Raport de Cercetare - Gr.T. Popa
Raport de Cercetare - Gr.T. Popa
Raport de Cercetare - Gr.T. Popa
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Raport</strong> <strong>de</strong> <strong>Cercetare</strong><br />
<strong>Gr</strong>ant: A, 1221,<br />
“Contribuţii la prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci în ju<strong>de</strong>ţele din Nordul Moldovei”,<br />
2005-2006<br />
Autor: Director <strong>de</strong> proiect, Conf. dr. Luminiţa AGOROAEI<br />
Universitatea: Universitatea <strong>de</strong> Medicină şi Farmacie “<strong>Gr</strong>. T. <strong>Popa</strong>” Iaşi<br />
ANUL DE FINANŢARE 2005<br />
I. SINTEZA FAZEI INTERMEDIARE 2005<br />
“Analiza mico-toxicologică a probelor <strong>de</strong> ciuperci comestibile şi toxice colectate din<br />
ju<strong>de</strong>ţele Iaşi şi Suceava”<br />
Au fost prevăzute şi efectuate următoarele activităţi:<br />
1. Localizarea geografică a zonelor <strong>de</strong> prelevare a probelor <strong>de</strong> ciuperci în ju<strong>de</strong>ţele Iaşi şi<br />
Suceava.<br />
Materialul micologic a fost recoltat din zone ale ju<strong>de</strong>ţelor Iaşi şi Suceava, după cum urmează:<br />
- ju<strong>de</strong>ţul Iaşi (fig. 1): Pădurea Dobrovăţ (Bucium), Pădurea Bârnova, Valea lui David,<br />
Mironeasa, Codrii Paşcanilor, <strong>Gr</strong>ădina Botanică;<br />
- ju<strong>de</strong>ţul Suceava (fig. 2): Masivul Rarău (Valea Caselor), Poiana Stampei, Răchitişul Mare,<br />
<strong>Gr</strong>ădiniţa, Lucina, Masivul Giumalău, Coşna.<br />
2. I<strong>de</strong>ntificarea materialului micologic recoltat din ju<strong>de</strong>ţele Iaşi şi Suceava<br />
Au fost recoltate 68 <strong>de</strong> probe, după cum urmează:<br />
- 29 probe din ju<strong>de</strong>ţul Iaşi (tabelul 1);<br />
- 39 probe din ju<strong>de</strong>ţul Suceava (tabelul 2).<br />
Zona Pădurea<br />
Dobrovăţ<br />
Tabelul 1<br />
Probe <strong>de</strong> ciuperci recoltate din ju<strong>de</strong>ţul Iaşi<br />
Pădurea<br />
Bârnova<br />
Valea lui<br />
David<br />
Mironeasa Codrii<br />
Paşcanilor<br />
<strong>Gr</strong>ădina<br />
Botanică<br />
Nr. probe 9 5 2 7 2 4<br />
Zona Masivul<br />
Rarău<br />
Tabelul 2<br />
Probe <strong>de</strong> ciuperci recoltate din ju<strong>de</strong>ţul Suceava<br />
Poiana<br />
Stampei<br />
Răchitişul<br />
Mare<br />
<strong>Gr</strong>ădiniţa Lucina Masivul<br />
Giumalău<br />
Nr. probe 20 1 3 4 2 8 1<br />
Probele au fost recoltate în perioada aprilie – septembrie 2005.<br />
Coşna<br />
1
5<br />
puncte colectare<br />
ciuperc<br />
1 – Pădurea Dobrovăţ 2 – Pădurea Bârnova 3 – Valea lui David<br />
4 – Mironeasa 5 – Codrii Paşcanilor 6 – <strong>Gr</strong>ădina Botanică<br />
Fig. 1. Punctele <strong>de</strong> colectare ciuperci din ju<strong>de</strong>ţul Iaşi<br />
4<br />
3<br />
6<br />
2<br />
1<br />
N<br />
2
4<br />
2<br />
7<br />
5<br />
3<br />
6<br />
1<br />
1<br />
puncte colectare ciuperci<br />
1 – Masivul Rarău 2 – Poiana Stampei 3 – Răchitişul Mare<br />
4 – <strong>Gr</strong>ădiniţa 5 – Lucina 6 – Masivul Giumalău 7 – Coşna<br />
Fig. 2. Punctele <strong>de</strong> colectare ciuperci din ju<strong>de</strong>ţul Suceava<br />
N<br />
3
În urma recoltării materialului micologic au fost i<strong>de</strong>ntificate 47 specii, după cum urmează:<br />
- 13 specii cu comestibilitate foarte bună (tabelul 3);<br />
- 6 specii cu comestibilitate bună (tabelul 4);<br />
- 16 specii cu comestibilitate mediocră (tabelul 5);<br />
- 2 specii comestibile cu pru<strong>de</strong>nţă (tabelul 6);<br />
- 10 specii toxice (tabelul 7).<br />
Tabelul 3<br />
Speciile <strong>de</strong> ciuperci cu comestibilitate foarte bună analizate (Iaşi şi Suceava)<br />
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară<br />
2. Boletus appendiculatus –<br />
1. Boletus edulis hrib, mânătârcă<br />
3. Calocybe gambosa burete <strong>de</strong> mai<br />
4. Cantharellus cibarius bureţii galbeni, gălbiori<br />
5. Clitopilus prunulus nicorete, buretele <strong>de</strong> muşchi<br />
6. Kuehneromyces mutabilis –<br />
7. Lactarius <strong>de</strong>liciosus pita lui Dumnezeu<br />
8. Macrolepiota procera pălăria şarpelui, buretele şerpesc<br />
9. Marasmius orea<strong>de</strong>s bureţii <strong>de</strong> rouă, bureţii <strong>de</strong> pajişte,<br />
ghebele <strong>de</strong> luncă<br />
10. Morchella conica zbârciog, zbârciogul ţuguiat<br />
11. Morchella elata –<br />
12. Morchella esculenta zbârciog, ciuciuleţii<br />
13. Russula virescens vineţica pestriţă, oiţe<br />
Tabelul 4<br />
Speciile <strong>de</strong> ciuperci cu comestibilitate bună analizate (Iaşi şi Suceava)<br />
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară<br />
1. Amanita rubescens cuci<br />
2. Amanita strobiliformis –<br />
3. Boletus erythropus burete cu piciorul roşu<br />
4. Pleurotus ostreatus păstrăv <strong>de</strong> fag<br />
5. Rozites caperata scufiţa caprei<br />
6. Russula cyanoxantha hulubiţă, vineţica porumbeilor<br />
4
Tabelul 5<br />
Speciile <strong>de</strong> ciuperci cu comestibilitate mediocră analizate (Iaşi şi Suceava)<br />
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară<br />
1. Chalciporus piperatus –<br />
2. Collybia dryophila –<br />
3. Hydnum repandum flocoşel, burete ţepos<br />
4. Lactarius <strong>de</strong>terrimus râşcov<br />
5. Lactarius piperatus buretele iute, iuţari<br />
6. Leccinum griseus pitarcă<br />
7. Lyophyllum loricatum –<br />
8. Megacollybia platyphilla –<br />
9. Pluteus cervinus ciuperca cerbilor<br />
10. Polyporus squamosus urechea nucului<br />
11. Pseudohydnum gelatinosum tremurici<br />
12. Ptychoverpa bohemica ciolan<br />
13. Russula aurata hulubiţă aurie<br />
14. Sarcodon imbricatus porcan, barba ţapului<br />
15. Xerocomus chrysenteron hribul <strong>de</strong> muşchi<br />
16. Xerula radicata –<br />
Tabelul 6<br />
Speciile <strong>de</strong> ciuperci comestibile cu pru<strong>de</strong>nţă analizate (Iaşi şi Suceava)<br />
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară<br />
1. Armillaria mellea<br />
(este comestibilă doar bine ghebe, opintici<br />
2.<br />
fiartă şi prima apă aruncată)<br />
Gyromitra esculenta<br />
(este comestibilă doar fiartă şi<br />
cu cea mai mare pru<strong>de</strong>nţă)<br />
zbârciogul gras<br />
Tabelul 7<br />
Speciile <strong>de</strong> ciuperci toxice analizate (Iaşi şi Suceava)<br />
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară<br />
1. Amanita muscaria burete pestriţ<br />
2. Amanita porphyria –<br />
3. Amanita regalis –<br />
4. Amanita vaginata ciuperca fără inel<br />
5. Annelaria semiovata –<br />
6. Entoloma vernum –<br />
7. Hypholloma fasciculare ghebă pucioasă<br />
8. Panaeolus sphinctrinus –<br />
9. Paxillus involutus bureţii porceşti<br />
10. Russula emetica vineţica focului<br />
3. I<strong>de</strong>ntificarea surselor <strong>de</strong> poluare în zonele <strong>de</strong> prelevare a probelor <strong>de</strong> ciuperci din ju<strong>de</strong>ţele<br />
Iaşi şi Suceava<br />
În baza datelor obţinute <strong>de</strong> la Agenţia <strong>de</strong> Protecţia Mediului (APM), zonele <strong>de</strong> prelevare a<br />
