ciuperca întreagă sau următoarele elemente componente: pălărie (întreagă), pălărie fără regiunea
himenială, regiunea himenială (lamele), picior.
Determinarea nitriţilor şi sulfiţilor s-a efectuat după o prealabilă extracţie apoasă a produsului
proaspăt, prin metode spectrofotometrice.
Determinarea metalelor s-a efectuat după prealabilă mineralizare umedă cu acid azotic
concentrat, urmată de spectrofotometrie de absorbţie atomică.
Pentru uniformitate, rezultatele au fost raportate în µg/g produs uscat la 105 o C.
Valorilor medii ale concentraţiilor poluanţilor în ciuperca întreaga au variat în următoarele
limite (tabelul 8).
În tabelul 9 sunt prezentate speciile de ciuperci pentru care s-au înregistrat valorile cele mai
mari ale concentraţiilor poluanţilor analizaţi.
6