Nr 5-2005 amma.qxd - Politia de Frontiera

Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 5/2005 • 36 PAGINI
pag. 10
DELTA BANATULUI
DELTA BANATULUI

• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •
Acord româno-chilian pentru
combaterea drogurilor
La 11 octombrie 2004, a fost semnat, la Bucureæti, Acordul româno-chilian
în materia prevenirii æi combaterii consumului ilegal æi a traficului ilicit de
stupefiante æi substanåe psihotrope.
Ambele state au îndeplinit procedurile interne astfel cã, începând cu
20 mai a.c., Acordul va intra în vigoare.
Solidaritate
Personalul PFR a dovedit încã o
datã spirit de solidaritate cu cei
ajunæi în situaåii limitã.
Inundaåiile care s-au abãtut
peste vestul åãrii, în preajma
Sfintelor Sãrbãtori de Paæti æi care
au afectat viaåa a mii de familii, au
sensibilizat poliåiætii de frontierã
din toatã åara, care au sprijinit
persoanele lovite de viiturã.
Astfel, personalul instituåiei
noastre s-a solidarizat cu semenii
nãpãstuiåi de furia apelor,
organizând acåiuni de colectare de
fonduri bãneæti, îmbrãcãminte,
încãlåãminte æi alte articole
necesare traiului zilnic, suma totalã
colectatã - 505.215.000 lei, fiind
depusã atât în contul Centrului
cultural al M.A.I. cât æi în conturile
deschise de prefecturile sau
Viena - Austria a devenit primul
stat ce a adoptat reglementãrile
privind accesul æi folosirea bazei de
date ADN a Secretariatului General
Interpol.
Secretarul General al Interpol -
Ronald K. Noble æi dr. Herwig
Haidinger-director al Bundeskriminalamt
- Austria, au semnat oficial
acordul la data de 22 aprilie a.c.
Din cele 41 de state membre
Interpol ce deåin baze de date cu
profile ADN, 29 pun în prezent
aceste date la dispoziåia Interpol.
Toate statele membre, care doresc
sã acceseze bazele de date ale Interpol
æi care au achiziåionat softul
special de acces, creat în parteneriat
de cãtre Secretariatul General æi
Interpol Viena, trebuie sã adopte æi
un set de reguli speciale, privind
folosirea bazei de date, denumitã
DNA Gateway Charter. El
stipuleazã printre altele faptul cã
statele membre deåin proprietatea
asupra datelor proprii æi controleazã
folosirea æi accesul acestora în
concordanåã cu legile lor naåionale.
primãriile locale.
Dând dovadã de bunãtate æi
generozitate, poliåiætii de frontierã
nu i-au uitat nici pe copiii
instituåionalizaåi din centrele de
plasament æi alte instituåii de
ajutorare, ajutându-i prin achiziåionarea
de alimente, îmbrãcãminte
æi alte produse specifice
Sãrbãtorilor de Paæti, în valoare
de 154.498.000 lei.
Voicu-Sabin CEAN
Austria - prima åarã care s-a înscris
în baza de date automatã ADN
Ca prim stat ce a adoptat setul
de reguli, Austria recunoaæte faptul
cã regulile de protecåie a datelor
folosite de cãtre Interpol satisfac cele
mai înalte standarde. Când sistemul
va fi complet, statele membre vor
putea face verificãri în baza de date
ADN Gateway prin intermediul
sistemului securizat de comunicaåii
globale al poliåiei - I-24/7.
ADN Gateway funcåioneazã ca o
bazã de date independentã, ceea ce
înseamnã cã nu este legatã cu nici o
altã bazã de date a Interpol, iar
profilele introduse nu conåin nici o
informaåie nominalã privind
indivizii. Noul sistem automatizat a
necesitat mãsuri de securitate mai
stringente decât metodele
anterioare, care aveau aplicaåie
manualã în cadrul Secretariatului
General din Lyon, Franåa.
Natura informaåiei ADN
necesitã un grad ridicat de
protecåie, iar automatizarea solicitã
nivele avansate de securitate,
sistemul marcând începutul unei
noi ere în schimbul de date
pentru Interpol.
Publicaåie fondatã în anul 1920
Serie nouã - nr. 641
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
Inspector principal Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
Comisar Ionela ROMAN
Redactori:
subinspector Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
subinspector Alexandru BARBU
subinspector Ætefan ANDREESCU
Fotoreporter
agent-æef adjunct Iulian PUICÃ
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
Coperta I - Inundaåii în Banat;
Coperta II - De 1 Iunie - Ziua
Internaåionalã a Copilului
Foto - Gabriel Crãciun
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6,
Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-224.84.32;
021- 413.25.98 - int. 19334, 19335;
Cont virament-abonamente IGPF
Bucureæti, deschis sub nr.
RO81TREZ7005009XXX000252,
la Direcåia de Trezorerie a
Municipiului Bucureæti.
Cod fiscal: 4193222
Responsabil de numãr
Subinspector Alexandru BARBU
Layout: Alexandru BARBU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la 31 mai 2005
Preå: 2,5 lei noi, 25.000 lei vechi.
Reproducerea materialelor din
cuprins este permisã numai cu
menåionarea sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit art. 225
din Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România

• DIN SUMAR •
Interviu acordat de
preæedintele CNP æi SNPPC –
comisarul Constantin VIERIU
pag. 4
Drumul lung al
heroinei s-a oprit la
Negru Vodã
pag. 14
Pastile Ecstasy ascunse
printre scutece
pag. 16
Paæaportul de serviciu
românesc
pag. 20
Noi dotãri ale PFR
pag. 23
Programul Haga æi domeniul libertãåii,
securitãåii æi justiåiei . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 8
Reåea internaåionalã de prostituåie
destrãmatã la Iaæi . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 15
Parfumuri contrafãcute de peste
1,8 miliarde lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag. 17
Migranåi turci la Galaåi . . . . . . . . . . . pag. 18
Record la aur æi argint la Giurgiu . . . pag. 19
Managementul securizãrii
frontierei României . . . . . . . . . . . . . . . pag. 22
Reåea europeanã de învãåãmânt
poliåienesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 24
Comentarii privind construcåia Sistemului
de Securitate European (III) . . . . . . . . pag. 26
Însemnãtatea zilei de 9 mai . . . . . . .pag. 28
Concurs Frontiera nr. 5/2005. . . . . . . .pag. 29
Statutul SNPPC. . . . . . . . . . . .. . . . . . . .pag. 30
MALADIA CARE NU IARTÃ
În cursul lunii mai a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF
Timiæ au înregistrat, pe lângã pierderile materiale determinate
de vitregia naturii, încã douã pierderi, de aceastã datã umane,
ca urmare a trecerii în nefiinåã, rãpuæi de o maladie incurabilã,
a doi dintre lucrãtorii proprii æi anume agentul de poliåie Iulian
Butan æi ag. æef de poliåie Mircea Ardelean, ambii încadraåi la
SPF Moraviåa.
DE CE
NE PLEACÃ
VULTURII?
(În amintirea celor ce au fost colegii noætri - subcomisar
Opriæ Marius Gunter - adjunct-æef SPF Oræova - 40 ani æi
agent-æef principal Dragomir Victoria - 47 ani)
Au pãzit frontierele åãrii cu trupul, cu sufletul. Au
îndurat foamea, frigul æi durerea. Au îmbãtrânit la graniåe
æi au învins de nenumãrate ori moartea în lupta cu duæmanii.
Au intrat în istorie æi au devenit, astfel, nemuritori. Multe
popoare au cunoscut de-a lungul timpului vitejia „cuibului
de vulturi” ce veghea la poråile Europei.
Poråile existã æi azi. S-a schimbat însã mult scena
acåiunilor din spatele lor.
Generaåii întregi de vulturi s-au perindat între timp,
acceptând sau nu schimbarea. Nimeni nu a ætiut æi nici nu
poate æti care æi dacã a acceptat sau acceptã. Un lucru este
cert: au îndurat æi îndurã la fel de mult frigul, înfrângând
moartea în lupta cu infractorii de azi. Durerea æi foamea de
atunci au cãpãtat o nouã denumire - stres.
În plus… ne cunoaætem. Trecem de cele mai multe ori
nepãsãtori unii pe lângã alåii, limitându-ne la un simplu
salut. Ne-am obiænuit cu locul (cuibul) fiecãruia, fiindu-ne
indiferentã persoana.
Abia când „cuibul” rãmâne gol mai mult timp începem
sã ne întrebãm ce se întâmplã cu vulturul din el. Aflãm cã
a slãbit æi nu se mai poate ridica. Îæi dã el însuæi seama cã
nu-æi mai poate ajuta puii sã prindã aripi æi poate, sã-æi
construiascã „cuiburile” tot la poråile la care el a vegheat.
El este resemnat. æi demn ca un adevãrat vultur. Mai greu
este pentru cei care-l privesc neputincioæi, cum se stinge
treptat æi nu pot face nimic.
Sufletul l-a pãrãsit în cele din urmã, lãsându-i trupul
rece, inert. A plecat deæi avea doar 40 de ani, devenind, astfel,
un tânãr nemuritor.