probelor <strong>de</strong> ciuperci au fost caracterizate din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al surselor <strong>de</strong> poluare existente şi din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al nivelului <strong>de</strong> poluanţi în elementele <strong>de</strong> mediu (aer, apă, sol).<br />
Au fost i<strong>de</strong>ntificate ca surse principale <strong>de</strong> poluare chimică:<br />
- industria metalurgică (SC FORTUS SA Iaşi);<br />
5
- industria producătoare <strong>de</strong> material ceramic;<br />
- SC ANTIBIOTICE SA Iaşi;<br />
- Societăţile Comerciale CET;<br />
- fermele agrozootehnice;<br />
- traficul rutier şi CFR;<br />
- Societăţile Comerciale RAJAC;<br />
- sectoarele <strong>de</strong> gospodărie comunală etc.<br />
Pentru ju<strong>de</strong>ţul Iaşi, APM remarcă o poluare a aerului din municipiu cu SO2 <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong><br />
activităţile industriale, un nivel mediu <strong>de</strong> poluare cu oxizi <strong>de</strong> azot şi o poluare mo<strong>de</strong>rată cu plumb<br />
rezultat în principal din traficul rutier.<br />
În ceea ce priveşte expertizarea zonelor poluate în ju<strong>de</strong>ţ <strong>de</strong> către doi dintre poluatorii<br />
industriali importanţi SC CET SA şi SC FORTUS SA, analiza probelor din zonele învecinate acestor<br />
societăţi, respectiv Tomeşti, Holboca, Cristeşti, Miroslava şi Ciurea, arată o dispersare a norului <strong>de</strong><br />
fum <strong>de</strong> către vânturile dominante către sud-est şi nord-est, cu <strong>de</strong>păşiri chiar ale concentraţiilor maxime<br />
admise pentru unele metale grele, în sol.<br />
Pentru ju<strong>de</strong>ţul Suceava, se poate afirma că zona Călimani – Vatra Dornei este caracterizată<br />
2-<br />
printr-o puternică emisie <strong>de</strong> SO2 şi alţi compuşi cu sulf, concentraţia ionilor SO4 crescând cu<br />
altitudinea.<br />
În acest ju<strong>de</strong>ţ au fost <strong>de</strong>limitate trei zone ecologice relativ omogene sub raportul<br />
caracteristicelor calitative ale precipitaţiilor calculate în valori anuale: zona Vatra Dornei – Călimani cu<br />
circa 40% că<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> ploi aci<strong>de</strong>; zona Câmpulung – Rădăuţi cu o frecvenţă <strong>de</strong> circa 20% că<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> ploi<br />
aci<strong>de</strong>; zona Suceava – Fălticeni caracterizată prin lipsa ploilor aci<strong>de</strong> şi frecvenţa ridicată a ploilor<br />
bazice (pH>5,63) datorită emanaţiilor <strong>de</strong> substanţe bazice din procesele industriale.<br />
Deasemenea, încărcarea cu ioni poluanţi este influenţată puternic <strong>de</strong> natura precipitaţiilor<br />
(ploaie, zăpadă) şi este în medie <strong>de</strong> 2-6,5 ori mai mare sub coronamentul arborilor <strong>de</strong>cât în teren liber.<br />
4. Determinarea poluanţilor chimici acumulaţi în probele <strong>de</strong> ciuperci recoltate din ju<strong>de</strong>ţele Iaşi<br />
şi Suceava<br />
Analiza toxicologică a materialului micologic a constat în <strong>de</strong>terminarea unor poluanţi cu<br />
potenţial crescut <strong>de</strong> a fi acumulaţi în ciuperci, şi anume: oxizi <strong>de</strong> azot (sub formă <strong>de</strong> nitriţi); oxizi <strong>de</strong> sulf<br />
(sub formă <strong>de</strong> sulfiţi); metale grele (Cu, Zn, Fe, Mn, Ni, Pb).<br />
Capacitatea ciupercilor <strong>de</strong> a reţine (acumula) poluanţii chimici <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> mai mulţi factori:<br />
specia, stadiul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, condiţiile climaterice, natura solului etc. Date din literatură sugerează<br />
faptul că unele specii au capacitatea <strong>de</strong> a reţine poluantul în mod diferit în elementele sale<br />
componente (pălărie, picior).<br />
Din aceste consi<strong>de</strong>rente şi în funcţie <strong>de</strong> natura speciei, au fost prelevate pentru analiză<br />
ciuperca întreagă sau următoarele elemente componente: pălărie (întreagă), pălărie fără regiunea<br />
himenială, regiunea himenială (lamele), picior.<br />
Determinarea nitriţilor şi sulfiţilor s-a efectuat după o prealabilă extracţie apoasă a produsului<br />
proaspăt, prin meto<strong>de</strong> spectrofotometrice.<br />
Determinarea metalelor s-a efectuat după prealabilă mineralizare umedă cu acid azotic<br />
concentrat, urmată <strong>de</strong> spectrofotometrie <strong>de</strong> absorbţie atomică.<br />
Pentru uniformitate, rezultatele au fost raportate în µg/g produs uscat la 105 o C.<br />
Valorilor medii ale concentraţiilor poluanţilor în ciuperca întreaga au variat în următoarele<br />
limite (tabelul 8).<br />
În tabelul 9 sunt prezentate speciile <strong>de</strong> ciuperci pentru care s-au înregistrat valorile cele mai<br />
mari ale concentraţiilor poluanţilor analizaţi.<br />
6
Nr<br />
<strong>Gr</strong>upa <strong>de</strong><br />
comestibilitate<br />
Tabelul 8<br />
Limite <strong>de</strong> variaţie ale conţinutului mediu în poluanţi în probele <strong>de</strong> ciuperci analizate (Iaşi şi Suceava)<br />
- 2-<br />
NO2<br />
SO3<br />
µg/g produs uscat la 105 o C<br />
Metale<br />
Cu Zn Fe Mn Ni Pb<br />
Ciuperci cu<br />
1. comestibilitate foarte<br />
bună<br />
6,88-316,84 31,91-506,37 8,41-592,83 52,15-309,18 21,04-506,48 1,42-92,01 1,22-13,82 4,76-109,28<br />
Ciuperci cu<br />
2.<br />
comestibilitate bună<br />
Ciuperci cu<br />
13,05-47,72 104,76-239,83 7,63-56,64 46,48-234,45 15,01-127,69 1,09-75,85 1,12-7,39 15,45-31,56<br />
3. comestibilitate<br />
mediocră<br />
10,13-432,72 45,03-737,17 4,83-111,94 73,50-725,74 13,67-814,20 1,65-157,80 1,16-15,02 7,86-237,40<br />
Ciuperci comestibile cu<br />
4.<br />
pru<strong>de</strong>nţă<br />
15,87-35,49 122,83-170,09 8,31-30,60 60,28-150,10 23,54-81,29 6,55-15,82 2,17-2,43 0-4,87<br />
5. Ciuperci toxice 35,85-146,26 118,67-460,84 2,62-73,70<br />
112,15-<br />
269,76<br />
10,00-627,68 3,04-96,91 1,99-11,62 7,86-75,90<br />
per total 6,88-432,72 31,91-737,17 2,62-592,83 46,48-725,74 10,00-814,20 1,09-157,80 1,12-15,02 4,76-237,40<br />
7
Tabelul 9<br />
Speciile <strong>de</strong> ciuperci cu valori maxime ale conţinutului în poluanţi (Iaşi şi Suceava)<br />
Nr Poluantul Specia şi locul <strong>de</strong> recoltare Comestibilitatea<br />
1<br />
2<br />
3<br />
nitriţi<br />
sulfiţi<br />
Cu<br />
4<br />
M<br />
e<br />
Zn<br />
5 t Fe<br />
6 a Mn<br />
7<br />
l<br />
e<br />
Ni<br />
8 Pb<br />
Ptychoverpa bohemica<br />
(Pădurea Dobrovăţ – Bucium – Iaşi)<br />
Pseudohydnum gelatinosum<br />
(Masivul Rarău – Valea Caselor –<br />
Suceava)<br />
Calocybe gambosa<br />
(Valea lui David – Iaşi)<br />
Ptychoverpa bohemica<br />
(Pădurea Dobrovăţ – Bucium – Iaşi)<br />
Ptychoverpa bohemica<br />
(Pădurea Dobrovăţ – Bucium – Iaşi)<br />
Pluteus cervinus<br />
(Mironeasa – Iaşi)<br />
Collybia dryophila<br />
(Coşna – Suceava)<br />
Chalciporus piperatus<br />
(Masivul Giumalău – Suceava)<br />
µg/g produs uscat<br />
la 105 o C<br />
mediocră 432,72<br />
mediocră 737,17<br />
foarte bună 592,83<br />
mediocră 725,74<br />
mediocră 814,20<br />
mediocră 157,80<br />
mediocră 15,02<br />
mediocră 237,40<br />
Pentru cupru, zinc, fier, mangan şi nichel, concentraţiile mai mari au predominat în pălărie, în<br />
