Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 5-6, iulie-august 2013

More documents

Recommendations

Info

eseu După trecerea în revistă a tuturor perioadelor constitutive motivaţionale care stau la baza metodei psihanalitice a lui Freud (copilăria, tinereţea, anii de ucenicie în laborator cu Charcot, a studiului nevroticoisteric, a cocainei), Chartier vorbeşte despre amintirea-ecran, cu rolul de a proteja ceva situat dincolo de ce se percepe la suprafaţă, ascuns derulării obişnuite; despre teoria seducţiei, apărută în urma descoperirii freudiene a faptului că pacienţii săi au fost, întrun fel sau altul seduşi sexual în copilărie, de metoda catharhică, ce susţine sprijinul oferit de terapeut în manifestarea conştientă a emoţiilor pacienţilor, a sentimentelor şi stărilor blocate undeva în subconştient şi, de asemeni despre descărcarea emoţională, prin care un subiect se eliberează de afectul ataşat amintirii (abreacţia) unui eveniment traumatic. Pentru fiecare etapă a analizei psihice adusă de Freud în şedinţele sale, Chartier suprapune un caz clinic personal. Aşa trece prin toate fazele psihanalizei: asociaţiile libere (exprimarea fără discriminare a tot ce trece prin minte celui analizat), regula fundamentală (tot ce gândeşte şi simte pacientul), rezistenţa (tot ce împiedică munca terapeutică, acel ceva de care pacientul nu vrea sub nici un chip să audă) şi travaliul psihanalitic (cu cele patru stadii: recunoaşterea, demonstrarea, elucidarea şi interpretarea rezistenţei pacientului). Revenirea la capitolul de interes, Tinereţea Psihanalizei aduce în prim plan moartea tatălui lui Freud, amiciţia cu Wilhelm Fliess [5] dar şi autoanaliza, care funcţionează pentru Sigmund ca relaţie de transfer (eu o numesc ancoră ambivalentă- atât pozitivă cât şi negativă, rezultată din pattern -urile comportamentale ale relaţiilor noastre de până atunci). În corespondenţa cu Fliess, Freud povesteşte despre visul care avea să fie cunoscut drept „culpabilitatea lui Freud, moştenire a agresivităţii sale — inconştiente atunci — faţă de tatăl său,care 1-a făcut să sosească în întârziere şi să avanseze data visului,” [6] vis ce are la bază conceptul complexului lui Oedip cu cele trei etape ale sale: faza falică, teama de castrare şi etapa de identificare ori de rezolvare a conflictului interior, dezvoltat apoi mai amplu de Freud. Chartier trece inevitabil prin perioada debutului editorial al psihanalistului avut prin carteaInterpretarea viselor, care vizează două postulate de bază. Primul este acela că visul în sine este de maximă folosinţă atât celui care îl are, cât şi celui care analizează pacientul şi, al doilea că există un conţinut vizibil la prima vedere dar şi unul invizibil, impulsionat de dorinţele visătorului. Volumului în cauză îi trebuiesc şase ani de la data publicării - în 1899- pentru ca să fie apreciat cu adevărat. O altă caracteristică a psihanalizei freudiene menţionată de Chartier este tipologia viselor, împărţite de Freud în trei categorii: simple - sau clare, rezonabile, ori ceea ce Freud înţelege ca având o marjă de coerenţă chiar dacă visătorul conştientizează sau nu în mod clar de unde ori din ce anume s-a ivit acţiunea onirică şi, visele obscure, sau aşa cum le numeşte Jean-Pierre Chartier: „visele săgeţilor”. Chartier aplică propria cazuistică pe fiecare tipologie prin suprapunerea viselor propriilor pacienţi. Fiecare dintre cele trei categorii este explicitată prin cazul clinic 15 pentru visele simple (masa de revelion care urma să aivă loc în planul fizic este transferată în oniric prin servirea unor delicatese); cazul clinic 16 - visul rezonabil (Cordelia, femeia însărcinată care îşi doreşte permanentizarea stării de sarcină pentru plăcerea produsă de menţinerea fătului în mediul placental) şi, cazul clinic 17 – oniricul săgeţilor (visul cu umeraşele, plus cel cu găina şi pisica. Ambele vise „ancorate” sub simbolurile unor cuvinte sau imagini de animale). Toate etapele analizate atât de Freud cât şi de Jean-Pierre Chartier formează împreună mecanismele onirice pe care autorul le sincronizează într-o punte de transfer a înţelegerii şi asimilării psihanalizei. Insuccesul cărţii Interpretarea viselor a lui Sigmund Freud pare să pună capăt activităţii de psihanaliză. Dar toate acestea concură la câteva izbânzi personale pentru Freud-anume Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 5-6, iulie-august 2013 6
