Raport de Cercetare - Gr.T. Popa

- datorită condiţiilor climaterice ale acestui an, comercializarea s-a desfăşurat doar în lunile
septembrie-octombrie (luni în care condiţiile au permis dezvoltarea speciilor din flora spontană);
- marea majoritate a comercializanţilor aparţineau etniei rrome;
- ciupercile aduse spre comercializare au fost transportate necorespunzător, în saci din material
plastic de dimensiuni relativ mari, fapt ce favorizează strivirea şi descompunerea prin fermentaţie
(cu creşterea riscului toxic la consum);
- ciupercile comercializate aparţin genului Russula şi speciei Armillaria melea (ghebe, opintici), cea
din urmă fiind o specie comestibilă doar dacă este bine fiartă şi prima apă aruncată; altfel,
consumul acesteia implică riscuri toxice, motiv pentru care specialiştii o includ în lista ciupercilor
toxice (la persoanele cu afecţiuni digestive, respectarea acestor condiţii de preparare nu exclude
apariţia de simptome precum: greţuri, vărsături, diaree);
- o parte din ghebe au fost recoltate într-un stadiu de supermaturare, stadiu care implică risc de
confuzie cu specii cu potenţial toxic foarte crescut cum ar fi specia Hypholoma fasciculare (gheba
pucioasă).
Comparativ, au fost monitorizate două pieţe agroalimentare din oraşul Botoşani:
- piaţa din centrul oraşului
- piaţa “Primăverii”.
S-au constatat următoarele diferenţe:
- în pieţe este permisă comercializarea ciupercilor din flora spontană,
- comercializarea s-a desfăşurat din aprilie până în octombrie,
- comercializarea a implicat mai multe specii comestibile de: Morchella, Russula, Armillaria,
Boletus, Leccinum.
Nici una dintre pieţele monitorizate nu dispune de servicii de consultanţă de specialitate.
Întocmirea unei hărţi de răspândire geografică a speciilor de ciuperci toxice recoltate din
Nordul Moldovei
Harta include speciile toxice recoltate de echipa de micologi a prezentului proiect, din
următoarele judeţe:
- Iaşi: două specii din două zone diferite de recoltare (figura 10)
- Suceava: 8 specii din 6 zone diferite de recoltare (figura 11)
- Neamţ: 8 specii din 4 zone diferite de recoltare (figura 12).
Per total, au fost identificate 16 specii toxice.
Menţionăm faptul că, în perioada de recoltare, în judeţul Botoşani nu au fost semnalate specii
toxice. Acest fapt s-a datorat condiţiilor climaterice deosebite ale acestui an (perioade îndelungate de
secetă), care au limitat apariţia şi dezvoltarea unor specii, motiv pentru care nu putem exclude
răspândirea unor specii de ciuperci toxice şi în acest judeţ.
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 21/28