medicină veterinară - Ion Ionescu de la Brad

Localitatea
Lucrări Științifice – vol. 51 seria Medicină Veterinară
Tabel 1 Sinopticul probelor pozitive la kitul BIO-X EASY-DIGEST (BIO K 151), în fermele de bovine luate în
studiu din judeţul Caraş-Severin
Probe pozitive pentru
E. Crypto.
Crypto. Rotav.
Corona coli + Negative
Nr. singur singur
F5 Rotav.
total
Nr % Nr % Nr/% Nr/% Nr % Nr %
probe
Vrani 14 7 50 4 28,5 0 0 2 14,2 1 7,1
Berlişte 7 2 28,5 0 0 0 0 0 0 5 71,4
Grădinari 7 1 14,2 0 0 0 0 0 0 6 85,8
Răcăşdia 20 7 35 1 5 0 0 1 5 11 55
Total (%) 48 17 (35,4) 5 (10,4) 0 0 3 (6,2) 23 (47,9)
Legendă: Crypto – Cryptosporidium; Corona – Coronavirusuri; Rota - Rotavirusuri ; E – Escherichia;
Infecții cu criptosporidii ca unici agenți patogeni au fost semnalate în toate cele patru unități
de creştere în procente diferite de la 14,2 % până la 50%.
Rotavirusurile ca unici agenți patogeni au fost diagnosticate tocmai în fermele în care nu se
practică vaccinarea preventivă cu vaccin inactivat [tabel 1].
Coronavirusul enteric bovin şi E. coli F5 (K99) nu au fost identificate în niciuna din fermele
investigate.
În cazul infecțiilor mixte, s-au găsit asocieri între criptosporidii şi rotavirusuri, acestea fiind
prezente în două din patru ferme investigate.
Per ansamblu, studiul materiilor fecale prin tehnica ELISA cu privire la ponderea agenților
enteropatogeni implicați în producerea diareilor la viței arată că:
Cryptosporidium spp. a fost identificat la un număr de 20 probe din 48 analizate (17
de cazuri ca agent patogen unic şi 3 cazuri asociat);
rotavirusurile au fost semnalate în 8 probe din 48 analizate (5 cazuri ca agent patogen
unic şi 3 cazuri asociat);
Acest studiu demonstrează că, Cryptosporidum spp. a fost cel mai prevalent agent
enteropatogen (41,65%) la vițeii în primele trei luni de viață în cele patru ferme cu creştere de tip
industrial din județul Caraş-Severin. Procentul total de detectare a Cryptosporidium spp. tinde spre
valorile obținute de de la Fuente şi col. (1998) în centrul Spaniei (52, 3%) care au făcut investigații
epidemiologice la tineretul bovin în prima lună de viață. În Germania, la vițeii sub trei săptămâni de
viață, Otto şi col. (1995) găsesc o pozitivitate de 52,5%, procent care se apropie destul de mult de
pozitivitatea găsită de noi. În Spania cercetările lui García şi col. (2000) scot în evidență o pozitivitate
mult mai mare pentru Cryptosporidium spp. (85,2 %) decât cea indicată în acest studiu. Rata de
detecție a infecției cu criptosporidii găsită de noi este mult mai mare decât cea găsită de Reynolds şi
col. [17] (14%), Snodgrass şi col. [18] (14%), Abraham şi col. *1+ (0%) J. Quílez şi col. *16+ (19,7%) sau
Pérez şi col. [15] (11%).
Unii autori [17, 18] în urma cercetărilor efectuate, au ajuns la concluzia că rotavirusul ar fi cel
mai prevalent agent al diareei la viței. Procentul de infecție cu rotavirus găsit de noi (16,65%) este
mult mai mic decât cel găsit de Solana şi col. [19] (43,6%) în Spania, de Fagan şi col. *8+ (38,9%) în
Irlanda, de Brenner şi col. *3+ (41,4%) în Israel respectiv de de la Fuente şi col. *7+ 42,7% în Spania.
Valori mai apropiate de ale noastre au fost semnalate de Abraham şi col. *1+ în Ethiopia (16,7 %),
García şi col. *9+ în Spania (20,4%) respectiv de Pérez şi col. *15+ (7%) la vițeii cu diaree în cantonul
Tilarán (Costa Rica).
Infecții cu E. coli F5 (K99) nu au fost semnalate în fecalele diareice ale vițeilor sub vârsta de 90
de zile. Într-o lucrare, de la Fuente şi col. (1998b) semnalează sensibilitatea redusă a kitului ELISA
(Tetravalent) (28,6%) în identificarea tulpinii E. coli F5 față de cultura bacteriană (97,4%). Acest fapt ar
explica în parte neidentificarea tulpinii E. coli F5 în prezentul studiu.
Un procent de 47,9 din fecalele analizate au fost negative pentru cei patru enteropatogeni.
Această valoare coincide cu negativitatea găsită de alți autori *2, 11+. În asemenea situații, pe lângă
cei patru enteropatogeni pentru care s-au făcut investigații, în etiologia diareii ar mai putea fi
implicați în special calicivirusurile, Breda virusul, Salmonella spp. sau Torovirusurile [7, 15].
409