Buimaci de moartea timpurie a unei alte colege ce în
ianuarie au condus-o pe ultimul drum, mulåi se întreabã:
de ce? De ce ne pleacã vulturii, lãsându-ne nu numai cuiburile
goale ci æi cu goluri imense în suflet?
Poate fi un rãspuns convingãtor cuvântul SOARTÃ?
Oricum, nu avem altã explicaåie. Sã credem cã æi eternitatea
are frontiere æi are nevoie de vulturi pentru a o supraveghea.
Æi apoi, face parte din educaåia noastrã sã fim demni.
Moartea o întâlnim, oricum, aproape zilnic. De noi depinde
doar cum o fentãm pentru încã o zi.
Prin urmare, nu ne rãmâne decât sã-i conducem pânã
la unirea cu lutul, din care cu toåii am fost creeaåi, sã
acceptãm cã la frontiera cu eternitatea, noi, colegii - poliåiætii
de frontierã, nu avem nici o competenåã, decât sã ne
supunem hotãrârii Domnului.
Nu au intrat în istorie, dar îi vom pãstra mereu în
amintirea noastrã, fiind alãturi de familiile îndurerate.
Dumnezeu sã-i odihneascã!
Mariana CENEA
Agentul Iulian Butan era tatã a trei copii, de 2, 4 æi 6 ani,
iar ag. æef Mircea Ardelean a lãsat în urmã doi copii, de 10 æi
14 ani.
Cei doi poliåiæti de frontierã vor rãmâne în memoria colegilor
ca buni profesioniæti æi colegi de nãdejde, în orice împrejurare.
Lucrãtorii din cadrul IJPF Timiæ sunt, în aceste momente
de grea încercare, alãturi de familiile celor doi colegi æi îæi
exprimã întreaga compasiune.
Dumnezeu sã-i odihneascã în pace!

4 Dialog
Când vorbesc despre CNP æi sindicat, poliåiætii nu
trebuie sã se gândeascã la cotizaåii, ci la drepturile
pe care le apãrã cele douã organizaåii
Interviu acordat de preæedintele CNP æi SNPPC –
comisarul Constantin VIERIU
- Domnule Vieriu, din 19 martie
2004, sunteåi preæedintele Corpului
Naåional al Poliåiætilor (CNP). În
toatã aceastã perioadã, care au
fost realizãrile instituåiei conduse
de dumneavoastrã, în sprijinul
lucrãtorilor MAI, membri CNP?
Concret, ce au avut „de câætigat”
poliåiætii de frontierã prin faptul
cã s-a înfiinåat aceastã instituåie?
- Aæ începe cu prima realizare,
respectiv recunoaæterea unor cursuri
absolvite de cãtre unii lucrãtori MAI
æi necesare pentru înaintarea în gradul
urmãtor. La trei zile dupã congresul
CNP am primit mai multe sesizãri,
inclusiv de la Poliåia de Frontierã, cum
cã unora dintre poliåiæti, care aveau
dreptul sã fie înaintaåi în gradul
urmãtor, nu li se recunoæteau diplomele
de cursuri postuniversitare
pentru cã, spre exemplu, numãrul de
ore era diferit, dar æi din alte motive.
Am luat legãtura cu Direcåia
Management Resurse Umane, ai cãrei
lucrãtori la început au fost mai
reticenåi, crezând cã avem anumite
intenåii greæite, însã, ulterior, s-au
convins cã suntem deschiæi dialogului
æi nu dorim altceva decât sã urmãrim
respectarea legii, motiv pentru care, în
decurs de 48 de ore, a luat mãsuri
pentru emiterea unui ordin al
ministrului în vederea reglementãrii
acestei situaåii faåã de oamenii care
aveau acest drept. A doua realizare a
fost cea privind norma de hranã. În
2004, Norma 6 se intenåiona sã se
acorde prin luna septembrie, însã æi
acest lucru era sub semnul întrebãrii.
În urma demersurilor noastre, însã,
acest drept a fost acordat din luna iunie
æi, totodatã, a fost aplicatã æi Norma 1
la personalul civil contractual. Au
urmat diferite reprezentãri în consiliile
de disciplinã æi, referitor la Poliåia de
Frontierã, aæ da exemplu cazul Dinicã,
de la Arad, dar æi alte reprezentãri.
Unele au avut succes, cum a fost cazul
Dinicã, în care ministrul Sãniuåã æi-a
dat seama cã a fost luatã o mãsurã
pripitã. Altele nu au fost încununate
de succesul dorit. Este un succes æi
angajarea de apãrãtori în procesele în
care au fost reclamaåi abuziv sau sunt
implicaåi poliåiæti, despre care se presupune
cã, în exercitarea atribuåiunilor
de serviciu, au comis
fapte din culpã. Doresc însã sã
precizez, încã de la începutul
interviului, faptul cã pe cei care
comit vãdit fapte ilegale nu-i åine
nimeni „în braåe“. A urmat, ca
altã realizare, schimbarea conåinutului
art. 65 din Legea nr.
360/2002, modificatã, care se
referã, în special, la suspendarea
poliåistului din funcåie. Înainte,
orice poliåist care era reclamat æi
faåã de care „reclamagiul” fãcea
dovada cã a fost pusã în miæcare
acåiunea penalã - între noi fie vorba era
foarte simplu sã meargã cineva în
instanåã, sã o sesizeze pentru insultã,
calomnie, lovire æi sã obåinã un
certificat de grefã - era suspendat de
serviciile de specialitate. Acest om
rãmânea fãrã nici un venit pânã ce se
finaliza procesul, adicã 2, 3 chiar 4 ani.
În unele cazuri, era clar cã nu exista
fapta reclamatã, vinovãåia, iar
poliåistul urma sã fie achitat, însã
mãsura de suspendare era luatã.
Gândiåi-vã cã unii colegi, poliåiæti,
clar nevinovaåi, au familie, datorii la
bãnci, iar aceste familii se pot
destrãma dacã nu au sursã de venit æi
riscã sã piardã casele, bunuri etc. Chiar
æi în celebrul caz al benzinarilor de la
Secåia 5 sau al celor de la Secåia 19 ori
din åarã, pânã nu se pronunåã o
instanåã de judecatã cu privire la
vinovãåia fiecãrui poliåist, nu putem sãi
bãgãm în aceeaæi oalã æi sã-i lãsãm
fãrã venituri.
- Sã înåelegem cã în celebrul
caz al benzinarilor erau acuzaåi
æi oameni nevinovaåi, sau sunteåi
de pãrere cã trebuie sã aæteptãm
cuvântul instanåelor...?
- Oare nu beneficiazã æi poliåistul de
prezumåia de nevinovãåie? Drepturile
legale sunt numai pentru cei din
afara instituåiei? Codurile de procedurã
æi legea, în general, nu apãrã, în mod
egal, toåi cetãåenii?
- Æi atunci sã riscãm, aæ zice, ca
poliåiæti în activitate prinæi în
flagrant cã au comis fapte
prevãzute de legea penalã, pe
durata proceselor, adicã æi patru
ani, sã primeascã bani de la
minister?
- Nu uitaåi cã ei muncesc pentru
aceæti bani æi, cum am afirmat, æi
pentru poliåist trebuie ca legea sã se
aplice dupã aceleaæi principii. Mã
refer însã la cei care nu au fost
arestaåi, pentru cã dacã vinovãåia lor
este clarã se dispune arestarea æi
aceastã mãsurã nu este dispusã dacã
nu sunt îndeplinite condiåiile prevãzute
de lege.
- Cum vedeåi starea de normalitate
în aceste situaåii, care nu fac
cinste ministerului, imaginii
poliåistului în societate, ba din
contrã...?
- Aæ spune cã aæa cum este în
prezent. CNP a fãcut demersuri pentru
ca suspendarea din funcåie a
poliåistului sã fie dispusã în momentul
arestãrii sau condamnãrii definitive a
poliåistului printr-o hotãrâre
judecãtoreascã rãmasã definitivã æi
irevocabilã, iar propunerile noastre au
fost luate în seamã. Pânã când
vinovãåia lui nu este certã, poliåistul
este pus la dispoziåie, desfãæoarã
activitãåile stabilite de æeful structurii
în care este încadrat æi primeæte ceva
pentru aceasta. La începutul activitãåii
noastre am dat, pânã sã se aplice
aceste prevederi, câte 1,5 milioane lei
oamenilor aflaåi în asemenea situaåii,
pentru a-i ajuta sã trãiascã. Am fãcut
acest lucru chiar æi la Poliåia de
Frontierã. În prezent, purtãm discuåii
pentru acordarea de la buget a sumelor
pentru subvenåionarea asigurãrilor

nr. 5/2005
5
de viaåã pentru poliåiæti. Nu au fost
prevãzute în bugetul pentru acest an,
însã sperãm sã fie în cel de anul viitor.
