Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 5-6, iulie-august 2013

poeziie
Vino cu mândra la iubit!
Privesc câmpia-ntinsă-n zări,
în pala vântului o adiere,
răsfaţă lanu-n valuri mari
şi roşii maci în mângâiere.
Sub razele dogoritoare
cuprinse de un roşu-aprins,
dând câmpului altă culoare,
privirea-mi lacomă s-a prins.
Pe pânza infinit-a zării,
tabloul cu lanul de grâu
înlănţuit cu macii roşii
mă-mbie să îmi leg la brâu,
flori sângerii, suave şi gingaşe,
şi moi, şi fine, precum catifeaua,
ce-n hora spicelor cuprinse
dau pură frumuseţe, ziua.
Fudulă e câmpia toată,
iar lanul pare-nsufleţit,
cu maci în grâu e presărată...
Vino cu mândra la iubit!
De tine dor îmi e când noaptea
îşi lasă faldurile-ntunecate,
ca să apară din neant iubirea
chiar dacă vine de departe.
De ce în noapte e mai bine
să-mi fii alături tot mereu,
să-ţi simt iubirea care vine
și-nvăluie sufletul meu?
De tine dor îmi e când noaptea
îşi lasă trena de-ntuneric,
uşor, uşor pornind povestea,
în peisajul său feeric.
Ridică vălul în iubire
agită clipele de amor,
şi-aduce sfântă împlinire
stingând suspinele de dor.
De tine dor îmi e când noaptea
se stinge-n zorii dimineţii,
și-aştept să-nceapă iar iubirea
cu toată forţa tinereţii.
De tine dor îmi e
Zbor în înalturi
Departe sunt de tine, plutesc acum prin nori,
doar ochiul mai reţine imaginea din zări,
şi sui la soare apune, el îmi zâmbeşte sec,
şi-mi cere ca pe dată cu el să mă întrec.
Cu razele-i plăpânde, prin norii albi pufoşi,
animă crinii tandru, ce către el întorşi
se tem de întuneric, şi frig... Ce pot să zic?
Deasupra este cerul, Pământul este mic.
Şi sui, zbor în înalturi, mă pierd în zare-albastră,
muşcatele de-acasă râd vesele-n fereastră,
voi scrie-o poezie cu versuri potrivite,
să o citiţi cu drag, sub cetini înverzite.
Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 5-6, iulie-august 2013 62