timp ce pentru nitriţi, sulfiţi şi plumb, cele mai multe dintre concentraţiile crescute au fost înregistrate în<br />
piciorul ciupercilor. Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari ale concentraţiilor<br />
poluanţilor, în cele două elemente componente ale ciupercilor, este redată în tabelul următor:<br />
Tabelul 10<br />
Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari<br />
ale concentraţiilor poluanţilor analizaţi<br />
în cele două elemente componente ale ciupercilor<br />
(Iaşi şi Suceava)<br />
Nr Poluantul<br />
pălărie<br />
%<br />
picior<br />
1 nitriţi 47,45 52,54<br />
2 sulfiţi 43,63 56,36<br />
3 M Cu 71,66 28,33<br />
4 e Zn 76,92 23,07<br />
5 t Fe 58,33 41,66<br />
6 a Mn 67,79 32,20<br />
7<br />
8<br />
l<br />
e<br />
Ni<br />
Pb<br />
57,57<br />
46,51<br />
42,42<br />
53,48<br />
Pentru probele la care s-au analizat separat pălăria fără regiunea himenială şi regiunea<br />
himenială, s-a constatat următoarea distribuţie procentuală a valorilor crescute:<br />
8
Tabelul 11<br />
Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari ale<br />
concentraţiilor poluanţilor analizaţi în cele două elemente componente ale pălăriei<br />
(Iaşi şi Suceava)<br />
Nr Poluantul<br />
%<br />
pălărie fără regiunea himenială regiunea himenială<br />
1 nitriţi 64,28 35,71<br />
2 sulfiţi 62,5 37,5<br />
3 M Cu 16,66 83,33<br />
4 e Zn 22,22 77,77<br />
5 t Fe 76,47 23,52<br />
6 a Mn 62,5 37,5<br />
7<br />
8<br />
l<br />
e<br />
Ni<br />
Pb<br />
50<br />
0<br />
50<br />
100<br />
În concluzie, rezultatele obţinute au evi<strong>de</strong>nţiat o capacitate extrem <strong>de</strong> flexibilă a speciilor <strong>de</strong><br />
ciuperci analizate <strong>de</strong> a acumula poluanţi, uneori în concentraţii foarte mari.<br />
Menţionăm că metalele Cr şi Cd nu s-au putut <strong>de</strong>termina, <strong>de</strong>oarece în eşantioanele supuse<br />
analizei acestea s-au aflat sub limita <strong>de</strong> <strong>de</strong>tecţie a spectrofotometrului cu absorbţie atomică utilizat.<br />
5. Stabilirea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a principiilor active toxice din ciuperci – au fost stabilite<br />
meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> extracţie şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare cromatografică, prin CSS, pentru amatoxine şi falotoxine,<br />
toxine responsabile <strong>de</strong> sindromul faloidian.<br />
II. SINTEZA FAZEI FINALE 2005<br />
“Implicaţiile toxicologice ale consumului <strong>de</strong> ciuperci”<br />
Au fost prevăzute şi efectuate următoarele activităţi:<br />
1. Studiul inci<strong>de</strong>nţei intoxicaţiilor cu ciuperci în ju<strong>de</strong>ţele din Nordul Moldovei<br />
A fost studiată inci<strong>de</strong>nţa intoxicaţiilor cu ciuperci în ju<strong>de</strong>ţele Iaşi şi Neamţ, în perioada 2000-<br />
2005.<br />
Studiul inci<strong>de</strong>nţei intoxicaţiilor cu ciuperci în ju<strong>de</strong>ţul Iaşi<br />
În perioada 2002-2004, la Spitalul Clinic <strong>de</strong> Urgenţe Iaşi au fost înregistrate 65 <strong>de</strong> cazuri <strong>de</strong><br />
intoxicaţii cu ciuperci la adulţi, cu vârste între 17 şi 81 <strong>de</strong> ani.<br />
Intoxicaţiile s-au produs în lunile februarie, martie, aprilie, mai, iulie, august, septembrie,<br />
octombrie, noiembrie, cu frecvenţă mai mare în lunile iulie, august şi octombrie, luni în care se<br />
<strong>de</strong>zvoltă prepon<strong>de</strong>rent ciupercile (tabelul 12, fig. 3).<br />
9
Luna<br />
februarie<br />
Tabelul 12<br />
Repartiţia cazurilor <strong>de</strong> intoxicaţii cu ciuperci<br />
înregistrate la Spitalul Clinic <strong>de</strong> Urgenţe Iaşi, în perioada 2000-2004<br />
2002 2003 2004 total<br />
M F M F M F M F<br />
- - - - - 1<br />
- 1<br />
martie - 1 - 1 - - - 2<br />
aprilie - - - 1 - - - 1<br />
mai - - - - - 1 - 1<br />
iulie 2 1 3 5 1 1 6 7<br />
august 11 13 - 1 2 4 13 18<br />
septembrie<br />
2 - 1 1 - -<br />
3 1<br />
octombrie 2 1 1 3 1 1 4 5<br />
noiembrie - - - 1 2 - 2 1<br />
Total 28 37<br />
Total 33 18 14 65<br />
Fig. 3. Repartiţia cazurilor <strong>de</strong> intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în ju<strong>de</strong>ţul Iaşi,<br />
pe luni calendaristice<br />
Pacienţii intoxicaţi provin atât din mediul urban cât şi din mediul rural, pentru întreaga<br />
perioadă investigată proporţiile fiind aproximativ egale, respectiv 52,30% din cazuri provin din mediul<br />
urban iar 47,70% din mediul rural.<br />
Din analiza datelor prezentate în tabelul 12, se constată că intoxicaţiile sunt mai frecvente la<br />
sexul feminin (fig. 4); per total în perioada 2000-2004, 56,93% din intoxicaţii au fost înregistrate la<br />
femei, comparativ cu procentul <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> 43,07% semnalat la bărbaţi.<br />
10
%<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
51.51<br />
48.49<br />
27.77<br />
72.23<br />
57.15<br />
42.85<br />
2002 2003 2004<br />
anul<br />
masculin<br />
feminin<br />
Fig. 4. Repartiţia cazurilor <strong>de</strong> intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în ju<strong>de</strong>ţul Iaşi,<br />
în funcţie <strong>de</strong> sex<br />
Tabelul 13<br />
Repartiţia cazurilor <strong>de</strong> intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în ju<strong>de</strong>ţul Iaşi,<br />
pe grupe <strong>de</strong> vârstă<br />
grupa <strong>de</strong> vârstă 2002 2003 2004<br />
< 25 ani 2 5 3<br />
25 - 40 ani 16 5 5<br />
40 - 60 ani 9 7 3<br />
> 60 ani 6 1 3<br />
Majoritatea cazurilor <strong>de</strong> intoxicaţie au fost izolate în cadrul familiilor, însă au fost înregistrate şi<br />
intoxicaţii familiale, un caz în anul 2003 şi 4 cazuri în 2004.<br />
Din totalul cazurilor analizate, un singur caz a avut sfârşit letal, în 2004 – un bărbat în vârstă<br />
<strong>de</strong> 69 ani care a <strong>de</strong>cedat la 9 zile <strong>de</strong> la ingestia <strong>de</strong> ciuperci, datorită insuficienţei hepato-renale.<br />
Studiul inci<strong>de</strong>nţei intoxicaţiilor cu ciuperci în ju<strong>de</strong>ţul Neamţ<br />
În perioada 2000-2005 la Spitalul Ju<strong>de</strong>ţean Neamţ au fost înregistrate 110 <strong>de</strong> cazuri <strong>de</strong><br />
intoxicaţii, dintre care 90 <strong>de</strong> cazuri la adulţi (cu vârste între 17-81 ani) şi 20 la copii (cu vârste între 2-<br />
14 ani).<br />
Intoxicaţiile s-au produs în lunile aprilie, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, cel mai<br />
frecvent în lunile august-octombrie (tabelul 14, fig. 5).<br />
11
Tabelul 14<br />
Repartiţia cazurilor <strong>de</strong> intoxicaţii cu ciuperci<br />
înregistrate la Spitalul Ju<strong>de</strong>ţean Neamţ, în perioada 2000-2005<br />
2000 2001 2002 2003 2004 2005 total<br />
Luna<br />
M F M F M F M F M F M F M F<br />
aprilie 1 - - - - - - - - - - - 1 -<br />
iunie - - - - - - - - - 1 - - - 1<br />
iulie - - 2 2 - - - 3 - - 1 - 3 5<br />
august - - - 1 8 11 2 5 6 1 2 3 18 21<br />
septembrie 4 6 2 5 - - - - 1 1 3 10 10 22<br />
octombrie 6 9 3 4 - - - 3 1 1 2 - 12 17<br />
Total 44 66<br />
Total 26 19 19 13 12 21 110<br />
Fig. 5. Repartiţia cazurilor <strong>de</strong> intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în ju<strong>de</strong>ţul Neamţ,<br />
pe luni calendaristice<br />