Vor avea prioritate cei care lucreazã în
domeniul operativ, supuæi riscului,
care se pot trezi cu un glonte în cap sau
loviåi de o maæinã. Referitor la OMI
400, care l-a modificat pe 350, noi nu
suntem mulåumiåi de prevederile lui æi,
dacã nu se modificã, îl vom ataca în
contencios pentru cã nu au fost respectate
prevederile HG nr. 1210/2003
privind constituirea Consiliilor de
disciplinã æi soluåionarea contestaåiilor.
Am avut posibilitatea sã constat cã
atunci când poliåiætii trebuie sã
rãspundã la niæte obligaåii se face mult
caz æi de aplicarea Statutului funcåionarului
public æi a Codului muncii, iar
când trebuie sã primescã niæte drepturi,
nu. Este incorect, nedrept. Asta
susåinem, de fapt: respectarea drepturilor
omului, poliåistului æi a prezumåiei
de nevinovãåie. Este crezul nostru. Cel
mai dureros lucru în MAI este cã se
respectã drepturile infractorului, dar
nu întotdeauna æi cele ale poliåistului.
Altã realizare a CNP este mãrirea
valorii sectoriale. Începând cu luna
septembrie 2004, tot sistemul de
siguranåã, apãrare æi ordine publicã
din România beneficia de o valoare
sectorialã de 1,6 milioane lei, iar
poliåiætii de 1,25 milioane lei. Era o
diferenåã mare, aæa cã am fãcut
demersurile necesare æi am reuæit sãi
determinãm pe cei de la Finanåe sã
ne aloce aceste drepturi începând cu 1
ianuarie 2005. Am constatat însã,
dureros, cã la MApN, SRI, SPP etc. s-
au mai adãugat la valoarea sectorialã
încã 58.000 lei, iar la noi, nu. Am fãcut
demersuri la Direcåia Financiarã a
MAI pentru a reglementa aceastã
problemã æi am primit un rãspuns care
ne-a æocat æi care l-a dus în eroare pânã
æi pe ministrul administraåiei æi
internelor: „Poliåiætii, în luna ianuarie,
au primit salariul mãrit cu 20 % faåã
de luna decembrie. Celelalte structuri
din sistemul de apãrare æi siguranåã au
primit salariul în ianuarie mãrit faåã
de decembrie cu 3,6 procente”. Însã nu
se explica faptul cã acele procente de
la poliåiæti erau cele care trebuiau
acordate încã din septembrie 2004. Din
punctul nostru de vedere a fost o
tentativã de mascare a adevãrului æi
de inducere în eroare. Rãspunsul se
finaliza sec: „Ca atare solicitarea
dumneavoastrã nu se justificã”.
Normal cã cine privea acel raport se
întreba „-Ce mai vor poliåiætii?” S-au
dat explicaåii ministrului administraåiei
æi internelor, care s-a mirat cã noi,
între noi, ne faultãm. Putea sã se
rãspundã simplu: „Nu sunt bani”. În
acest caz, poliåiætii vor primi majorarea
la 1 septembrie. O altã realizare este
înfiinåarea Sindicatului Poliåiætilor æi
a Personalului Contractual, dar
bãnuiesc cã aveåi pregãtite întrebãri pe
aceastã temã. Mai sunt multe realizãri
ale CNP, cum ar fi OMI 533/2005 æi
sperãm sã mai fie. Acest Ordin pe care
l-am menåionat anterior ne dorim sã
fie aplicat de toåi æefii care trebuie sãl
respecte. Am vãzut cã dumneavoastrã
l-aåi æi publicat în revista FRONTIERA
æi vã mulåumesc pentru acest lucru,
pentru cã toatã lumea trebuie sã-l
cunoascã, ca de altfel æi pe celelalte
reglementãri care prevãd drepturile æi
îndatoririle pentru lucrãtorii MAI.
- Puteåi spune cã CNP deåine, în
prezent, toate pârghiile instrumentelor
juridice necesare pentru
a proteja drepturile membrilor
sãi?
- Nu, nu pot spune lucrul acesta æi
vã dau un exemplu din ceea ce lipseæte
CNP-ului: iniåiativa legislativã. Orice
instituåie care vrea sã facã un lucru æi
doreæte sã ducã la bun sfâræit
proiectele, trebuie sã aibã acest drept.
Sã nu depindã de cineva. Iar noi
depindem de Ministerul Administraåiei
æi Internelor pentru aceastã iniåiativã
legislativã. Æi iatã, chiar azi, ne-a fost
remis un demers, un proiect de HG
(1305), sub diferite motive, inclusiv
pentru cã erau introduse în act æi
prevederile OMI 533/2005.
- Apreciaåi totuæi cã ar fi
normal sã aveåi acest drept, de
iniåiativã legislativã, atâta timp
cât CNP funcåioneazã în cadrul
MAI? Nu este normal ca
propunerile dumneavoastrã sã
fie avizate de structurile centrale
de specialitate al ministerului æi
de conducere?
- Se va avea în vedere o reglementare
în acest sens o datã cu
modificarea Statutului poliåistului,
pentru cã intenåionãm sã promovãm
un asemenea proiect.
- Nu vreåi sã anticipaåi pentru
cititorii noætri cu privire la aceste
propuneri de modificãri?
- Sunt multe æi de aceeaæi
importanåã. Una ar fi cã drepturile
poliåistului trebuie sã fie consfinåite,
precizate clar în textul de lege, nu de
genul ... „asigurãrile de viaåã ale
poliåiætilor vor fi stabilite prin hotãrâre
de guvern”, iar timp de trei ani sã nu
aparã nici o asemenea hotãrâre. O alta
ar fi hotãrârea care reglementeazã
activitatea CNP – 1305/2003
modificatã prin 1600/2003 care a
aprobat regulamentul – æi care nu
prevede sancåiuni pentru
nerespectarea dispoziåiilor sale. Cum
pot fi duse la îndeplinire dispoziåile
unui act normativ dacã nu sunt
prevãzute æi mãsuri de coerciåie?!
Probabil, ideea este cã persoanele
care au vrut sau au fost nevoite sã
creeze aceastã organizaåie au vrut sã
o vadã ca pe una „de perete”, cu puteri
cât mai mici, sã vadã Uniunea
Europeanã cã existã, dar sã nu miæte
în front, iar oamenilor sã li se parã o
povarã cã mai plãtesc o cotizaåie.
Eventual, sã se confunde æi cu un
sindicat.
- În anul 2004 s-a înfiinåat
SNPPC – Sindicatul Naåional al
Poliåiætilor æi Personalului
Contractual din MAI. Puåini
angajaåi ai ministerului cunosc
însã acest lucru æi, totodatã, se
face o confuzie între CNP æi
SNPPC. Cum s-a înfiinåat SNPPC
æi care este diferenåa dintre cele
douã forme de asociere?
- În noiembrie 2004 am primit o
informaåie cã se încearcã æi se fac
demersuri fie pentru desfiinåarea CNP
fie pentru eliminarea atribuåiilor
democratice care mai erau. Când am
auzit acest lucru mi-am zis: „Tot am
promis consilierilor de preaderare
spanioli æi colegilor care m-au ales cã
drumul în viaåa poliåiei æi a drepturilor
poliåiætilor este sindicatul; acum este
momentul sã o facem”. Ne-am întâlnit
un grup de colegi din CNP æi personal
civil, în 6 decembrie 2004, am dezbãtut
problemele privind statutul æi aæa a
luat fiinåã sindicatul. Pe 21 decembrie
2004 a fost datã hotãrârea judecãtoreascã
prin care s-a înfiinåat æi care a
rãmas definitivã æi irevocabilã. Nu
ascund cã la început drumul a fost
greu, a existat scepticism, s-a încercat
punerea de piedici de cãtre Direcåia
Juridicã a MAI, cred cã la dispoziåia
unor persoane care se tem de
democraåie æi transparenåã. Dar art. 53
din Legea sindicatelor nr. 54/2003
prevede sancåiuni pentru constrângerea
sau efectuarea altor activitãåi
împotriva sindicatelor. Nu se comparã
cu Regulamentul de organizare æi
funcåionare al CNP, unde nu sunt
prevãzute sancåiuni dacã nu se
respectã prevederile.
O diferenåã între cele douã organizaåii
este modul de constituire: CNP
s-a înfiinåat prin hotãrâre de guvern,
iar SNPPC prin hotãrâre judecãtoreascã,
la dorinåa de asociere a unor
angajaåi ai unei organizaåii. CNP este
organizaåie de interes public, cu
atribuåii stabilite prin lege. Sindicatul
este organizaåie de drept privat,
constituitã liber, cu statut care prevede
dorinåa æi interesele membrilor asociaåi
æi cu drepturi garantate de lege.
Organizaåiile, dupã pãrerea mea, sunt
complementare, nu intrã în conflict.