eseu eseu 7-12 faptul că poate să scape de o mulţime de inhibiţii subconştiente, reuşeşte să vadă Roma (faţă de care avea o fobie din copilărie, etc.). Freud se angajează ca profesor cu ajutorul baroanei von Ferstel, o pacientă de-a sa şi, în 1904 publică Psihopatologia vieţii cotidiene, volum care de această dată se bucură de o mare popularitate. În mod cu totul inedit tocmai această angajare îi aduce în cele din urmă recunoaşterea eforturilor făcute în domeniul psihanalizei. În ultima scrisoare trimisă lui Filees, fondatorul psihanalizei spune că: „Aprobarea publicului mi-a fost pe dată dobândită, făgăduielile şi buchetele de flori plouă, ca şi cum deodată rolul sexualităţii ar fi fost descoperit de Maiestatea sa împăratul, semnificaţia viselor confirmată de Consiliul de miniştri, iar necesitatea unei terapeutici a isteriei votată de Parlament cu o majoritate de două treimi, iată-mă în mod vizibil devenit onorabil. Admiratorii cei mai intimidaţi mă salută de departe pe stradă.” [7] Aceeaşi corespondenţă ne oferă viziunea lui Freud asupra conceptului de lapsus (prin interferenţa unor amintiri dureroase ascunse în subconştient) şi a celui de uitare (acţiuni petrecute deja, care conţin elemente ce se doresc a fi păstrate în refulare). Concis şi limpede, rezultă că toate actele ratate au un sens: ele exprimă impulsiile şi intenţiile care le vor ascunse, fără a fi trădate în faţa conştiinţei. Traducerea mai precisă a cuvântului lapsus ar fi cea de provenită din latinescul lapsus - alunecare. Freud face această deplasare semantică pe înlocuirea unui cuvânt cu altul, deşi tot el este de părere că de fapt avem de-a face cu o serie de intenţii pe care le dorim de neaflat chiar şi faţă de noi înşine. Cu alte cuvinte vorbim despre acte ratate, acte care nu şi-au găsit menirea, nu au fost împlinite până la capăt în acţiunea discursivă. Mecanismele acestora sunt în final puse în mişcare de două intenţii opuse: una de manifestare, iar cealaltă de refulare, de ascundere sub preş a ceea ce dorim de fapt să uităm pe cât posibil pentru totdeauna. Ce reuşeşte de fapt cu prisosinţă în cartea sa Jean-Pierre Chartier este o remarcabilă coeziune, o aşezare concomitentă, perfect pliabilă a rezolvării propriilor cazuri, conform şi precis aplicată la nivel psihologic pe biografia şi conceptele analizei freudiene. Maniera în care face acest lucru este în mod clar inedită şi originală. Cu toate că psihanaliza freudiană eşuează la un moment dat prin propria îngrădire - mă refer la motivarea majorităţii acţiunilor onirice ca fiind produse ale dorinţelor sau neîmplinirilor visătorului, ea oferă primul punct de sprijin în înţelegerea fenomenelor mentale atât în planul imediat fizic cât şi în cel de repaus. Cum dorinţa lui Chartier pare să fi fost doar „aranjarea” unei şedinţe psihanalitice pe „canapeaua” literară oferită de cartea sa, el reuşeşte fără nici un efort aparent, să îmbine cu măiestrie biografia lui Freud cu situaţiile revelatoare tematicii luate în vizor, atât din propria experienţă cât şi din câteva trimiteri la situaţiile rezolvate de Freud. Poate că tot în această „şedinţă de psihanaliză” ar fi trebuit să intre şi limitările teoriilor freudiene cu privire la această dorinţă, pe care el o percepe a fi la baza tuturor actelor de factură onirică. Bibliografie: - Chartier, Jean- Pierre, Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud, Editura IRI Bucureşti 1998 [1] Visul. Probleme de fiziologie, psihologie şi patologie, sub redacţia Liviu Popoviciu. Ed. Dacia, Cluj –Napoca, 1978, pp. 23 şi 97 [2] Center Internationalde Criminologie comparée, http://www.cicc.umontreal.ca/activites_publiques/colloques/psych ana [3] Jean-Pierre Chartier, Introduction à la pensee freudienne- Les concepts fondamentaux de la psychanalyse, Editions Payot & Rivages, Paris, 1993 [4] Aceaşi carte amintită mai sus, dar cu titlul modificat (Introduction à la pensee freudienne- Les concepts fondamentaux de la psychanalyse, Editions Payot & Rivages, Paris, 1993) [5] Wilhelm Fliess medic otorinolaringolog, autor al Der Ablauf Des Lebens- Traseele vieţii – o carte despre teoriile bioritmului, prieten al lui S. Freud [6] Jean-Pierre Chartier- Introducere în psihanaliza Freudiană, pg. 41 [7] Apud Jean Pierre Chartie, Sigmund Freud, La Naissance de la psychanalyse, p. 298. 7 Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 5-6, iulie-august 2013
Page 3 and 4: ediittoriiall editorial 3-4 Căldur
Page 5: eseu eveniment literar 5-6 Chartier
Page 9 and 10: eseu Ionel Teodoreanu - medelenismu
Page 11 and 12: poeziie poezie 13-18 Irina Lucia Mi
Page 13 and 14: poeziie Elena Spiridon Concediu la.
Page 15 and 16: poeziie Llelu Nicolae Vălăreanu D
Page 17 and 18: poeziie Mihaela Moşneanu Timpul E
Page 19 and 20: caffeneaua cu peniiţţe cafeneaua
Page 21 and 22: caffeneaua cu peniiţţe cortine c
Page 23 and 24: caffeneaua cu peniiţţe Ochii tăi
Page 25 and 26: iin memoriiam Vlad Mugur Pe 22 iuli
Page 27 and 28: iin memoriiam Gheorghe Scripcă Poe
Page 29 and 30: proză - Uimeşte-mă! - Prezent! G
Page 31 and 32: proză oglinda. Trebuie să găseas
Page 33 and 34: proză Tânărul lup şi frumoasa v
Page 35 and 36: iin memoriiam Ernest Maftei pe noi
Page 37 and 38: notte de căllăttoriie note de că
Page 39 and 40: notte de căllăttoriie Casele au c
Page 41 and 42: notte de căllăttoriie mare, dar b
Page 43 and 44: croniică de cartte cronică de car
Page 45 and 46: poeziie deşertăciune se spune că
Page 47 and 48: croniică de cartte popularizare. V
Page 49 and 50: croniică de cartte de exemplu) și
Page 51 and 52: croniică de cartte „Marea majori
Page 53 and 54: croniică de cartte albastru,/şi s
Page 55 and 56: poeziie Văduva Olga Vis răsfrânt
Page 57 and 58:
artte şii muze Ceea ce îi lipseş
Page 59 and 60:
pagiina membrulluii Constantin- Nic
Page 61 and 62:
poeziie Norocul are și-un sfârşi
Page 63 and 64:
croniică de cartte Valentin Protop
Page 65 and 66:
croniică de cartte Opera intelectu
Page 67 and 68:
cllub „Într-o lume care dispreţ
Page 69 and 70:
croniică În dulcele stil… boto
Page 71 and 72:
croniică Dincolo de creaţiile fol
Page 73 and 74:
croniică De-l găseşti bând, De-
Page 75 and 76:
croniică goală, nu chiar pe orici
Page 77 and 78:
croniică Cum se râde proastă-n t
Page 79 and 80:
poeziie Nicolae Doftoreanu Tangou d
Page 81 and 82:
poeziie Ai ei au fost mulţi la pă
Page 83 and 84:
poeziie Să fim mereu în umbra cru
Page 85 and 86:
poeziie Maria Călinescu Ionescu Io
Page 87 and 88:
fforum cronopediian Victor Martin T
Page 89 and 90:
poeziie Victor Martin Olguţa Trifa
Page 91 and 92:
poeziie Speranță Deșartă ființ
Page 93 and 94:
proză Lucian Hisu Altă scrisoare
Page 95 and 96:
proză super-ofertă de amintiri. V
Page 97 and 98:
proză cum că şi-a pus băiatul s
Page 99 and 100:
proză handicapul înălţimii, pen
Page 101 and 102:
proză Lilioara Macovei Poltergeist
Page 103 and 104:
proză îndeamnă pe toţi mesenii
Page 105 and 106:
eseu Friabilitatea romanului Tranda
Page 107 and 108:
poeziie Ionescu Ion Vasile Ionac am
Page 109 and 110:
poeziie cui îi mai păsa că deven
show all

Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 5-6, iulie-august 2013

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?