Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 5-6, iulie-august 2013

More documents

Recommendations

Info

ediittoriiall impotriva măsurilor de restructurare impuse de ei. Asta nu i-a împiedicat însă să ceară guvernului să vândă bucați din cele mai importante companii energetice și de transport. Să nu uităm nici de negocierea sumelor pe care statul le va lua pentru gazele de șist și cele din Marea Neagra, sau pentru proiectul Roșia Montană. Cum să nu asude România de supărare? Este poate ultima mare afacere a statului român. Sute de milioane, chiar miliarde de euro, care pot relansa economia, dacă vor fi investiți cu folos și nu risipiți pe pomeni electorale sau contracte paguboase, ne vor aduce la linia de plutire. Premierul a anuntat că până la sfârsitul lui iulie, Guvernul va aproba o rectificare bugetara care să permită din luna septembrie reducerea TVA la pâine. Masura este una dintre mizele discuțiilor cu echipa FMI, mai ales că anul acesta producția de grâu a depășit cu mult rezultatele scontate. Dumnezeu ține încă cu românul. Totul este ca și conducătorii pe care singuri ni i-am ales să ia deciziile corecte, și să lupte pentru ridicarea nivelului de trai măcar la cel din perioada post decembristă când ne bucuram de stabilitate legislativă și economică, chiar dacă nu beneficiam de „libertate” ca acum. Stăteam la cozi, și ne luam alimente pe cartelă, dar nu murea nimeni de foame pentru că tot românul avea serviciu stabil, o locuință decentă și posibilitatea de a se odihnii sau trata în concediile legale, prin frumoasele stațiuni turistice sau balneoclimaterice. Ce să mai spun de ordine și disciplină, nu impusă prin forță așa cum se strigă azi, sau de educație și cultură? Înainte de `89, în întreprinderile de producție care funcționau la foc continuu, existau standuri cu cărți pe care orice muncitor își putea permite să le cumpere. Biletele de odihnă și tratament erau oferite și gratuit sau cu preț redus fruntașilor în producție, drept recompensă pentru realizările sarcinilor de serviciu. Învățământul era obligatoriu și gratuit. Profesorii își făceau datoria pentru că nu erau împovărați cu obligația întocmirii a fel de fel de situații zilnice, vrafuri de hârtii care să le mănânce timpul dedicat elevilor de drept, și pe care trebuie să le trimită la inspectoratele teritoriale, ca apoi să ia drumul Ministerului Educației Naționale, Cercetare Științifică, Dezvoltare Tehnologică, Inovare. Și-atunci? Cum să avem promovabilitate și rezultate bune la învățătură? Bunăoară, anul acesta promovabilitatea la bacalaureat este 55%, iar multe dintre diplomele obţinute de absolvenţi sunt „otrăvite”, deoarece o parte vor intra direct în şomaj, iar bruma celor care vor fi admişi în universităţi cu ajutorul mediei de la bacalaureat vor ajunge pseudospecialişti. A cui este vina? A profesorilor care sunt obligați să facă cu totul altceva decât meseria de dascăl? A părinților care lucrează de dimineața până seara mai mult sau mai puțin la negru, sau pleacă în pribegie pentru o bucată mai albă de pâine? A copiilor și tinerilor nemâncați, nemângâiați și debusolați care îngroașe rândurile pe străzi aiurea, care nu mai știu ce-i dragostea familială și au căpătat metehne nesănătoase ca ale celor din vest? Sau a altora? Da. A altora care au și ei copii, dar care fac parte dintr-o altă lume și care studiază la școli de prestigiu de „dincolo”, pentru că în România le-a mâncat câinii. Pe 2 iulie, între orele 17:00 și 20:30, în fața Muzeului Antipa din Piața Victoriei din Capitală a avut loc un miting de protest față de „actuala putere politică”. Acest miting a promovat doar interesele tuturor acelor români care sunt nemulțumiti de incompetența actualei puteri politice din România. Vara capricioasă din acest an le cam sucește mințile