CNP este organizaåie profesionalã în
relaåia cu teråii. Cu CNP nu am reuæit

6
Dialog
niciodatã sã ne afiliem la o organizaåie
sindicalã din UE, ci ni s-a spus cã o
putem face la una a juriætilor, a
criminaliætilor, judiciariætilor, pentru
cã, repet, este o formã de asociere
profesionalã. Sindicatul este o formã
sindicalã de asociere, care luptã, prin
mijloace legale, pentru drepturile
poliåiætilor. Nicãieri în legislaåia CNP
nu se poate solicita încheierea unui
contract de muncã. Putem spune cã
suntem angajaåi „la negru” în cadrul
ministerului. Nu avem nici un contract
cu MAI. Aceste drepturi le va solicita
organizaåia sindicalã. CNP desfãæoarã
activitãåi profesionale, de exemplu
reprezentarea în consiliile de
disciplinã, în cercetãrile prealabile æi
toate care åin de profesia de poliåist.
Organizaåia sindicalã se poate erija în
numele poliåistului sã desfãæoare
acåiuni în instanåã. Ne-am afiliat, ca
sindicat, la EUROCOP, din 19 martie
2005, urmeazã sã ne afiliem la ETUC–
confederaåii sindicale ale poliåiilor
europene. Am fost felicitaåi æi s-a
apreciat cã s-au trezit æi poliåiætii
români la viaåã din punct de vedere al
sindicatului. Deocamdatã, ambele
organizaåii trebuie sã funcåioneze în
paralel. Suntem o structurã cu personal
având statut special iar în legea
sindicatelor, deocamdatã, nu se prevede
nimic. Nu trebuie sã ne gândim
cã plãtim douã cotizaåii, sã ne gândim
numai la bani, ci la drepturile pe care
ni le apãrã cele douã organizaåii.
- Deci, practic, aceæti bani sunt
în folosul æi interesul poliåiætilor?
- Bineînåeles. Ei constituie o
garanåie pentru oricare poliåist. Noi
dãm oricând socotealã oricãrui poliåist
pentru ei. Nici un poliåist nu are uæa
închisã la noi æi poate solicita sã vadã
cum cheltuim fondurile.
- Este compatibil statutul
dumneavoastrã de preæedinte al
CNP cu cel de preæedinte al
SNPPC? Multe voci au spus cã aåi
primit mandat pentru preæedinåia
CNP...S-a afirmat cã aåi trãdat.
- Nu am trãdat pe nimeni æi nu
existã nici o incompatibilitate, având
în vedere douã aspecte: organizaåie
profesionalã æi organizaåie sindicalã.
La organizaåia profesionalã am fost
ales de Congresul Naåional al Poliåiætilor,
la organizaåia sindicalã am fost
ales de Congresul sindicatului, care mia
solicitat candidatura. Am fost sfãtuit
sã accept pentru cã aveam curaj æi
pârghiile necesare pentru a pune
bazele sindicatului. Conducerea
ministerului discutã cu o persoanã care
este preæedinte la douã organizaåii, nu
cu douã.
- Se poate spune cã aveåi
monopolul puterii asocierii în
MAI?
- Nu. Lucrurile nu trebuie privite
aæa.
- Cum vedeåi viitorul acestor
douã organizaåii în ministerul
nostru?
- Nu ætiu dacã voi ajunge sã vãd
acest proiect, numit sindicat, finalizat
aæa cum trebuie în zece ani. Se va
modifica Legea sindicatului æi se va
face referire æi la atribuåiile sindicatului
în domeniul funcåionarilor cu
statut special, iar CNP va rãmâne
atâta timp cât va dori legiuitorul sã
menåinã hotãrârea de guvern, chiar æi
fãrã membri. Adicã dacã membrii se
retrag æi se înscriu în sindicat, Corpul
rãmâne, numai legiuitorul poate
desfiinåa CNP-ul. Viitorul este, în
opinia mea, sindicatul. Deocamdatã
apreciez cã ar fi o greæealã dacã s-ar
desfiinåa Corpul. Ar fi o mare gafã a
mea, în acest moment, sã transmit
mesajul cã una este mai bunã decât
cealaltã. Acum este nevoie de amândouã,
sã funcåioneze amândouã. Pânã
când sindicatul nu va funcåiona la
turaåia maximã, CNP-ul, pentru
poliåiæti, trebuie sã funcåioneze. Aåi
vãzut cã multe lucruri în MAI se
desfãæoarã cu participarea unui membru
CNP, avize, ordine, apãrãtor etc.
Dacã un poliåist renunåã la calitatea de
membru CNP poate solicita conducerii
CNP sã-i acorde sprijin? Sindicatul, în
prezent, ajutã membrul sãu, poliåistul,
atunci când s-au epuizat toate
mijloacele interne æi merge în instanåã.
Chiar ieri am constatat, în urma unui
studiu, cã în instanåã lucrurile sunt
cam clare pentru reprezentatul poliåist,
în sensul cã vine cu o catalogare clarã
din partea MAI, iar consilierul MAI are
poziåie de nezdruncinat - mandat clar.
Instanåa, din fericire, are o poziåie
neutrã æi independentã. Am reuæit, la
nivelul CNP, prin probele pe care le-am
adus, sã determinãm schimbarea
cursului „dictat” al procesului în
Consiliile de disciplinã la 35 de poliåiæti,
dovedindu-le nevinovãåia. Dacã nu
reuæeam acest lucru gândiåi-vã ce se
întâmpla. Omul era destituit din
poliåie, pierdea un an prin procese,
sindicatul îl reprezenta æi apãra în
justiåie. Chiar dacã ulterior instanåa îl
repune pe om în toate drepturile, un
an sau mai mult este tracasat, trebuie
sã se întreåinã.
- Aåi fãcut o afirmaåie gravã:
sancåiunile „dictate”. Ce insinuaåi?
- În Consiliile de disciplinã au
existat cazuri în care oamenii ne
spuneau „- Aæa ne-a zis æefu’ ”. Un
exemplu de la dumneavoastrã este un
caz la Arad. Unii membrii ai Consiliului
motivau cã aæa au venit dispoziåii
„mai de sus”, deæi noi bãnuim cã în
multe cazuri putea fi vorba despre o
inducere în eroare pentru a ascunde,
de fapt, o rãzbunare localã a æefului
structurii ierarhic inferioare celei de la
care se inducea impresia cã vine
sancåiunea. Mai existã propunerile
Corpului de Control, æi mã refer la
faptul cã, dupã pãrerea mea, aceastã
structurã a MAI nu are dreptul de a
propune sancåiuni. Ea trebuie doar sã
constate eventualele nereguli æi sã
adune materialul probator în activitãåile
specifice de cercetare prealabilã.
Pentru cã materialele propuse de
Corpul de Control sunt aprobate de
ministrul administraåiei æi internelor.
Deci, în momentul în care ministrul
aprobã materialul, aprobã æi sancåiunile.
Vã întreb: Cine mai are curajul sã
schimbe propunerile, deæi la Poliåia
Capitalei au fost cazuri când s-a fãcut
acest lucru. Oare este corect ce se
întâmplã? Problema este cã dacã omul
sancåionat contestã sancåiunea, unde
o face, din punct de vedere procedural?
La organul de la care a pornit practic
propunerea de sancåionare sau la una
tot inferioarã? Aici trebuie rezolvatã
problema legislaåiei secundare. Credeåi
cã cineva îæi va da cu stângul în dreptul
sã îndrepte situaåia, neajunsul
oamenilor? Vedeåi cã sunt multe
procese, pagube în sarcina MAI æi vom
trece la o analizã cu privire la obligaåiile
la care a fost supus MAI pentru
mãsurile abuzive dispuse împotriva
poliåiætilor. Indiferent cã unii mai sunt
sau nu în rândul nostru. Nu trebuie sã
suporte ministerul, noi toåi, pagube
datorate unor acte abuzive. Dacã MAI
dã banii, nu-i dã din buzunarul „Celui
de sus” ci din bugetul tuturor poliåiætilor.
Banii daåi puteau fi folosiåi
pentru combustibil, echipament etc. De
ce sã aruncãm banii? Vom merge
pânã acolo încât sã determinãm MAI
sã aplice acåiunea în regres asupra
celor vinovaåi de luarea unor mãsuri
abuzive. Iar dacã citesc acest interviu
cei vizaåi ar trebui sã înåeleagã cã este
în interesul lor ca lucrurile în acest
minister sã funcåioneze corect, sã nu
existe abuzuri, pentru cã nu dorim
altceva decât sã-i protejãm pe ei æi pe
ministrul care semneazã acele propuneri
nefondate. Iar cine înainteazã
asemenea propuneri de mãsuri sã-æi
asume rãspunderea æi sã plãteascã el
dacã a comis un abuz. Nu Ministerul
Administraåiei æi Internelor, care
suntem, de fapt, noi, de la ministru
pânã la ultimul lucrãtor. Nu trebuie sã
tolerãm nimic. Cum acel poliåist este
sancåionat din greæeala altui poliåist æi
acesta din urmã sã fie sancåionat

pentru greæeala sa. Dacã dai afarã 100
de poliåiæti æi din aceætia 50 au câætigat
procese în instanåã æi acum plãteæte
ministerul, nu trebuie sã analizãm ce
se întâmplã? Nu trebuie sã vedem cine
este responsabil?
