medicină veterinară - Ion Ionescu de la Brad

G (%)
Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară
EVOLUTIA FECUNDITATII (G) IN FUNCTIE DE NUMARUL FATARILOR
120
100
80
60
G%
40
20
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
NUMAR FATARI
Luând în considerare valoarea tuturor indicilor analizați se poate conchide, în concordanță cu
datele din literatura de specialitate că la vacile cu mai multe gestații şi fătări, o nouă gestație se
instalează mai târziu, după un număr mai mare de însămânțări şi într-un procent mai scăzut decât la
vacile cu mai puține fătări. Intervalul dintre fătări este de asemenea prelungit, ducând la
imposibilitatea obținerii unui vițel pe an de la fiecare vacă.
Modul de decurgere a gestațiilor şi fătărilor are o influiență evidentă asupra instalării noii
gestații, lucru confirmat şi de datele din literatură. Din observațiile făcute de Smidt reiese că în cazul
parturițiilor distocice fecunditatea este de 41,28% față de 62,91% în cazul fătărilor normale. La Livada
fecunditatea după fătările distocice au fost de 44,4% față de 83,4% în cazul fătărilor entocice. Se
poate observa deci o diferență semnificativă, de 39,0% între cele două situații.
Kudlac demonstrează legătura etiologică strânsă între fătarea distocică şi apariția bolilor
puerperale şi postpuerperale, iar Konermann arată că fecunditatea de după complicații ivite la fătare
este mai scăzută şi numărul retențiilor placentare este într-o cantitate mai mare după distocii.
Din cele 9 cazuri de distocii 5 au reprezentat retenții placentare complicate ulterior cu
endometrite iar restul de 4, la care placenta s-a eliminat spontan s-au complicat cu endometrite
acute, din care două s-au cronicizat. Aceste cazuri demonstrează evident legatura etiologică a
distociilor şi a complicațiilor puerperale şi deasemenea influența negativă a distociilor asupra
fecundității ulterioare a vacilor.
Datele referitoare la influența modului de decurgere a gestației şi a parturiției asupra instalării
gestației exprimate prin indici de reproducție sunt evidențiate în tabelul 2.
Tabelul 2 Modul de decurgere a gestaţiei si a parturiţiei exprimată prin indici de reproducţie
Specificare Nr. Cazuri % SP CI Indice insăm. G%
După avort 14 4,8 165 450 2,4 71,4
După distocii 9 3,0 192 477 3,0 44,4
După gestaţii si fătări normale 272 92,2 172 457 2,8 83,4
Din analiza tabelului se constată o prelungire a service-periodului de 172 zile în cazul fătărilor
normale la 192 zile după fătări distocice, deci o diferență egală cu durata unui ciclu sexual. Calving
intervalul este prelungit de la 457 la 477 zile, deci aceiaşi diferență ca şi la service period. Pentru
obținerea unei gestații s-au efectuat în medie 3 însămânțări față de 2,8 în cazul fătărilor normale. Cel
mai mult este modificată fecunditatea, de la 83,4% ajungând la 44,4%.
Gestațiile care nu ajung la termen influiențează prin timpul de apariție a căldurilor după fătare
şi prin fecunditatea obişnuită. După o fătare normală căldurile reapar la 21-60 zile iar după avort în
mod diferențiat. După un avort precoce ele reapar la un interval de 3 săptămâni, iar după un avort
426