Pacienţii provin din mediul urban şi rural, proporţiile între cele două medii fiind aproximativ<br />
egale pentru lotul total, 48,95% din pacienţi provin din mediul urban şi 51,05% din mediul rural.<br />
În ceea ce priveşte sexul persoanelor intoxicate, intoxicaţiile s-au produs mai frecvent la sexul<br />
feminin (60%) comparativ cu sexul masculin (40%), pentru fiecare an repartiţia pe cele două sexe fiind<br />
prezentată în figura 6.<br />
%<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
42,31<br />
57,69<br />
26,85<br />
63,15<br />
42,11<br />
57,89<br />
15,39<br />
84,61<br />
25<br />
75<br />
61,91<br />
38,09<br />
2000 2001 2002 2003 2004 2005<br />
anul<br />
masculin<br />
feminin<br />
Fig. 6. Repartiţia cazurilor <strong>de</strong> intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în ju<strong>de</strong>ţul Neamţ,<br />
în funcţie <strong>de</strong> sex<br />
12
Tabelul 15<br />
Repartiţia cazurilor <strong>de</strong> intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în ju<strong>de</strong>ţul Neamţ,<br />
pe grupe <strong>de</strong> vârstă<br />
grupa <strong>de</strong> vârstă 2000 2001 2002 2003 2004 2005<br />
< 17 ani 2 2 - 3 8 5<br />
17 - 25 ani 4 1 4 2 2 3<br />
25 - 40 ani 7 6 7 5 1 5<br />
40 - 60 ani 11 6 3 2 1 6<br />
> 60 ani 2 4 5 1 - 2<br />
Majoritatea cazurilor <strong>de</strong> intoxicaţie au fost izolate în cadrul familiilor; au fost înregistrate şi<br />
intoxicaţii familiale, respectiv 3 cazuri în anul 2000, câte un caz în anii 2001-2003 şi 5 cazuri în 2005.<br />
Din totalul cazurilor analizate, un singur caz a avut sfârşit letal, în 2004 – un bărbat în vârstă<br />
<strong>de</strong> 32 ani care a <strong>de</strong>cedat la 3-4 ore <strong>de</strong> la internare, datorită unei grave insuficienţe hepatice.<br />
Totodată s-au făcut <strong>de</strong>mersuri şi către spitalele ju<strong>de</strong>ţene din Botoşani şi Suceava, urmând a<br />
se studia inci<strong>de</strong>nţa intoxicaţiilor cu ciuperci în aceste zone imediat ce se va obţine acordul pentru<br />
accesul la informaţiile din arhivă.<br />
2. Conceperea şi tipărirea unui material educativ (informativ) privind toxicitatea ciupercilor<br />
A fost conceput şi tipărit un material educativ (pliant, format A4, faţă-verso, color) care<br />
reuneşte informaţii privind: riscurile <strong>de</strong> producere a intoxicaţiilor cu ciuperci, regulile <strong>de</strong> recoltare a<br />
ciupercilor, regulile <strong>de</strong> prevenire a intoxicaţiilor, principalele simptome <strong>de</strong> intoxicaţie, principalele<br />
confuzii între speciile <strong>de</strong> ciuperci comestibile şi toxice (cu fotografii aferente).<br />
Fig. 7. Imaginea pliantului, faţă-verso<br />
13
ANUL DE FINANŢARE 2006<br />
I. SINTEZA FAZEI INTERMEDIARE 2006<br />
“Evaluarea riscului toxic al consumului <strong>de</strong> ciuperci provenite din zonele ju<strong>de</strong>ţelor<br />
Neamţ şi Botoşani”<br />
Au fost prevăzute şi efectuate următoarele activităţi:<br />
I.1. Investigaţii asupra diversităţii ciupercilor comestibile şi toxice recoltate din ecosisteme ale<br />
ju<strong>de</strong>ţelor Neamţ şi Botoşani. Studiul toxicologic al probelor <strong>de</strong> ciuperci prelevate din zonele<br />
ju<strong>de</strong>ţelor Neamţ şi Botoşani<br />
Localizarea geografică a zonelor <strong>de</strong> prelevare a probelor <strong>de</strong> ciuperci în ju<strong>de</strong>ţele Neamţ şi<br />
Botoşani<br />
Materialul micologic a fost recoltat din zone ale ju<strong>de</strong>ţelor Neamţ şi Botoşani, după cum<br />
urmează:<br />
- ju<strong>de</strong>ţul Neamţ (fig. 8): Branişte, Stânca, Pluton, Fărcaşa, Hangu, Potoci, Dealul Cozla - Piatra<br />
Neamţ, Bicaz;<br />
- ju<strong>de</strong>ţul Botoşani (fig. 9): Flămânzi, Copălău, Ipoteşti.<br />
Recoltarea materialului micologic<br />
Au fost recoltate 45 <strong>de</strong> probe, după cum urmează:<br />
- 34 probe din ju<strong>de</strong>ţul Neamţ (tabelul 16);<br />
- 11 probe din ju<strong>de</strong>ţul Botoşani (tabelul 17).<br />
Zona<br />
Nr.<br />
probe<br />
Branişt<br />
e<br />
Tabelul 16<br />
Probe <strong>de</strong> ciuperci recoltate din ju<strong>de</strong>ţul Neamţ<br />
Stânca Pluton<br />
Fărcaş<br />
a<br />
Hangu Potoci<br />
Dealul Cozla -<br />
Piatra Neamţ<br />
1 1 1 2 2 16 7 4<br />
Tabelul 17<br />
Probe <strong>de</strong> ciuperci recoltate din ju<strong>de</strong>ţul Botoşani<br />
Zona Flămânzi Copălău Ipoteşti<br />
Nr. probe 2 6 3<br />
Probele au fost recoltate în perioada iulie – octombrie 2006.<br />
Bicaz<br />
14
4<br />
1<br />
2 3<br />
N<br />
5<br />
6<br />
8<br />
7<br />
1 – Branişte 2 – Stânca 3 – Pluton 4 – Fărcaşa 5 – Hangu<br />
6 – Potoci 7 – Dealul Cozla - Piatra Neamţ 8 – Bicaz<br />
Fig. 8. Punctele <strong>de</strong> colectare ciuperci din ju<strong>de</strong>ţul Neamţ<br />
3<br />
1 – Flămânzi 2 – Copălău 3 – Ipoteşti<br />
Fig. 9. Punctele <strong>de</strong> colectare ciuperci din ju<strong>de</strong>ţul Botoşani<br />
2<br />
1<br />
N<br />
15
I<strong>de</strong>ntificarea surselor <strong>de</strong> poluare din zonele <strong>de</strong> prelevare<br />
În ju<strong>de</strong>ţele Neamţ şi Botoşani au fost i<strong>de</strong>ntificate următoarele surse <strong>de</strong> poluare chimică:<br />
- fermele agrozootehnice;<br />
- traficul rutier şi CFR;<br />
- societăţile comerciale CET;<br />
- societăţile comerciale RAJAC;<br />
- sectoarele <strong>de</strong> gospodărie comunală etc.<br />
În mod particular, în ju<strong>de</strong>ţul Neamţ se remarcă industria chimică din zona Săvineşti, sursă <strong>de</strong><br />
poluare a elementelor <strong>de</strong> mediu (aer, apă, sol) cu oxizi <strong>de</strong> sulf şi oxizi <strong>de</strong> azot. Dintre zonele <strong>de</strong><br />
recoltare din ju<strong>de</strong>ţul Neamţ, cea mai expusă la această sursă este Dealul Cozla, zonă aflată în<br />
apropierea oraşului Piatra Neamţ.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea materialului micologic recoltat din ju<strong>de</strong>ţele Neamţ şi Botoşani<br />
În urma recoltării materialului micologic au fost i<strong>de</strong>ntificate 35 specii, după cum urmează:<br />
- 8 specii cu comestibilitate foarte bună (tabelul 18);<br />
- 5 specii cu comestibilitate bună (tabelul 19);<br />
- 14 specii cu comestibilitate mediocră (tabelul 20);<br />
- 8 specii toxice (tabelul 21).<br />
Tabelul 18<br />
Speciile <strong>de</strong> ciuperci cu comestibilitate foarte bună analizate (Neamţ şi Botoşani)<br />
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară<br />
1 Boletus edulis mânătârcă, hrib cenuşiu<br />
2 Cantharellus cibarius gălbiorul, buretele galben<br />
3 Clitopilus prunulus nicorete, buretele <strong>de</strong> muşchi<br />
4 Macrolepiota procera pălăria şarpelui, buretele şerpesc,<br />
parasolul<br />
5 Macrolepiota rhaco<strong>de</strong>s –<br />
6 Marasmius orea<strong>de</strong>s bureţii <strong>de</strong> rouă, bureţii <strong>de</strong> pajişte,<br />
bureciorii, ghebele <strong>de</strong> luncă<br />
7 Pleurotus eryngii –<br />
8 Russula virescens vineţica pestriţă, oiţe<br />
Tabelul 19<br />
Speciile <strong>de</strong> ciuperci cu comestibilitate bună analizate (Neamţ şi Botoşani)<br />
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară<br />