- Practic, susåineåi cã propunerea
de sancåionare este, sau ar
trebui sã fie, în competenåa
altcuiva...
- Bineînåeles! Existã Consiliul de
disciplinã care propune sancåiunea.
Aæa prevede Ordinul ministrului administraåiei
æi internelor. De ce trebuie sã
o facã altcineva? Chiar dacã existã
organele de control, de cercetare prealabilã,
ele cerceteazã æi întocmesc
dosarul, stabilesc din punctul lor de
vedere vinovãåia, dar nu au dreptul de
a propune sancåiuni. În opinia noastrã,
trebuie sã facã nota de fundamentare
æi sã propunã înaintarea dosarului
æefului unitãåii în care-æi desfãæoarã
activitatea persoana vinovatã, care este
competent de a dispune la rându-i
trimiterea persoanei în faåa Consiliului
de disciplinã. Aceasta este procedura
corectã. Vom discuta aceste aspecte cu
conducerea Corpului de Control,
pentru a reglementa acest mod de
lucru în interesul tuturor, însã aæa cum
este corect sã fie. În prezent, în
majoritatea cazurilor, Consiliul de
disciplinã are un rol de „cleæte” care
scoate castana din foc. Nu are rolul de
Consiliul de analizã, care sã propunã
æefului o soluåie corectã. Nu trebuie sã
fie doar o instituåie formalã. Aceste
opinii au fost discutate cu judecãtori æi
ne-au dat dreptate. Pentru cei care nu
cunosc ordinul ministrului, sã spunem
cã nici ofiåerul care rãspunde de
cercetarea prealabilã nu are voie sã
facã propuneri de mãsuri. Trebuie sã
se înåeleagã clar: în anchetarea unui
poliåist, fiecare organ are rolul sãu.
Deci, instanåa de judecatã competentã
pentru poliåiæti este Consiliul de
nr. 5/2005
disciplinã.
- Care este relaåia CNP æi
SNPPC cu conducerea MAI?
- Pot afirma cã bunã. Conducerea
ministerului are o deschidere spre
dialog. Comunicãm problemele care le
întâlnim, preluãm problemele colegilor
noætri, dar unele probleme nu le rezolvã
conducerea ministerului æi atunci le
deleagã anumitor direcåii care, în loc
sã le rezolve, cautã sã vadã dacã
sindicatul æi CNP funcåioneazã legal.
- Una din problemele arzãtoare
ale lucrãtorilor MAI, care de altfel
„favorizeazã” æi corupåia, este
nivelul de salarizare. Speranåa
tuturor este de a avea cât mai
repede un salariu la nivelul celui
practicat în Uniunea Europeanã.
Cum v-aåi gândit sã acåionaåi în
acest sens?
- Am strâns un dosar mare cu
acåiuni privind modificarea salarizãrii.
Motivaåia invocatã la solicitãrile
noastre este prevederea bugetarã, în
rectificare etc. Începând de anul acesta,
ne-am propus ca una dintre activitãåi
sã fie analizarea modului cum se
cheltuie bugetul MAI, iar multe
activitãåi - cum sunt expertizele æi tot
ce se plãteæte de MAI dar nu are
legãturã directã cu noi, însã aæa s-a
„împãmântenit“ sã nu mai fie în
competenåa æi bugetul nostru, pentru
cã se creazã impresia cã, având buget
mare, avem æi salarii mari, dar nu ætie
nimeni cã din acel „ghem mare” care
reprezintã bugetul numai o parte
micã este partea de salarii. Exemplific:
cheltuieli cu hoåii, cu transportul
cadavrelor la morgã, de pe calea
feratã, cu autopsii etc., care sunt
plãtite de MAI. Eliminând tot mai
multe asemenea cheltuieli putem
vedea care este bugetul real. Poate vom
ajunge ca în statele UE, bãnuiesc însã
cã nu de la anul, ca bugetele sã se facã
Conducerea CNP primitã de ministrul Administraåiei æi Internelor
La prima întrevedere a CNP cu ministrul Administraåiei æi Internelor Vasile
Blaga au fost aduse la cunoætinåa domniei sale unele probleme cu care se
confruntã poliåiætii æi nemulåumirile acestora în legãturã cu activitatea de
asigurare medicalã a poliåiætilor, respectarea principiului prezumåiei de
nevinovãåie în cercetarea æi anchetarea faptelor sãvâræite de cãtre poliåiæti,
respectarea legalitãåii în aplicarea sancåiunilor acestora (evitarea luãrii unor
mãsuri ca urmare a unor incriminãri în articole de presã).
În deplin acord cu conducerea MAI, CNP se desolidarizeazã de poliåiætii care
comit abateri grave sau comit infracåiuni, cu deosebire cei care se urcã la volan
sub influenåa bãuturilor alcoolice æi comit accidente grave cu urmãri asupra vieåii
unor persoane nevinovate æi prejudicii grave ale imaginii ministerului æi celorlalåi
poliåiæti.
Ministrul Vasile Blaga æi-a exprimat deschiderea spre dialog æi a asigurat
conducerea CNP cã va face tot posibilul pentru ca poliåiætii sã dispunã de condiåii
optime de muncã æi viaåã, dar æi cã a demarat mãsurile necesare pentru ca pânã
la sfâræitul lunii iulie sã asigure integral drepturile de echipare pentru anul în
curs. (Dãnuå DOBREANU)
7
pe arme. Atunci fiecare va æti exact cât
cheltuieæte æi pentru ce. Asta dacã
vrem sã avem æi o transparenåã realã,
care aduce corectitudine æi eficienåã în
cheltuirea banului public.
Suntem afiliaåi la un bloc sindical
în România, care nu face politicã æi cu
sprijinul acestuia dar æi al UE poate
vom obåine fonduri æi sprijin pentru
ca poliåiætiii sã aibã salarii „europene”.
Avem exemplul Portugaliei æi Greciei
care, cu sprijin intern æi extern, al
sindicatelor, au obåinut majorãri
salariale dupã introducerea monedei
europene.
- Ætim cu toåii cã, în prezent,
anumite drepturi ale lucrãtorilor
MAI, deæi sunt acordate prin lege,
sunt suspendate (ex. sporul de
fidelitate, indemnizaåia de concediu
etc.). Ce fac CNP æi SNPPC
pentru rezolvarea acestei situaåii?
- Toate demersurile noastre cãtre
minister sunt în sensul ca în bugetul
care se construieæte anul acesta, prin
Legea bugetului pentru 2006, sã nu se
mai suspende prima de vacanåã. În ce
priveæte fidelitatea, daåi-mi voie sã
spun cã ne-am pus piedicã unii la alåii.
Proiectul de ordonanåã a fost promovat
de minister. Dacã noi l-am promovat,
de ce s-a scris acolo cã se suspendã
fidelitatea? Îi vom monitoriza în viitor
pe „faultiæti” sã se abåinã sau le vom
da cartonaæ. Veåi vedea cã meciurile vor
fi fãrã faulturi.
- Nu cumva s-a urmãrit sã se
dea un alt drept, prin suspendarea
altuia pentru un timp.
Acum circulã fel de fel de zvonuri
cu privire la sporuri, drepturi care
s-ar suspenda...
- Poate sã existe æi aæa ceva, însã
nu este normal sã mergem pe compromisuri,
minciuni. Am avut æi noi de-a
face cu un zvon, care era sã se transforme
în certitudine cu privire la sporul
de 10 procente pentru pericol. Nu numai
cã se punea problema sã se ia
ofiåerilor, dar se lua æi de la agenåi.
Multe lucruri trebuie sã se rezolve în
grãdina noastrã, iar noi vom face tot
posibilul sã ne ducem mandatul pânã
la capãt.
- Dacã ar fi sã vã adresaåi
poliåiætilor de frontierã, ce le-aåi
spune?
- Le-aæ spune sã aibã încredere în
ambele organizaåii, cã am fost întotdeauna
æi suntem alãturi de dumnealor,
dar sã ætie cã apãrãm æi susåinem
pe oricine cu excepåia celor care intenåionat
comit fapte ilegale.
A consemnat Marius IONESCU

8 Proiect
Programul Haga - obiective strategice în
domeniul libertãåii, securitãåii æi justiåiei
În perioada 4-5 noiembrie 2004,
Consiliul European a elaborat Programul
multianual Haga, ce stabileæte
prioritãåile Statelor Membre pentru
perioada 2005 – 2009.
Scopul este de a veni în întâmpinarea
aæteptãrilor cetãåenilor Uniunii æi atinge
toate aspectele politicilor legate de
asigurarea unui spaåiu de libertate,
securitate æi justiåie.
Programul Haga reflectã ambiåiile
exprimate în Constituåia Europeanã
care, în funcåie de îndeplinirea
procedurilor naåionale de ratificare, ar
trebui sã intre în vigoare începând cu
noiembrie 2006.
Comisia Europeanã a elaborat un
Plan de acåiune cuprinzând
principalele acåiuni æi mãsuri ce vor
fi întreprinse în urmãtorii cinci ani.