politicienilor noștri. Așa cum sucea bunica-mea, Dumnezeu s-o odihnească în pace, firul aspru de lână din furcă... Sunt câteva chestii pe care nu le pricep nicicum. Ambiții sterile și păguboase, orgolii fără sens și, mai presus de toate, multă prostie! Ei! Dar cel mai bun remediu împotriva căldurii rămâne însă un ceai cald și lectura unor texte literare la care vă invit, pentru ca să vă umpleți sufletul cu fericirea trecerii în tărâmul frumosului și al armoniei. A! Să nu uităm totuși și de cuvintele marelui nostru poet Ștefan Augustin Doinaș: „Cultura este singurul climat care poate asigura dezvoltarea omului individual”, și că „Nivelul culturii generale a nației nu-l poate ridica nimeni cu umărul, timpul și munca umplu neajunsurile”. (Mihai Eminescu) S-auzim de bine dragii mei! Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 5-6, iulie-august 2013 4
eseu eveniment literar 5-6 Chartier şi canapeaua literară Sorina Zota Unul din motivele pentru care m-am oprit la Jean Pierre Chartier şi Introducerea în psihanaliza lui Freud - respectiv Capitolul III Tinereţea Psihanalizei (1896-1905) este acela că, la fel ca în anii adolescenţei mă preocupă şi acum tematica mecanismelor uitării şi a lapsusurilor, actelor ratate, a tuturor acestor stări, manifestări care apar în mod special în secţiunea menţionată. Un altul este metoda cu adevărat ingenioasă de analizare a gândirii freudiene a lui Chartier şi cazuistica subiecţilor, mai ales a viselor lor, foarte interesantă, abordată şi suprapusă de autor peste biografia lui Sigmund Freud, fapt care pentru mine a venit în „coliziune” cu interesul constant şi deosebit privitor la factorul REM, somnul cu mişcări oculare rapide sau somnul paradoxal, care implică re-amintirea firească a viselor [1] . Introducerea în psihanaliza lui Freud apare la editura IRI, Bucureşti 1998, iar autorul ei, Jean-Pierre Chartier face parte - în calitatea sa de psihanalist practician, din organizaţia psihanalitică de limbă franceză numită Quatrieme Groupe - a patra mare grupare ce apare după Societatea Franceză de psihanaliză, Asociaţia franceză de psihanaliză şi Şcoala Freudiană din Paris. Chartier este în aceeaşi timp directorul Şcolii de Psihologi practicieni asociată Universităţii Catolice din Paris, autor al unui „dicţionar” de mare folos parental: Adolescenţii dificili, apărut în 1992 în Toulouse, editura Privat, dar şi secretar ştiinţific în cadrul Centrului Internaţional de Criminologie Comparată asociat Universităţii din Montreal - Canada [2] . În Introducere în gândirea freudiană - Concepte fundamentale ale psihanalizei [3] Jean- Pierre Chartier propune o înţelegere cât mai adecvată a gândirii lui Freud într-o manieră originală şi cumva inedită: aceea de expunere a conceptelor freudiene pe fundamentul celor mai importante şi, implicit, marcante evenimente din viaţa lui Freud „împletite” cu experienţele şi concluziile cercetărilor personale, rezultate în urma consilierii şi tratării propriilor subiecţi. Totul descris şi aplicat pe text sub forma unei şedinţe clasice de psihanaliză, aşa cum o desfăşura însuşi Freud, interval considerat a fi o entitate vie, în perpetuă transformare de-a lungul „existenţei” ei. În acest mod Chartier fixează implicit o „ancoră” solidă în înţelegerea şi asimilarea gândirii freudiene astfel încât la finalul studiului, doritorul de cunoaştere să rămână suficient de bine impregnat mental atât cu bornele existenţei lui Freud, implicit cu experimentele lui, cât şi cu traducerea fidelă a acestora prin expunerea propriei cazuistici psihanalitice. În Introducerea în psihanaliza lui Sigmund Freud - traducerea propusă de Michaela Brânduşa Malcinschi [4] , J.P. Chartier oferă în trei paşi concişi explicaţia conceptului de psihanaliză şi anume: psihanaliza înţeleasă ca tânără