1 Amanita rubescens cuci<br />
2 Craterellus cornucopioi<strong>de</strong>s trâmbiţa piticilor<br />
3 Russula cyanoxantha vineţica porumbeilor<br />
4 Russula <strong>de</strong>lica crănţănei<br />
5 Suillus granulatus pitoaşcă<br />
16
Tabelul 20<br />
Speciile <strong>de</strong> ciuperci cu comestibilitate mediocră analizate (Neamţ şi Botoşani)<br />
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară<br />
1 Fistulina hepatica păstrăv roşu <strong>de</strong> stejar<br />
2 Hydnum repandum flocoşel, burete ţepos<br />
3 Lactarius <strong>de</strong>terrimus râşcov<br />
4 Lactarius piperatus iuţari, buretele iute, buretele lăptos<br />
5 Lactarius salmonicolor –<br />
6 Lactarius volemus buretele dulce, buretele roşu, râşcovul<br />
lăptos, lăptuca dulce<br />
7 Leccinum crocipodium –<br />
8 Lepista inversa –<br />
9 Megacollybia platyphilla –<br />
10 Pluteus cervinus ciuperca cerbilor<br />
11 Pluteus umbrosus<br />
12 Pseudohydnum gelatinosum tremurici<br />
13 Russula aurea hulubiţă, vineţele<br />
14 Xerula radicata –<br />
Tabelul 21<br />
Speciile <strong>de</strong> ciuperci toxice analizate (Neamţ şi Botoşani)<br />
Nr. Denumirea speciei Denumirea populară<br />
1 Amanita pantherina buretele panterei, buretele pestriţ<br />
2 Amanita porphyria –<br />
3 Armillaria ostoyae ghebe, opintici<br />
4 Clitocybe nebularis cenuşăreasa<br />
5 Galerina marginata –<br />
6 Hypholoma fasciculare gheba pucioasă<br />
7 Lactarius scrobiculatus –<br />
8 Lepiota cristata –<br />
Determinarea poluanţilor chimici acumulaţi în probele <strong>de</strong> ciuperci recoltate<br />
Analiza toxicologică a materialului micologic a constat în <strong>de</strong>terminarea următorilor poluanţi:<br />
oxizi <strong>de</strong> azot, sub formă <strong>de</strong> nitriţi; oxizi <strong>de</strong> sulf, sub formă <strong>de</strong> sulfiţi; metale grele (Cu, Zn, Fe, Mn, Ni).<br />
Pentru analiză s-a folosit ciuperca întreagă, precum şi cele două elemente componente:<br />
pălăria şi piciorul.<br />
Determinarea nitriţilor şi sulfiţilor s-a efectuat după o prealabilă extracţie apoasă a produsului<br />
proaspăt, prin meto<strong>de</strong> spectrofotometrice.<br />
Determinarea metalelor s-a efectuat după prealabilă mineralizare umedă cu acid azotic<br />
concentrat, urmată <strong>de</strong> spectrofotometrie <strong>de</strong> absorbţie atomică.<br />
Pentru uniformitate, rezultatele au fost raportate în µg/g produs uscat la 105 o C.<br />
Valorilor medii ale concentraţiilor poluanţilor în ciuperca întreaga au variat în următoarele<br />
limite (tabelul 22).<br />
17
Nr<br />
<strong>Gr</strong>upa <strong>de</strong><br />
comestibilitate<br />
Tabelul 22<br />
Limite <strong>de</strong> variaţie ale conţinutului mediu în poluanţi în probele <strong>de</strong> ciuperci analizate (Neamţ şi Botoşani)<br />
- 2-<br />
NO2<br />
SO3<br />
µg/g produs uscat la 105 o C<br />
Cu Zn<br />
Metale<br />
Fe Mn Ni<br />
Ciuperci cu<br />
6. comestibilitate foarte<br />
bună<br />
82,03-5030,05 1050,66-4555,20 11,28-346,90 53,03-229,10 4,21-193,52 1,62-17,99 0,07-1,67<br />
Ciuperci cu<br />
7.<br />
comestibilitate bună<br />
Ciuperci cu<br />
202,48-1471,23 1550,06-4616,33 31,28-249,06 69,33-307,33 6,73-83,16 2,11-12,73 0,79-1,52<br />
8. comestibilitate<br />
mediocră<br />
7,91-814,49 994,63-5980,51 13,80-167,52 38,83-136,06 3,41-412,20 0,85-117,95 0,25-1,95<br />
9. Ciuperci toxice 61,19-733,51 626,61-7173,75 10,97-54,81 52,90-163,60 19,08-340,79 4,10-53,64 0,06-2,03<br />
per total 7,91-5030,05 626,61-7173,75 10,97-346,90 38,83-307,33 4,21-412,20 0,85-117,95 0,06-2,03<br />
18
În tabelul 23 sunt prezentate speciile <strong>de</strong> ciuperci pentru care s-au înregistrat valorile cele mai<br />
mari ale concentraţiilor poluanţilor analizaţi.<br />
Tabelul 23<br />
Speciile <strong>de</strong> ciuperci cu valori maxime ale conţinutului în poluanţi (Neamţ şi Botoşani)<br />
Nr Poluantul Specia şi locul <strong>de</strong> recoltare Comestibilitatea<br />
1<br />
2<br />
nitriţi<br />
3 M<br />
sulfiţi<br />
Cu<br />
4 e Zn<br />
5<br />
t<br />
a<br />
Fe<br />
6<br />
l<br />
Mn<br />
7 e Ni<br />
Macrolepiota rhaco<strong>de</strong>s<br />
(Dealul Cozla – Neamţ)<br />
Lepiota cristata<br />
(Bicaz – Neamţ)<br />
Macrolepiota procera var. procera<br />
(Fărcaşa – Neamţ)<br />
Amanita rubescens var. rubescens<br />
(Copălău – Botoşani)<br />
Lactarius <strong>de</strong>terrimus<br />
(Potoci – Neamţ)<br />
Pseudohydnum gelatinosum<br />
(Dealul Cozla – Neamţ)<br />
Galerina marginata<br />
(Dealul Cozla – Neamţ)<br />
µg/g produs uscat<br />
la 105 o C<br />
foarte bună 5030,05<br />
toxică 7173,75<br />
foarte bună 346,90<br />
bună 307,33<br />
mediocră 412,20<br />
mediocră 117,95<br />
toxică 2,03<br />
Pentru fier, mangan şi nichel, concentraţiile mai mari au predominat în picior, în timp ce pentru<br />
nitriţi, sulfiţi, cupru şi zinc, cele mai multe dintre concentraţiile crescute au fost înregistrate în pălăria<br />
ciupercilor. Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari ale concentraţiilor poluanţilor, în<br />
cele două elemente componente ale ciupercilor, este redată în tabelul următor:<br />
Tabelul 24<br />
Distribuţia procentuală a valorilor comparativ mai mari<br />
ale concentraţiilor poluanţilor analizaţi<br />
în cele două elemente componente ale ciupercilor<br />
(Neamţ şi Botoşani)<br />
Nr Poluantul<br />
pălărie<br />
%<br />
picior<br />
1 nitriţi 35 65<br />
2 sulfiţi 36,59 63,41<br />
3 M Cu 40,48 59,52<br />
4 e Zn 45,24 54,76<br />
5<br />
6<br />
7<br />
t<br />
a<br />
l<br />
e<br />
Fe<br />
Mn<br />
Ni<br />
57,14<br />
61,90<br />
58,82<br />
42,86<br />
38,10<br />
41,18<br />
În concluzie, rezultatele obţinute confirmă observaţiile anterioare privind capacitate extrem <strong>de</strong><br />
flexibilă a speciilor <strong>de</strong> ciuperci analizate <strong>de</strong> a acumula poluanţi, uneori în concentraţii foarte mari.<br />
Menţionăm că în probele analizate, metalele Cr, Cd şi Pb nu s-au putut <strong>de</strong>termina, <strong>de</strong>oarece<br />
în eşantioanele supuse analizei acestea s-au aflat sub limita <strong>de</strong> <strong>de</strong>tecţie a spectrofotometrului cu<br />
absorbţie atomică utilizat.<br />
Revista <strong>de</strong> Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 19/28
I.2. Prezentarea rezultatelor obţinute la manifestări ştiinţifice <strong>de</strong> specialitate şi publicarea<br />
acestora în reviste recunoscute<br />
Participări la Sesiunea Aniversară a Facultăţii <strong>de</strong> Farmacie Craiova, mai 2006<br />
Acest obiectiv a fost realizat integral; a se ve<strong>de</strong>a lista lucrărilor publicate.<br />
În cadrul activităţilor prevăzute în faza intermediară au mai figurat achiziţionări <strong>de</strong>: materiale<br />
necesare i<strong>de</strong>ntificării materialului micologic; reactivi necesari analizelor toxicologice;<br />
echipamente; materiale necesare editării, prezentării şi publicării rezultatelor.<br />
Aceste obiective au fost realizate integral.<br />
II. SINTEZA FAZEI FINALE 2006<br />
“Contribuţii la prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci. Măsuri pentru reducerea riscului<br />
toxic al consumului <strong>de</strong> ciuperci”<br />