Astfel, au fost identificate cele 10
Obiective Strategice pentru perioada
2005 – 2009:
(1) Drepturile fundamentale æi
cetãåenia: crearea unei politici dezvoltate;
(2) Lupta împotriva terorismului:
calea cãtre un rãspuns global;
(3) O politicã comunã de azil:
stabilirea unor proceduri eficiente æi
armonizate, potrivit valorilor europene æi
tradiåiilor umanitare;
(4)Managementul migraåiei: definirea
unei abordãri echilibrate;
Dezvoltarea unei politici comune în
domeniul combaterii migraåiei,
contrabandei æi traficului cu fiinåe
umane, în special femei æi copii.
(5) Integrarea: maximizarea impactului
pozitiv al migraåiei asupra societãåii
æi economiei proprii;
Elaborarea unor politici mai bune în
ceea ce priveæte integrarea, în vederea
maximizãrii impactului migraåiei asupra
societãåii æi economiei Uniunii æi
prevenirii izolãrii æi excluderii de cãtre
societate a migranåilor.
(6)Frontiere interne, frontiere externe
æi vize: dezvoltarea unui management
integrat al frontierelor externe pentru o
Uniune mai sigurã;
(7)Confidenåialitate æi securitate în
schimbul de informaåii: obåinerea unui
echilibru adecvat;
(8) Crima organizatã: dezvoltarea
unui concept strategic privind abordarea;
(9) Justiåia civilã æi penalã: garantarea
unei zone europene de justiåie
eficientã pentru toåi;
(10)Libertate, securitate æi justiåie:
partajarea responsabilitãåii æi solidaritãåii.
Se prevede împãråirea responsabilitãåii
æi solidaritãåii între statele membre,
Cursuri de instruire la
Constanåa
În luna mai a.c., la DPF Constanåa, s-
au derulat trei activitãåi la care au luat
parte poliåiæti de frontierã æi experåi din
instituåii similare din state membre UE
æi SUA.
În cadrul Convenåiei de Înfrãåire
Instituåionalã cu Germania æi Spania, care
vizeazã creæterea capacitãåii PFR în lupta
împotriva traficului transfrontalier de
droguri æi de fiinåe umane, în perioada 9-
13 mai a.c., la sediul Direcåiei PF, s-a
desfãæurat, sub coordonarea experåilor
spanioli Perfecto Camafreita Garcia æi
Antonio Esteban Malo, ofiåeri în cadrul
Poliåiei Naåionale a Spaniei, un seminar
pe linia instruirii poliåiætilor de frontierã
în domeniul traficului de droguri, în
conformitate cu cele mai bune practici ale
statelor membre UE.
Seminarul a fost precedat, în februarie
a.c., de un stagiu de pregãtire pentru
ofiåeri formatori în domeniul susmenåionat,
iar activitatea din luna mai, la
care au participat 17 ofiåeri din DPF
Constanåa, a fost un mod de verificare a
celor doi ofiåeri formatori, cms. Nicolae
Bãrbuceanu æi insp. Mãdãlin Drãghici,
care au susåinut lucrãrile æi au moderat
dezbaterile, sub coordonarea experåilor
spanioli.
„Proceduri de mediu pentru controlul
frontierei maritime” este tema celui de-al
doilea seminar ce a avut loc la sediul
Direcåiei PF Constanåa, în perioada 23-27
mai a.c. Activitatea s-a derulat în baza
Convenåiei de Înfrãåire Instituåionalã cu
Spania æi Franåa privind îmbunãtãåirea
pregãtirii PFR pentru implementarea
sistemului de supraveghere æi control la
åãrmul Mãrii Negre.
Lucrãrile seminarului au fost deschise
de cãtre adjunctul inspectorului general
al PFR, dl. chestor de poliåie Vasile
Moåoc, care a adresat mesajul de
întâmpinare delegaåiei Jandarmeriei
Naåionale a Franåei, condusã de dl.
Gilbert Auble æi a prezentat obiectivele
seminarului, raportându-le la importanåa
geostrategicã a Mãrii Negre în cadrul
contextului internaåional.
Participanåii, 12 ofiåeri din cadrul
IGPF, DPF, CFP Constanåa æi CPPM
Giurgiu, au dezbãtut, sub coordonarea
experåilor francezi, problematica
metodelor de lucru în domeniul protecåiei
mediului æi a combaterii poluãrii
maritime. La seminar au fost invitaåi æi
specialiæti din cadrul Institutului Naåional
de Cercetare-Dezvoltare Marinã „Grigore
Antipa”, Statului Major al Foråelor
Navale, Autoritãåii Navale Teritoriale,
Inspectoratului Judeåean pentru Situaåii
prin asigurarea resurselor financiare
adecvate.
În ceea ce priveæte prioritatea
numãrul 6, s-a decis cã, în urmãtorii 5
ani, Statele Membre care au aderat dupã
2004 vor fi pe deplin integrate în Spaåiul
Schengen, iar controalele la frontierele
interne vor fi abolite æi între acestea.
Aceasta implicã dezvoltarea unui nou
sistem de informaåii (Schengen
Information System II - SIS II), care va
deveni operaåional din 2007, dupã
parcurgerea procedurilor de evaluare. Va
fi suplimentat, pânã în 2007, mecanismul
existent de evaluare Schengen în sensul
apariåiei unui mecanism de supervizare.
În vederea îmbunãtãåirii securitãåii
documentelor de cãlãtorie, începând cu
anul 2005, vor fi integrate elemente
biometrice de identificare în documentele
de cãlãtorie æi de identitate.
Pânã la data aderãrii la Uniunea
Europeanã, România îæi va stabili
prioritãåile, îæi va adapta legislaåia æi
procedurile în funcåie de obiectivele æi
mãsurile adoptate de cãtre statele
membre în vederea implementãrii
Programului Haga.
Cei interesaåi sã obåinã mai multe
detalii sunt invitaåi sã viziteze site-ul
www.europa.eu.int
Marius VIZITIU
de Urgenåã æi Inspectoratului Judeåean de
Protecåie a Mediului Constanåa.
Aspectele teoretice abordate în primele
trei zile au fost completate de o vizitã de
documentare în aria de competenåã a
IJPFN Tulcea.
Cea de-a treia activitate derulatã la
nivelul DPF Constanåa a constituit-o
vizita a doi experåi americani din cadrul
Departamentului de Afaceri Interne æi a
expertului pe probleme de Control al
exportului æi securitãåii frontierelor din
cadrul Ambasadei SUA la Bucureæti,
Robert Burright. Aceætia au sosit la
Constanåa, în data de 23 mai a.c. æi, pe
parcursul celor trei zile de documentare,
au fost însoåiåi de ofiåeri din IGPF æi din
DPF Constanåa. Tematica de interes a
reprezentat-o activitatea de cooperare cu
vama în punctele de frontierã portuare
(PTF Constanåa æi PTF Constanåa Sud),
în special, în ceea ce priveæte
transporturile containerizate (atât sub
aspectul modalitãåilor de control, cât æi al
analizelor de risc), în scopul prevenirii æi
combaterii traficului de substanåe
interzise, de arme æ.a.m.d. În urma
acestei evaluãri realizate de cãtre experåii
americani în cadrul vizitelor în porturile
constãnåene æi a discuåiilor purtate cu
poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali,
o grupã formatã din lucrãtori ai acestor
instituåii va efectua un stagiu de pregãtire,
în luna iulie a.c., în porturile din Carolina
de Sud.
Zenaida FEODOT

nr. 5/2005
9
Metodele poliåieneæti de lucru la frontierã din Franåa
æi România analizate în comun de specialiæti
În perioada 9-15 aprilie a.c, la sediul IGPF s-a desfãæurat
un stagiu de pregãtire cu tema „Combaterea migraåiei ilegale”
susåinut de doi experåi ai Poliåiei de Frontierã Franceze, Jean
Pierre Bocancea, æeful Compartimentului Formare Continuã
din cadrul OCRIEST (Oficiul Central de Combatere a Migraåiei
Ilegale) æi Hubert Gattet, coordonatorul unitãåilor operative ale
acestui Oficiu.
La acest stagiu de pregãtire au participat 15 ofiåeri din
cadrul IGPF æi structurile subordonate nemijlocit acestuia.
Cei doi experåi francezi au prezentat organizarea Poliåiei
Naåionale Franceze æi a Poliåiei de Frontierã Franceze. În
amãnunt, au fost prezentate misiunile, atribuåiile æi
organigrama Oficiului. OCRIEST este instituåia
interministerialã care coordoneazã combaterea migraåiei
ilegale æi a muncii la negru a strãinilor, la nivelul întregii
administraåii publice franceze.
Cãpitanul J.P. Bocancea a subliniat demersurile efectuate
pentru detaæarea unui ofiåer din acest Oficiu Central la
SCCOPOL (Serviciul Central de Cooperare Operativã
Poliåieneascã - echivalentul Punctului Naåional Focal din
Despre exploatarea informaåiilor
În perioada 7 – 13 mai a.c., doi poliåiæti de frontierã francezi
au susåinut, la sediul IGPF, stagiul de pregãtire cu tema
„Anchetã æi exploatarea informaåiilor la frontierã”.