teorie psihologică, modalitate de cercetare şi înţelegere a proceselor psihice, comportamentale invizibile la prima vedere şi, de metodă inedită de tratament a tulburărilor psihice. Pornind de la interacţiunea de investigare psiholog - metodă, Chartier condensează patru mari etape ale psihanalizei freudiene: „gestaţia”(1856-1894), „naşterea” (1895-1900), „tinereţea” (1896-1905), apoi „vârsta adultă”(1905-1916) a metodei în sine, plus trei tipuri discursive remarcate în şedinţele psihologice. Vorbim aici despre relatări, disertaţii şi asociaţii. Pe scurt, primul model discursiv se referă la subiecţii care îşi povestesc propria viaţă ori a celor dragi, a doua la expunerea generală asupra modalităţii în care ei concep existenţa şi tot ce este legat de trăirile oferite de ea şi, a treia, modalitatea în care ideile „scăpate” fără voie de subiecţi apar în momentul istorisirii unui vis sau o tematică personală. 5 Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 5-6, iulie-august 2013
Page 3: ediittoriiall editorial 3-4 Căldur
Page 7 and 8: eseu eseu 7-12 faptul că poate să
Page 9 and 10: eseu Ionel Teodoreanu - medelenismu
Page 11 and 12: poeziie poezie 13-18 Irina Lucia Mi
Page 13 and 14: poeziie Elena Spiridon Concediu la.
Page 15 and 16: poeziie Llelu Nicolae Vălăreanu D
Page 17 and 18: poeziie Mihaela Moşneanu Timpul E
Page 19 and 20: caffeneaua cu peniiţţe cafeneaua
Page 21 and 22: caffeneaua cu peniiţţe cortine c
Page 23 and 24: caffeneaua cu peniiţţe Ochii tăi
Page 25 and 26: iin memoriiam Vlad Mugur Pe 22 iuli
Page 27 and 28: iin memoriiam Gheorghe Scripcă Poe
Page 29 and 30: proză - Uimeşte-mă! - Prezent! G
Page 31 and 32: proză oglinda. Trebuie să găseas
Page 33 and 34: proză Tânărul lup şi frumoasa v
Page 35 and 36: iin memoriiam Ernest Maftei pe noi
Page 37 and 38: notte de căllăttoriie note de că
Page 39 and 40: notte de căllăttoriie Casele au c
Page 41 and 42: notte de căllăttoriie mare, dar b
Page 43 and 44: croniică de cartte cronică de car
Page 45 and 46: poeziie deşertăciune se spune că
Page 47 and 48: croniică de cartte popularizare. V
Page 49 and 50: croniică de cartte de exemplu) și
Page 51 and 52: croniică de cartte „Marea majori
Page 53 and 54: croniică de cartte albastru,/şi s
Page 55 and 56:
poeziie Văduva Olga Vis răsfrânt
Page 57 and 58:
artte şii muze Ceea ce îi lipseş
Page 59 and 60:
pagiina membrulluii Constantin- Nic
Page 61 and 62:
poeziie Norocul are și-un sfârşi
Page 63 and 64:
croniică de cartte Valentin Protop
Page 65 and 66:
croniică de cartte Opera intelectu
Page 67 and 68:
cllub „Într-o lume care dispreţ
Page 69 and 70:
croniică În dulcele stil… boto
Page 71 and 72:
croniică Dincolo de creaţiile fol
Page 73 and 74:
croniică De-l găseşti bând, De-
Page 75 and 76:
croniică goală, nu chiar pe orici
Page 77 and 78:
croniică Cum se râde proastă-n t
Page 79 and 80:
poeziie Nicolae Doftoreanu Tangou d
Page 81 and 82:
poeziie Ai ei au fost mulţi la pă
Page 83 and 84:
poeziie Să fim mereu în umbra cru
Page 85 and 86:
poeziie Maria Călinescu Ionescu Io
Page 87 and 88:
fforum cronopediian Victor Martin T
Page 89 and 90:
poeziie Victor Martin Olguţa Trifa
Page 91 and 92:
poeziie Speranță Deșartă ființ
Page 93 and 94:
proză Lucian Hisu Altă scrisoare
Page 95 and 96:
proză super-ofertă de amintiri. V
Page 97 and 98:
proză cum că şi-a pus băiatul s
Page 99 and 100:
proză handicapul înălţimii, pen
Page 101 and 102:
proză Lilioara Macovei Poltergeist
Page 103 and 104:
proză îndeamnă pe toţi mesenii
Page 105 and 106:
eseu Friabilitatea romanului Tranda
Page 107 and 108:
poeziie Ionescu Ion Vasile Ionac am
Page 109 and 110:
poeziie cui îi mai păsa că deven
show all

Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 5-6, iulie-august 2013

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?