Au fost prevăzute şi efectuate următoarele activităţi:<br />
II.1. Contribuţii la prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci. Măsuri pentru reducerea riscului toxic al<br />
consumului <strong>de</strong> ciuperci<br />
Difuzarea materialului educativ (informativ) conceput în anul 2005 (privind toxicitatea<br />
ciupercilor).<br />
Materialul privind toxicitatea ciupercilor, riscurile <strong>de</strong> producere a intoxicaţiilor şi măsuri <strong>de</strong><br />
prevenire a acestora, a fost conceput sub forma unui pliant (A4, faţă-verso, color), precum şi sub<br />
forma unui poster (color).<br />
Materialul a fost distribuit (expus):<br />
- în Laboratorul <strong>de</strong> Toxicologie al Facultăţii <strong>de</strong> Farmacie Iaşi, un<strong>de</strong> se află la dispoziţia: stu<strong>de</strong>nţilor,<br />
rezi<strong>de</strong>nţilor, masteranzilor, doctoranzilor, participanţilor la cursurile <strong>de</strong> perfecţionare<br />
postuniversitară;<br />
- în farmacii şi cabinete medicale;<br />
- în rândul participanţilor la lucrările Secţiunii I: Farmacologie. Biofarmacie. Toxicologie, din cadul<br />
Manifestării ştiinţifice omagiale “10 Ani <strong>de</strong> Învăţământ Farmaceutic Universitar Craiovean (1996-<br />
2006)” (Craiova, 18-20 mai 2006), sesiune în cadrul căreia a fost prezentat acest material.<br />
De asemenea, materialul a fost prezentat în cadrul lucrărilor la Al XVIII-lea Simpozion Naţional<br />
<strong>de</strong> Micologie (Sibiu, 7-10 septembrie 2006), un<strong>de</strong> s-a bucurat <strong>de</strong> interes şi aprecieri din partea<br />
participanţilor.<br />
Monitorizarea comercializării frauduloase a ciupercilor în perimetrul pieţelor alimentare din<br />
oraşul Iaşi<br />
Monitorizarea a vizat următoarele pieţe agroalimentare:<br />
- piaţa “Alexandru cel Bun”<br />
- piaţa “Păcurari”<br />
- piaţa “Sf. Spiridon”<br />
- piaţa din apropierea magazinului “Hala Centrală”.<br />
Pe perioada monitorizării s-au semnalat următoarele:<br />
- în pieţe nu este permisă comercializarea ciupercilor din flora spontană, ci doar a ciupercilor <strong>de</strong><br />
cultură (Agaricus arvensis, Agaricus bisporus şi Pleurotus ostreatus);<br />
- dintre pieţele monitorizate, comercializarea frauduloasă a fost semnalată doar în apropierea pieţei<br />
din cartierul “Alexandru cel Bun”; comercializarea s-a <strong>de</strong>sfăşurat la distanţe <strong>de</strong> pâna la 200 m faţă<br />
<strong>de</strong> perimetrul pieţei;<br />
Revista <strong>de</strong> Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 20/28
- datorită condiţiilor climaterice ale acestui an, comercializarea s-a <strong>de</strong>sfăşurat doar în lunile<br />
septembrie-octombrie (luni în care condiţiile au permis <strong>de</strong>zvoltarea speciilor din flora spontană);<br />
- marea majoritate a comercializanţilor aparţineau etniei rrome;<br />
- ciupercile aduse spre comercializare au fost transportate necorespunzător, în saci din material<br />
plastic <strong>de</strong> dimensiuni relativ mari, fapt ce favorizează strivirea şi <strong>de</strong>scompunerea prin fermentaţie<br />
(cu creşterea riscului toxic la consum);<br />
- ciupercile comercializate aparţin genului Russula şi speciei Armillaria melea (ghebe, opintici), cea<br />
din urmă fiind o specie comestibilă doar dacă este bine fiartă şi prima apă aruncată; altfel,<br />
consumul acesteia implică riscuri toxice, motiv pentru care specialiştii o includ în lista ciupercilor<br />
toxice (la persoanele cu afecţiuni digestive, respectarea acestor condiţii <strong>de</strong> preparare nu exclu<strong>de</strong><br />
apariţia <strong>de</strong> simptome precum: greţuri, vărsături, diaree);<br />
- o parte din ghebe au fost recoltate într-un stadiu <strong>de</strong> supermaturare, stadiu care implică risc <strong>de</strong><br />
confuzie cu specii cu potenţial toxic foarte crescut cum ar fi specia Hypholoma fasciculare (gheba<br />
pucioasă).<br />
Comparativ, au fost monitorizate două pieţe agroalimentare din oraşul Botoşani:<br />
- piaţa din centrul oraşului<br />
- piaţa “Primăverii”.<br />
S-au constatat următoarele diferenţe:<br />
- în pieţe este permisă comercializarea ciupercilor din flora spontană,<br />
- comercializarea s-a <strong>de</strong>sfăşurat din aprilie până în octombrie,<br />
- comercializarea a implicat mai multe specii comestibile <strong>de</strong>: Morchella, Russula, Armillaria,<br />
Boletus, Leccinum.<br />
Nici una dintre pieţele monitorizate nu dispune <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> consultanţă <strong>de</strong> specialitate.<br />
Întocmirea unei hărţi <strong>de</strong> răspândire geografică a speciilor <strong>de</strong> ciuperci toxice recoltate din<br />
Nordul Moldovei<br />
Harta inclu<strong>de</strong> speciile toxice recoltate <strong>de</strong> echipa <strong>de</strong> micologi a prezentului proiect, din<br />
următoarele ju<strong>de</strong>ţe:<br />
- Iaşi: două specii din două zone diferite <strong>de</strong> recoltare (figura 10)<br />
- Suceava: 8 specii din 6 zone diferite <strong>de</strong> recoltare (figura 11)<br />
- Neamţ: 8 specii din 4 zone diferite <strong>de</strong> recoltare (figura 12).<br />
Per total, au fost i<strong>de</strong>ntificate 16 specii toxice.<br />
Menţionăm faptul că, în perioada <strong>de</strong> recoltare, în ju<strong>de</strong>ţul Botoşani nu au fost semnalate specii<br />
toxice. Acest fapt s-a datorat condiţiilor climaterice <strong>de</strong>osebite ale acestui an (perioa<strong>de</strong> în<strong>de</strong>lungate <strong>de</strong><br />
secetă), care au limitat apariţia şi <strong>de</strong>zvoltarea unor specii, motiv pentru care nu putem exclu<strong>de</strong><br />
răspândirea unor specii <strong>de</strong> ciuperci toxice şi în acest ju<strong>de</strong>ţ.<br />
Revista <strong>de</strong> Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 21/28
puncte colectare ciuperci<br />
toxice<br />
1 – Amanita vaginata (ciuperca fără inel)<br />
2 – Paxillus involutus (bureţi porceşti)<br />
Fig. 10. Răspândirea geografică a ciupercilor toxice recoltate din ju<strong>de</strong>ţul Iaşi<br />
Revista <strong>de</strong> Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 22/28<br />
1<br />
2<br />
N
9<br />
5,<br />
1 – Amanita muscaria var. aureola (burete pestriţ)<br />
2 – Amanita porphyria<br />
3 – Amanita regalis<br />
4 – Amanita regalis<br />
5 – Anellaria semiovata<br />
6 – Entoloma vernum (E. cucullatus)<br />
7 – Hypholoma fasciculare (gheba pucioasă)<br />
8 – Panaeolus sphinctrinus<br />
9 – Russula emetica (vineţica focului)<br />
3<br />
1, 2<br />
6,<br />
1<br />
4<br />
puncte colectare ciuperci<br />
Fig. 11. Răspândirea geografică a ciupercilor toxice recoltate din ju<strong>de</strong>ţul Suceava<br />
Revista <strong>de</strong> Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 23/28<br />
N
1 – Amanita pantherina (buretele panterei, buretele pestriţ)<br />
2 – Amanita porphyria<br />
3 – Clitocybe nebularis (cenuşăreasa)<br />
4 – Lepiota cristata<br />
5 – Lactarius scrobiculatus<br />
6 – Armillaria ostoyae (ghebe, opintici)<br />
7 – Galerina marginata<br />
8 – Hypholoma fasciculare (gheba pucioasă)<br />
9 – Armilaria ostoyae<br />
2<br />
1, 5<br />
4, 8, 9<br />
3, 6, 7<br />
