medicină veterinară - Ion Ionescu de la Brad

Lucrări Științifice – vol. 51 seria Medicină Veterinară
O
O
Sedanolida
O
O
n-Butilftalida
Fig. 1- Structura chimică a unor ftalide din Apii aetheroleum
MATERIAL SI METODĂ
Modelul experimental a fost imaginat astfel încât să surprindă modificările biochimice ale unor
parametri cu valoare de markeri ai stresului oxidativ. Monitorizarea a fost efetuată pe fundalul
intoxicației cu ocratoxina A, micotoxină care, datorită restului de fenilalanină din structura sa,
blochează sinteza de proteine prin inhibarea competitivă a fenilalanil-ARN t -sintetaza. Pentru controlul
efectului antitoxic al ftalidelor din Levistici aetheroleum s-a recurs la strategia similitudinii structurale
administrându-se unui lot de animale fenilalanină, aminoacid esențial care a constiuit obiectul unor
experimente ce au vizat diminuarea toxicității micotoxinei. Experimentul a cuprins 4 loturi de câte 5
şobolani albi, linia Wistar în vârstă de 6 luni cu o masă ponderală medie de 156,6 g. Primul lot a
constituit lotul de referință, lot menținut în condiții de habitat standard. Cel de al doilea lot este lotul
martor al stresului oxidativ, lot menit să furnizeze informații despre modificările markerilor de stres
oxidativ, modificări provocate de impactul organismului cu ocratoxina A. În acest scop animalele
acestui lot au fost tratate cu o doză pro die de 8 ppm ocratoxină A. Cel de al treilea lot urma să redea
imaginea evoluției parametrilor biochimici după administrarea de fenilalanină, aminoacid esențial
regăsit în structura chimică a micotoxinei investigate. Animalele acestui lot au primit concomitant
ocratoxină A în doză de 8 ppm şi fenilalanină în doză pro die de 4 ppm. Ultimul lot, considerat lotul
experimental, a primit pe lângă doza zilnică de ocratoxină şi Apii aetheroleum în vederea testării
acțiunii antitoxice a ftalidelor din componența aceastui produs. Uleiul de țelină a fost administrat
intern în doză pro die de 10 ppm. Experimentul s-a derulat pe o perioadă de 6 săptămâni, timp în care
animalele au fost tratate conform schemei de tratament din tabelul 1. La finalul experimentului s-a
recoltat sânge pentru investigarea biochimică ce a constat în evaluarea unor markeri enzimatici ai
stresului oxidativ: catalaza (CAT), superoxid dismutaza (SOD) şi glutation peroxidaza (G-Px).
Tabel 1 Modelul experimental
LOTURI
Ocratoxina A
[ppm]
Fenilalanină Apii
aetheroleum
Parametrii
biochimici
Lot 1
(lot de referinţă)
- - - CAT, SOD,
G-Px
Lot 2
8 - -
(lot martor SO)
Lot 3
8 4 ppm -
(lot control SO)
Lot 4
8 - 10 ppm
(lot experimental)
Legendă: CAT = Catalaza; SOD = superoxid dismutaza; G-Px = glutation peroxidaza
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Rezultatele investigației catalazei serice sunt reprezentate în tabelul 2 şi fig. 2. Studiul datelor
inserate în acest tabel şi diagrama corespunzătoare evidențiază faptul că activitatea acestei enzime
heminice localizată prevalent în peroxizomii hepatici înregistrează o scădere dramatică pentru lotul
tratat exclusiv cu micotoxină. Astfel, dacă pentru lotul de referință valoarea ei este de 6885 U/ml,
valoarea coboară până la 5185 U/ml pentru lotul al doilea, brusca scădere fiind expresia consumului
141