La aceastã activitate au participat 16 ofiåeri din cadrul
structurilor PFR.
În deschiderea cursului, reprezentanåii francezi au prezentat
structura organizatoricã a Direcåiei Centrale a Poliåiei de
Frontierã Franceze, precum æi misiunile pe care le executã
personalul acestei instituåii.
A fost subliniatã importanåa informaåiilor obåinute în
frontierã, modul de primire a informaåiilor de la informatori
æi din diverse alte surse. A fost menåionat rolul deåinut în acest
domeniu de munca de investigaåie, modul de folosire a
mijloacelor informative, suportul tehnic æi logistic folosit în
activitatea de investigare. S-a
fãcut referire æi la modul de
analizare a informaåiilor æi
valabilitatea informaåiei.
O altã temã abordatã a
privit cooperarea internaåionalã
în Franåa. Locotenentul
Michel Audouard a fãcut o
scurtã prezentare a Convenåiei
Schengen, precum æi a principalelor
articole ale convenåiei
ce reglementeazã activitatea
poliåiei de frontierã, dupã care
cei doi francezi au realizat o
România), acest serviciu fiind în subordinea Direcåiei Centrale
a Poliåiei Judiciare Franceze. Acest ofiåer detaæat face parte
integrantã din SCCOPOL æi întocmeæte rapoarte privind
îmbunãtãåirea cooperãrii operative pentru informarea æefilor
poliåiei de frontierã æi SCCOPOL.
De asemenea, a fost prezentat rolul unitãåii de gestionare
a informaåiei æi cooperãrii operative internaåionale, care se
compune din douã servicii: primul realizeazã analiza
informaåiilor (analiza de risc), iar cel de-al doilea realizeazã
coordonarea cooperãrii operative internaåionale, fiind înætiinåat
de toate activitãåile de cooperare operativã internaåionalã din
cadrul Poliåiei de Frontierã Franceze.
Cãpitanul H. Gattet a prezentat dotarea tehnicã a
unitãåilor operative din OCRIEST, legislaåia specificã
domeniului combaterii migraåiei ilegale, cazuri deosebite
cercetate de unitãåile operative ale OCRIEST æi principalele
rute de migraåie ilegalã stabilite de experåii francezi.
Aceastã activitate a cuprins o vizitã la Biroul de Contact
Giurgiu æi la PTF Giurgiu Rutier, unde experåii francezi au fost
impresionaåi de mãsurile luate pentru verificarea legalitãåii
intrãrii/ieæirii persoanelor în/din România, implicit în domeniul
combaterii migraåiei ilegale precum æi de profesionalismul
personalului din acest punct de frontierã. De asemenea, cei doi
ofiåeri au fost plãcut surprinæi de faptul cã Biroul de contact
româno-bulgar a fost creat dupã modelul Centrului de
Cooperare Poliåieneascã æi Vamalã de la Khel, dintre Franåa
æi Germania.
În ultima zi a stagiului, cei doi ofiåeri au avut o întrevedere
cu adjunctul inspectorului general al PFR, chestor de poliåie
Neculai Burnichi, ocazie cu care s-a evidenåiat receptivitatea
participanåilor æi asemãnarea dintre metodele de lucru
poliåieneæti din Franåa æi România.
Adrian LÃZÃROAIA
expunere cu tipurile de documente de identitate
æi de trecere a frontierei emise de autoritãåile
franceze, precum æi tipurile de documente ce
reglementeazã intrarea, æederea æi dreptul la
muncã în Franåa.
Tot în cadrul acestui stagiu, s-a desfãæurat æi o vizitã de lucru
la Aeroportul Internaåional „Henri Coandã” – Bucureæti, prilej
cu care experåii francezi au apreciat atât mãsurile luate pentru
verificarea legalitãåii intrãrii æi ieæirii persoanelor în/din
România, cât æi profesionalismul personalului din acest punct
de frontierã.
Activitatea a continuat la sediul IGPF cu prezentarea organizãrii
judiciare în Franåa, investigaåia judiciarã, cadrele de
anchetã judiciarã, competenåele ofiåerilor æi agenåilor de poliåie
judiciarã din D.C.P.A.F., misiunile brigãzilor mobile de
investigaåii. În acest context, au fost exemplificate câteva
anchete efectuate de brigãzile mobile de investigaåii.
În ultima zi a cursului au
fost prezentate metodele specifice
de investigaåii, modalitatea
de obåinere a unei informaåii
primare, etapele ce le urmeazã
æi modul de introducere în cadrul
juridic al anchetelor judiciare,
ancheta preliminarã, ancheta
în flagrant æi comisia rogatorie.
În final s-a realizat o
aplicaåie pentru testarea cunoætinåelor
dobândite pe parcursul
stagiului æi bilanåul acestei
activitãåi.
Petruå POPA

10 Reportaj
DELTA BANATULUI
Poliåiæti de frontierã afectaåi de inundaåii:
Cu imobile dãrâmate: ag. æef Marius Dragu - locuieæte la rude, în Timiæoara;
ag. æef Ludovic Bata - locuieæte la rude, în Pustiniæ; ag. æef Vasile Cauca - locuieæte
la a doua locuinåã, în Foieni; sg. ang. Florin Ciurean - locuieæte la biserica din
Foeni; sg. ang. Ionel Zegrean - locuieæte la cunoætinåe, în Uivar; sg. ang. Erwin
Meszaros - locuieæt la rude, în Pustiniæ; sg. ang. Daniel Frasincar - locuieæte la
blocul I.A.S. din Ionel; sg. ang. Viorel Frasincar - locuieæte la cunoætinåe, în Uivar;
sg. ang. Mihai Dobie -locuieæte la cunoætinåe, în Uivar; P.c. Noghi Bella - locuieæte
la rude, în Otelec;
Cu imobile æi bunuri afectate 80%: cms. Radu Mureæan - locuieæte la rude,
în Foeni; scms. Silica Rizea -locuieæte la scms.Zeicu Florin, în Pustiniæ; scms.
Daniel Bighiu - locuieæte la biserica din Foeni; scms. Sorin Drãghiåã - locuieæte
la biserica din Foeni; ag. æef. Constantin Bordei - locuieæte la cunoætinåe, în Foeni;
ag. æef Gheorghe Mironescu - locuieæte la cunoætinåe, în Foeni; ag. Sorin Coptil
- locuieæte la cunoætinåe, în Foeni; ag. Florin Obreja - locuieæte la staåia C.F., în
Ionel; sg. ang. Dãnuå Marta - locuieæte la rude, în Ghertiniæ;
Cu imobile inundate: ag. Arsene Neculai - locuieæte la cunoætinåe, în Timiæoara;
ag. Ilie Dull - locuieæte la rude, în Pustiniæ; ag. Sorin Maghet -locuieæte la rude,
în Foeni; ag. Nicolae Stan - locuieæte la I.A.S.-ul din Foeni; ag. Alexandru Noghi
- locuieæte în spaåiul special amenajat de primãria Pustiniæ; p.c. Ætefan Damian
-locuieæte la rude, în Cruceni.
La capãtul drumului din Grãniceri
nu mai este nimic...doar apã. Aici æoseaua
se terminã brusc æi începe ...
„Delta”. Doar o cruce, lângã un copac
înflorit, neafectat încã de apa în care
stã, poate trãda faptul cã, pânã mai
ieri, în aceastã zonã a fost uscat.
Aæteptãm împreunã cu sãtenii de
pe „Insula Cruceni” barca echipajului
poliåiætilor de frontierã din Moldova
Nouã, la cârma cãreia se aflau agenåii
Ætefan Alin Gheorghiu æi Mihai
Gabriel Ion, detaæaåi la SPF Cruceni
pentru a ajuta la transportarea localnicilor,
alimentelor æi medicamentelor.
Orice aprovizionare, ca de altfel orice
transport, se poate face numai cu
barca.
„Taxiuri“ pe apã conduse
de poliåiæti de frontierã
Privirile poliåiætilor de frontierã
trãdeazã parcã prãpãdul satelor Ionel,
Oteleg, Cruceni æi Foieni
datorat inundaåiilor abundente,
precum æi lacrimile æi
durerea sãtenilor din aceste
sate loviåi de soartã. Barca
alunecã lin, strecurându-se în
liniæte printre micile insule pe
care animale sãlbatice, copleæite
de foame, ne pândesc.
Un sector la înãlåime
Iatã-ne ajunæi în noul port
improvizat al SPF Cruceni,
unde suntem întâmpinaåi de
comisarul Sorin Tudor
Grozescu. El este æeful
sectorului care avea în competenåã,
pânã în urmã cu ceva vreme, tãrâmul
de sub ape. Doar sediul sectorului a

nr. 5/2005
11
scãpat din calea acestora, datoritã
faptului cã este situat pe cel mai înalt
teren din zona inundatã. Dupã cum ne
povestea comisarul Grozescu„Apa a
ajuns la doar câåiva metri de sector.