Fig. 12. Răspândirea geografică a ciupercilor toxice recoltate din ju<strong>de</strong>ţul Neamţ<br />
Propunerea unor limite pentru poluanţii <strong>de</strong>terminaţi în probele <strong>de</strong> ciuperci analizate<br />
Limitele pentru poluanţii studiaţi au fost stabilite în funcţie:<br />
- rezultatele analizelor efectuate în cadrul prezentului proiect;<br />
- date din literatura <strong>de</strong> specialitate;<br />
- normative româneşti şi europene (Norme Igienico-Sanitare pentru Alimente - 1998, Co<strong>de</strong>x<br />
Alimentarius, EC 466/2001).<br />
Au fost propuse următoarele limite pentru ciupercile comestibile (mg/kg produs uscat):<br />
- plumb – 3,0<br />
- cupru – 50<br />
- zinc – 60<br />
- mangan – 10.<br />
De menţionat faptul că s-a constatat lipsa, din Normele Igienico-Sanitare pentru Alimente, a<br />
oricăror specificaţii privind ciupercile.<br />
Conceperea unei truse <strong>de</strong> reactivi pentru <strong>de</strong>terminarea rapidă a speciilor <strong>de</strong> ciuperci toxice<br />
Pe baza datelor din literatura <strong>de</strong> specialitate propunem o trusă compusă din următorii reactivi<br />
(tabelul 25):<br />
Trusa permite i<strong>de</strong>ntificări pe bază <strong>de</strong> reacţii <strong>de</strong> culoare, din ciuperca ca atare şi din extracte<br />
organice.<br />
Revista <strong>de</strong> Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 24/28<br />
N<br />
puncte colectare ciuperci toxice
Tabelul 25<br />
Trusă <strong>de</strong> reactivi pentru i<strong>de</strong>ntificarea ciupercilor toxice<br />
Nr. Reactivul Compoziţia Speciile<br />
1 Al<strong>de</strong>hidă<br />
cinamică<br />
2 Anilină şi acid<br />
nitric<br />
(Reacţia<br />
Schaeffer)<br />
1% în metanol Amanita<br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
(coloraţia)<br />
roşu-purpurie pentru<br />
amatoxine, galbenbrună<br />
ce trece în<br />
albastru <strong>de</strong>schis<br />
pentru falotoxine<br />
se utilizează ca atare,<br />
trasând linii perpediculare<br />
(2cm) în centrul cuticulei<br />
pălăriei<br />
3 Fenol 3% în apă Russula<br />
Amanita<br />
Cortinarius<br />
4 Guaiac rezină <strong>de</strong> guaiac (10g),<br />
alcool 80 o (la 100ml)<br />
Agaricus portocalie<br />
speciile toxice nu dau<br />
reacţia<br />
brun-ciocolatie,<br />
roşietică, violacee<br />
Russula bleu-violacee<br />
5 Hidroxid <strong>de</strong> sodiu 10% în apă Cortinarius negru<br />
6 Reactiv Ehrlich p-dimetilaminobenzal<strong>de</strong>hidă<br />
2% în acid clorhidric 20%<br />
Amanita roşie pentru amatoxine<br />
7 Reactiv Henry oxid <strong>de</strong> taliu (15g),<br />
Cortinarius ver<strong>de</strong>, galbenă, roşie<br />
bicarbonat <strong>de</strong> sodiu (10g), Agaricus sau violet<br />
acid clorhidric concentrat Amanita<br />
(40ml), acid azotic<br />
Lactarius<br />
concentrat (10ml), apă<br />
(100ml)<br />
Tricholoma<br />
8 Reactiv<br />
magneziu (10g), acid oxalic Amanita albastră strălucitoare<br />
Hopkins-Cole soluţie saturată (250ml),<br />
apă (la 1000 ml)<br />
pentru amatoxine<br />
9 Reactiv Melzer iod (1,5g), iodură <strong>de</strong> potasiu Amanita<br />
gri-bleu a elementelor<br />
(5g), cloralhidrat (100g), Lactarius care conţin amidon şi<br />
apă (100ml)<br />
Russula<br />
brun-roşie a<br />
Boletus<br />
elementelor care<br />
conţin <strong>de</strong>xtrine<br />
10 Reactiv Pauly nitrit <strong>de</strong> sodiu 0,5%, acid Amanita roşu intens pentru<br />
sulfanilic 0,5% în acid<br />
amatoxine, galben pal<br />
clorhidric 2% (1:1), hidroxid<br />
<strong>de</strong> sodiu 5% în etanol 50%<br />
pentru falotoxine<br />
11 Reactiv van Urk’s p-dimetilaminobenzal<strong>de</strong>hidă Psilocybe ver<strong>de</strong>-violet care trece<br />
(1g), amestec <strong>de</strong> acid Panaeolus în albastru<br />
clorhidric concentrat şi Copelandia<br />
etanol (1:1, 100ml)<br />
Gymnophillus<br />
Stropharia<br />
12 Sulfoformol formol (50ml), acid sulfuric Lactarius bleu, galbene, verzi şi<br />
(reactiv oxidant) concentrat (la 100ml) Russula<br />
Tricholoma<br />
violacee, intense<br />
13 Sulfovanilină vanilină (0,5g), acid sulfuric<br />
concentrat (10ml)<br />
Russula roz-roşie, intensă<br />
Revista <strong>de</strong> Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 25/28
II.2. Prezentarea rezultatelor obţinute la manifestări ştiinţifice <strong>de</strong> specialitate şi publicarea<br />
acestora în reviste recunoscute<br />
Participări la manifestări ştiinţifice: Simpozionul Naţional <strong>de</strong> Micologie, ediţia a XVIII-a, Sibiu,<br />
septembrie 2006; Al XIII-lea Congres Naţional <strong>de</strong> Farmacie, Cluj-Napoca, septembrie 2006;<br />
manifestări ştiinţifice organizate <strong>de</strong> Centrul Universitar Iaşi<br />
Acest obiectiv a fost realizat integral; a se ve<strong>de</strong>a lista lucrărilor publicate.<br />
II.3. Redactarea raportului final<br />
Interpretarea statistică a rezultatelor, coroborarea datelor, conceperea raportului final<br />
Acest obiectiv a fost realizat integral.<br />
Cercetările efectuate s-au axat pe consultarea următoarei bibliografii:<br />
1. Agoroaei L., Butnaru C., Mircea C., Tănase T., Crivoi F., Butnaru E., Poluarea chimică a<br />
ciupercilor comestibile, Rev Med Chir Soc Med Nat Iaşi, 2005, 109, 4, 1, 215-219.<br />
2. Agoroaei Luminiţa, Mircea Cornelia, Tănase Cătălin, Butnaru Claudia, Butnaru Elena, Proca<br />
Maria, The Sulphite Content in Soil and Edible Mushrooms from Bistriţa Valley, Mycological<br />
Studies, Cluj-Napoca, 2004, 5-10.<br />
3. Bedry R., Baudrimont I., Deffieux G. et al., Wild mushroom intoxication as a cause of<br />
rhabdomyolysis, New England Journal of Medicine, 2002, 345, 11, 798-802.<br />
4. Bielli E., Cunoaşterea, recunoaşterea şi căutarea celor mai cunoscute specii <strong>de</strong> ciuperci<br />
(traducere <strong>de</strong> Gâ<strong>de</strong>i R.), Editura All Educational, Bucureşti, 1999.<br />
5. Blanusa M., Kucak A., Varnai V.A., Saric M.M., Uptake of cadmium, copper, iron, manganese, and<br />
zinc in mushrooms (Boletaceae) from Croatia forest soil, J AOAC, 2001, 84, 6, 1964-71.<br />
6. Bologa C., Frasin M., Hurjui V., Lionte C., Petriş O., Şorodoc L., Urgenţe toxicologice în practica<br />
medicală, Editura Cantes, Iaşi, 1998.<br />
7. Bon Marcel, Champignons <strong>de</strong> France et d’Europe Occi<strong>de</strong>ntale, Les Editions Arthaud, 1988.<br />
8. Butnaru E., Mircea C., Butnaru C., Agoroaei L., Tanase C., Crivoi F., Proca M., Contaminarea cu<br />
metale toxice a ciupercilor din Valea Bistriţei, Rev Med Chir Soc Med Nat Iaşi, 2003, 107, 3,<br />
supliment 1, 358-362.<br />
9. Carvalho M.L., Pimentel A.C., Fernan<strong>de</strong>s B., Study of Heavy Metals in Wild Edible Mushrooms<br />
un<strong>de</strong>r Different Pollution Conditions by X-Ray Fluorescence Spectrometry, Analytical Sciences<br />
2005, 21, 747-750.<br />
10. Charbonnel J., Les Réactifs mycologiques, I. Les Réactifs macrochimiques, édité par l’auteur,<br />
1995.<br />
11. Charbonnel J., Les Réactifs mycologiques, I. Les Réactifs microchimiques, Editeur Clau<strong>de</strong> David-<br />
Rogeat, 2004.<br />
12. Cotrău M., <strong>Popa</strong> L., Stan T., Preda N., Kincses-Ajtay M., Toxicologie, Editura Didactică şi<br />
