Rezumat teza Alin Tisan - Facultatea de Electronica ...
Rezumat teza Alin Tisan - Facultatea de Electronica ...
Rezumat teza Alin Tisan - Facultatea de Electronica ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Rezumat</strong> pag. 5<br />
Avantajul implementărilor digitale, faţa <strong>de</strong> cele analogice constau în uşurinţa realizării acestora, aceasta şi<br />
datorită existenţei programelor <strong>de</strong> proiectare asistată şi în gradul mare <strong>de</strong> flexibilitate al circuitelor obţinute.<br />
În cazul implementărilor analogice acestea sunt mult mai greu <strong>de</strong> proiectat fiind potrivite producţiile <strong>de</strong> serie<br />
mare sau aplicaţii foarte specifice, dar au un consum <strong>de</strong> putere redus şi o frecvenţa <strong>de</strong> eşantionare ridicată.<br />
Folosirea circuitelor FPGA la implementarea RNA constituie o soluţie convenabilă privind raportul<br />
preţ/performanţe în cazul seriilor mici şi medii, cu excepţia cazurilor în care se doresc implementarea <strong>de</strong><br />
aplicaţii <strong>de</strong> viteză foarte mare.<br />
Proiectarea integrată hardware-software a reţelelor neuronale artificiale conferă o proiectarea simplă a<br />
sistemelor on-chip, sisteme ce pot integra pe un chip atât parte hardware şi cea software, toleranţă crescută la<br />
<strong>de</strong>fecte <strong>de</strong>oarece părţile HW şi SW se pot testa sau îşi pot compensa <strong>de</strong>fectele reciproc şi o viteză <strong>de</strong><br />
procesare foarte mare sau medie spre mare la un preţ mai scăzut.<br />
De asemenea s-au pus în evi<strong>de</strong>nţă tehnicile <strong>de</strong> paralelizare în cazul reţelelor neuronale insistându-se<br />
asupra celor cu propagare înainte şi cu autoorganizare şi au fost specifice avantajele şi <strong>de</strong>zavantajele<br />
fiecărora.<br />
Capitolul VI<br />
Soluţii <strong>de</strong> proiectare şi implementare a sistemului <strong>de</strong> recunoaştere<br />
În acest capitol am <strong>de</strong>scris mediul <strong>de</strong> proiectare şi platforma hardware folosită la implementarea<br />
modulului <strong>de</strong> recunoaştere a unui sistem olfactiv artificial. În acest scop am trecut în revista etapele clasice<br />
<strong>de</strong> proiectare a unui sistem cu reţele neuronale şi metoda propusă <strong>de</strong> autor. Totodată, pentru o mai bună<br />
utilizare a resurselor <strong>de</strong> implementare am analizat componentele platformei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare folosită la<br />
implementarea proiectului insistându-se în mod special pe circuit FPGA cu care platforma este echipată.[7,<br />
19]<br />
Metoda propusă permite proiectanţilor sistemului <strong>de</strong> control să se concentreze asupra specificaţiilor <strong>de</strong><br />
nivel înalt şi <strong>de</strong> asemenea obţinerea unui rezultat rapid în ceea ce priveşte performanţele algoritmului <strong>de</strong><br />
control ales şi costurile generate <strong>de</strong> implementarea acestuia în hardware. Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> modalităţile<br />
clasice în care algoritmi <strong>de</strong> control erau implementaţi cu ajutorul limbajelor <strong>de</strong> asamblare sau a celor <strong>de</strong> nivel<br />
înalt, noua metodă permite folosirea elementelor grafice <strong>de</strong> proiectare, elemente organizate în blocuri <strong>de</strong><br />
control.<br />
Proiectarea, verificarea, implementarea în hardware şi testarea unui sistem <strong>de</strong> recunoaştere este o<br />
operaţiune extrem <strong>de</strong> laborioasă si presupune angajarea unor resurse hardware, dar în special software, foarte<br />
complexe. Astfel că autorul sistematizează totalitatea resurselor folosite şi stabileşte cu exactitate rolul<br />
fiecăreia în procesul <strong>de</strong> proiectare al unui sistem <strong>de</strong> control.<br />
Metoda consacrată <strong>de</strong> implementare a sistemelor <strong>de</strong> control în FPGA cuprin<strong>de</strong> două etape distincte una <strong>de</strong><br />
cealaltă şi presupunea colaborarea strânsă între proiectantul <strong>de</strong> reţele neuronale şi cel <strong>de</strong> circuite digitale,<br />
pentru obţinerea unor rezultate optime. Metoda propusă va permite însă, proiectanţilor sistemului să se<br />
concentreze asupra specificaţiilor <strong>de</strong> nivel înalt.<br />
Metoda propusă <strong>de</strong> autorul prezentei lucrări, foloseşte Simulink/System Generator ca şi platformă<br />
principală <strong>de</strong> proiectare, program ce va interacţiona cu toate celelalte medii şi prin intermediul căruia se vor<br />
parcurge toate etapele <strong>de</strong> proiectare prezentate în subcapitol. Acest algoritm are avantajul <strong>de</strong> a putea fi<br />
aplicat folosind mediul Matlab/Simulink, mediu <strong>de</strong> proiectare şi simulare familiar proiectanţilor <strong>de</strong> sisteme<br />
<strong>de</strong> control.<br />
În urma analizării mediilor şi a meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> proiectare/implementare propuse s-au stabilit următoarele:<br />
‐ etapele ce trebuie urmate în proiectarea unui sistem <strong>de</strong> recunoaştere implementabil cu circuite logice<br />
programabile<br />
‐ resursele software necesare în procesului <strong>de</strong> proiectare, simulare funcţională, implementare şi<br />
testare;acestea rezultă rezultate în urma i<strong>de</strong>ntificării, sistematizării şi stabilirii cu exactitate a rolului<br />
fiecărei resurse<br />
‐ elaborarea meto<strong>de</strong>i <strong>de</strong> lucru (algoritm) care exploatează la maxim facilităţile oferite <strong>de</strong> unificarea<br />
programelor <strong>de</strong> proiectare, simulare, implementare şi testare.<br />
‐ meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> simulare ce se pretează în cazul sistemelor <strong>de</strong> recunoaştere implementate cu circuite<br />
logice programabile;