Pedagogică, Bucureşti, 1991.<br />
13. Cuciureanu R., Chimia şi igiena mediului şi alimentului – meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> analiză, ediţia a II-a, Editura<br />
<strong>Gr</strong>. T. <strong>Popa</strong>, Iaşi, 2003.<br />
14. Cuciureanu Rodica, Chimia şi igiena mediului şi alimentaţiei, Editura Junimea, Iaşi, 2002.<br />
15. Danel V.C., Saviuc P.F., Garon D., Main features of Cortinarius spp poisoning: a literature review,<br />
Toxicon, 2001, 39, 7, 1053-1060.<br />
16. Didier M., Toxicologie <strong>de</strong>s champignons, http://www.webatoll.com/champignons/toxicomo<strong>de</strong>le.<br />
17. Falandysz J., Szymczyk K., Ichihashi H., Bielawski L., Gucia M., Frankowska A., Yamasaki S.,<br />
ICP/MS and ICP/AES elemental analysis (38 elements) of edible wild mushrooms growing in<br />
Poland, Food Addit Contam, 2001, 18, 6, 503-513.<br />
18. Falndysz J., Gucia M., Brzostowski A., Bielawski L., Frankowska A., Wyrzykowska B., Content<br />
and bioconcentration of mercury in mushrooms from northern Poland, Food Addit Contam, 2003,<br />
20, 3, 247-253.<br />
19. Fazio T., Warner C.R., A review of sulphites in foods: analytical methodology and reported<br />
findings, Food Addit Contam, 1990, 7, 4, 433-454.<br />
20. Garcia M.A., Alonso J., Fernan<strong>de</strong>z M.I., Melgar M.J., Lead content in edible wild mushrooms in<br />
northwest Spain as indicator of environmental contamination, Arch Environ Contam Toxicol, 1998,<br />
34, 4, 330-5.Giacomoni L., Les champignons - intoxications, pollutions, responsabilites, Editions<br />
Billes, 1989.<br />
Revista <strong>de</strong> Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 26/28
22. Gonmori K., Yoshioka N., The examination of mushroom poisonings at Akita University, Legal<br />
Medicine, 2003, 5, suppl. 1, S83-86.<br />
23. Himmelmann A., Mang G., Schnorf-Huber S., Lethal ingestion of stored Amanita phalloi<strong>de</strong>s<br />
mushrooms, Swiss Med Weekly, 2002, 131, 616-617.<br />
24. Iliev Y., Andonova S., Akebaliev V., Our experience in the treatment of Amanita phalloi<strong>de</strong>s<br />
poisoning, Folia Med, 1999, 41, 4, 30-37.<br />
25. Jan<strong>de</strong>r S., Bischoff J., Woodcock B.G., Plasmapheresis in the treatment of Amanita<br />
phalloi<strong>de</strong>s poisoning: A review and recommendations, Pher Aper, 2000, 4, 4, 308-312.<br />
26. Kalac P., Svoboda L., Havlickova B., Contents of <strong>de</strong>trimental metals mercury, cadmium and lead<br />
in wild growing edible mushrooms: a review, Energy Education Science and Technology, 2004,<br />
13, 1, 31-38.<br />
27. Karlson-Stiber C., Persson H., Cytotoxic fungi – an overview, Toxicon, 2003, 42, 4, 339-349.<br />
28. Krenzelok E.P., Mushroom poisoning, Clinical Toxicology Forum, 2002, 6, 4, 174-175.<br />
29. Krupa S.V., Effects of atmospheric ammonia on terrestrial vegetation: a review, Environ pollution,<br />
2003, 124, 2, 179-221.<br />
30. Lecomte Marcel, Fiches techniques sur les principes <strong>de</strong>s champignons, Cercle Mycologique <strong>de</strong><br />
Namur & Cercle <strong>de</strong>s M.L.B.<br />
31. Mircea Cornelia, Butnaru Claudia, Tănase C., Agoroaei Luminiţa, Butnaru Elena, Proca Maria,<br />
Concentraţia nitriţilor în ciuperci comestibile recoltate <strong>de</strong> pe Valea Bistriţei, Rev. Med. Chir. Soc.<br />
Med. Nat. Iaşi, 2004, 108, 3, 708-711.<br />
32. Mornand J., Présence <strong>de</strong>s métaux lourds dans les champignons, 47 e Congres Angers, 1989, 51-<br />
64.<br />
33. Perez-Moreno J., Ferrera-Cerrato R., A review of mushroom poisoning in Mexico, Food Addit<br />
Contam 1995, 12, 3, 355-360.<br />
34. Pop A., Efectul poluării mediului asupra macromicetelor, Studii şi cercetări, Şt. naturii, Bistriţa,<br />
1997, 3, 235-238.<br />
35. Pop A., Nicoara A., Heavy metals in three species of edible mushrooms, Studia University Babes-<br />
Bolyai, Biologia, 1996, XLI, 1-2, 93-96.<br />
36. Proca M., Butnaru E., Agoroaei L., Lucrări practice <strong>de</strong> toxicologie, fasc. I, Litografia UMF, Iaşi,<br />
1994.<br />
37. Reddy C.S., Hayes A.W., Food-Borne Toxicants. In Hayes A.W. (ed): Principles and Methods of<br />
Toxicology, Third Edition, Raven Press, New York, 1994, 317-360.<br />
38. Roux Pierre, Mille et un champignons, Édition Roux, Sainte Sigolène, 2006.<br />
39. Sălăgeanu Gh., Sălăgeanu A., Determinator pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile,<br />
necomestibile şi otrăvitoare din România, Editura Ceres, Bucureşti, 1985.<br />
40. Schonwald S., Mushrooms. In Dart RC (ed): Medical Toxicology, Third Edition, Lippincott Williams<br />
& Wilkins, International Edition, 2004, 1719-1735.Statkiewicz U., Gayny B., The level of metal<br />
impurities in some edible mushrooms growing wild, Rocz Panstw Zakl Hig, 1994, 45, 1-2, 27-<br />
35.Svoboda L., Kalac P., Contamination of Two Edible Agaricus spp. Mushrooms <strong>Gr</strong>owing in a<br />
Town with Cadmium, Lead, and Mrcury, Bull Environ Contam Toxicol, 2003, 71, 123-130.<br />
43. Svoboda L., Zimmermannova K., Kalac P., Concentrations of mercury, cadmium, lead and copper<br />
in fruiting bodies of edible mushrooms in an emission area of a copper smelter and a mercury<br />
smelter, Sci Total Environ, 2000, 246, 1, 61-7.<br />
44. Şesan T.E., Tănase C., Ghid <strong>de</strong> recunoaştere a ciupercilor comestibile şi toxice, Editura Geea,<br />
Bucureşti, 2004.Şorodoc L. (redactor), Lionte C., Frasin M., Andrei R., Simionescu V., Petriş O.,<br />
Toxicologie clinică <strong>de</strong> urgenţă, volumul I, Editura Junimea, Colecţia Esculap, Iaşi, 2005.<br />
46. Tănase C., Micologie, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2002.<br />
47. Unluoghi I., Alper C.A., Bor O. et al., Mushroom poisonings in children in Central Anatolia,<br />
Veterinary Human Toxicology, 2004, 46, 3, 134-137.<br />
48. Voicu V., Macovei R., Miclea L., Ghid <strong>de</strong> toxicologie clinică, Editura Medicală Amaltea, Bucureşti,<br />
1999.<br />
49. Walsh A., The application of atomic absorption spectra to chemical analysis, Spectrochim Acta,<br />
1955, 7, 108-117.<br />
50. ****, Bulletin Trimestriel <strong>de</strong> la Fe<strong>de</strong>ration Mycologique Dauphne – Savoie, 39 eme annee, 1999, no.<br />
152.<br />
51. ****, Commission regulation setting maximum levels for certain contaminants in foodstuffs, EC<br />
466/2001.<br />
52. ****, Norme Co<strong>de</strong>x pour les Champignons Comestibles et Produits Derives, Co<strong>de</strong>x Stan 38-1981.<br />
53. ****, Norme Co<strong>de</strong>x pour les Champignons Comestibles Seches, Co<strong>de</strong>x Stan 39-1981.<br />
54. ****, Norme Co<strong>de</strong>x pour les Champignons en Couche en Conserve, Co<strong>de</strong>x Stan 55-1981.<br />
Revista <strong>de</strong> Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 27/28
55. ****, Norme Co<strong>de</strong>x pour les Chanterelles Fraiches (norme regionale europeenne), Co<strong>de</strong>x Stan 40-<br />
1981.<br />
56. ****, Ordin privind aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente, Ordinul Ministerului<br />
Sănătăţii nr. 975/1998, Monitorul Oficial al României, nr. 268/11.VI.1999.<br />
Revista <strong>de</strong> Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 28/28