Sediul nostru a scãpat, însã nu æi
casele celor care lucreazã aici. Multe
dintre acestea, din nefericire, dacã nu
au cãzut încã, o vor face în mod sigur
în zilele urmãtoare. În zonã, majoritate
caselor au fost construite din chirpici,
iar cel mai mare duæman al acestora
este apa. Deocamdatã, au fost afectaåi
28 de poliåiæti de frontierã. Deæi
sperãm ca numãrul sã nu mai creascã,
Salvatorii de vieåi: 36 de
ore sinistraåi cu un copil
de cinci luni pe un æifonier
Foarte mulåi au fost cei care au pus
umãrul ca sã nu putem vorbi acum de
victime. Îi amintim, aæa dupã cum au
insistat poliåiætii de frontierã, pe cei din
echipele „Salvo Timiæoara”, care au
venit cu bãrci æi combustibil propriu
pentru a da o mânã de ajutor sau
voluntarii din Arad. Printre cei pentru
care cuvântul odihnã nu a mai existat
în ultima perioadã se numãrã æi
poliåiætii de frontierã de la SPF
Cruceni. Datoritã modestiei acestora
cu greu am putut afla cã un echipaj al
Poliåiei de Frontierã, format din comisarul
Mugurel Mocanu, agenåii Grigore
Trifoi, Dimitrovici Zvonko æi sergenåii
Petre Grohotea æi Ianoæ Agostan, a
salvat de la înec, în ultima clipã, o
familie cu un copil de numai cinci luni.
La insistenåele noastre, agentul
Grigore Trifoi ne-a povestit cum s-a
întâmplat: „Dupã trei zile de la
revãrsarea apelor am primit un telefon
care ne anunåa cã la sediul fostului
pichet Foeni sunt trei persoane ce au
rãmas blocate æi trebuie evacuate
urgent. Acestea aveau grijã de animalele
unui localnic din Cruceni, care
cumpãrase sediul æi fãcuse acolo o micã
fermã. Echipa P.F. a plecat în cea mai
mare grabã cu barca æi, odatã ajunæi,
am început sã-i cãutãm. Dupã circa o
jumãtate de orã în care ne-am învârtit
în jurul pichetului strigând, l-am
vãzut pe un bãrbat de vreo 23 ani
ieæind din clãdire cu copilul åinut
deasupra capului. Apa depãæea un
metru æi jumãtate. Am intrat în pichet
æi am gãsit-o æi pe soåia acestuia ce
stãtea pe un æifonier. Acolo, în
aæteptarea unui ajutor, au locuit 36 ore
toåi trei, fãrã mâncare æi apã de bãut,
bucurându-se doar de cei 50 de
centimetri de deasupra apei pe care îi
mai aveau pânã la tavan...”. În acele
zile de coæmar, când bãrcile erau ocupate
de ziariæti, poliåiætii de frontierã,
în ciuda temperaturii scãzute, intrau
pânã la gât în apa de maxim 5 grade
celsius sã salveze vieåi æi suflete fãrã
speranåã. Au fost cazuri în care
bãtrânii refuzau sã-æi pãrãseascã
agoniseala de-o viaåã. Urmau adevãrate
negocieri duse de poliåiætii de
frontierã pentru a-i convinge sã plece,
în cele din urmã fiind urcaåi în remorca
unui tractor ce umbla pe uliåele satului
aflate sub apã, pentru a-i transporta
în locuri mai sigure.
Locul în care pentru mulåi
cuvântul acasã nu mai
existã
Plecãm cãtre Foieni cu o barcã, ce
aparåine de aceastã datã unei unitãåi
militare din Satu Mare. Aflãm cã este
acest fapt este practic ...imposibil”.
Digul din dreptul localitãåii Crai
Nou a fost rupt miercuri, 20 aprilie, în
jurul orei 12, datoritã ploilor abundente,
a sistemului de colectare a apelor
æi, nu în ultimul rând, a precarei
rezistenåe a acestuia. Douã dintre cele
trei breæe fãcute în malul râului Timiæ
au fost apropiate, mai apoi, creând o
spãrturã de peste 120 de metri. Dupã
aproximativ trei ore, apa a inundat o
stradã din localitatea Crai Nou.
Spre searã, apele au intrat æi în
localitatea Cruceni. Acum acest sat
aratã ca o insulã. Pe 21 aprilie, în zori,
apele au ajuns în Foieni, apoi ele au
„supus“, pe rând, localitãåile Ionel æi
Oteleg. Pe alocuri, dupã cum ne
spuneau poliåiætii de frontierã, apa
atinge æapte metri adâncime.

12 Reportaj
ultima cursã înainte de a fi retrasã. În
drum, ne apare cimitirul sârbesc,
unul dintre puåinele locuri care, aici,
au scãpat tot datoritã aæezãrii sale pe
un teren mai înalt. La destinaåie, ne
întâmpinã poliåiætii de frontierã care
coordonau activitatea de ajutorare cu
alimente, apã æi medicamente a celor
cu casele dãrâmate. Majoritatea
sinistraåilor sunt în aceeaæi situaåiepentru
ei cuvântul „acasã” nu mai
existã. Mai erau æi unii care aæteptau
neputincioæi surparea locuinåelor.
Puteai auzi din discuåiile acestora „la
mine a mai scãzut apa cu un
centimentru...” sau „aæ vrea sã mai pot
recupera mãcar frigiderul, dar mi-e
fricã sã nu cadã pereåii peste mine dacã
intru în casã.”.
Intrãm în Foeni, unde putem merge
pe uscat doar pânã la primãria din
centrul satului. Aici se distribuiau
alimente sãtenilor izolaåi. Chiar dacã
apele au mai scãzut, mai mult
de jumãtate din sat se aflã
încã sub ape. Cu cizme de
cauciuc pânã la brâu,
ce pânã atunci ne
aminteau de pescari,
pãtrundem în apa de
peste un metru.
Trebuie sã mergi cu
atenåie pentru a nu
pãrãsi aleea de pe
marginea drumului.
Dincolo de ea nu ætii ce
te aæteaptã. Cu cât
înaintãm apa creæte.
Ajungem la o ruinã care, cândva, a fost
casa pfac Florin Ciurean. În jurul
acesteia toate celelalte sunt cãzute.
Liniætea este întreruptã doar de
orãcãitul broaætelor æi zumzetul
åânåarilor. Ici-colo pe casele dãrâmate
zãreæti câte un câine credincios ce nu
vrea sã-æi pãrãseascã teritoriul
încredinåat spre pazã de stãpân æi latrã
nervos, parcã spre a te determina sã
pleci cât mai repede de lângã suferinåa
acelor oameni. Doar raåele æi gâætele ce
înotau agale pe „stradã” sau prin curåi
erau fericite.
Întâlnim un bãtrân de 78 ani ce
înainta prin apa adâncã spre casa
dãrâmatã. Venise cu o pungã de plastic
sã-æi recupereze ce mai rãmãsese din
toatã averea sa strânsã într-o viaåã.
Acum locuieæte cu soåia la grãdiniåa din
localitate, care trebuia însã eliberatã
în douã zile. Credea, pânã mai deunãzi,
cã are de înfruntat doar bãtrâneåea...
Vinerea Mare
dinaintea
Paætelui
l-a lãsat însã fãrã nimic,
arãtându-i cã este loc æi de
mai rãu.
Mergem apoi la alte
case, dacã mai pot fi
numite astfel, unde locuiau
cândva poliåiæti de frontierã.
Între acestea nu
existã decât o singurã
diferenåã: unele au cãzut...altele
urmeazã sã
cadã. Numai Dumnezeu
ætie când.
Înainte de întoarcere,
stãm de vorbã cu câåiva
dintre cei pentru care
cuvintele „sinistrat” æi
„refugiat„ au cãpãtat noi
înåelesuri.
Unul dintre aceætia,
agentul Sorin Coptil ne-a
relatat cã soåia sa este
însãrcinatã în luna a patra
æi cã se apucase sã renoveze
o camerã pentru
copilul ce urmeazã sã vinã
pe lume. Acum æi-a trimis
soåia sã locuiascã la Timiæoara, la
socrii, iar el a rãmas la un unchi în
Foieni. Referindu-se la poliåiætii de
frontierã, Sorin ne-a spus „... chiar
dacã sunt aæa amãrâåi, poliåiætii de
frontierã îæi fac datoria æi chiar mai
mult decât în mod normal. Înapoi nu
vom da orice ar fi...”.
În timp ce agentul-æef Constantin
Bordei a rãmas sã ajute la distribuirea
ajutoarelor am vizitat ceea ce, odatã,
a fost locuinåa sa æi a familiei. Am stat
de vorbã æi cu soåia acestuia: „...nu
locuim în casã, e pericol de surpare;
stãm la Baza Arheologicã, iar copilul
l-am trimis la Timiæoara ...”
Un alt coleg, agentul Nicu Stan nea
mãrturisit: „... am fãcut Paætele
separat de familie, deoarece soåia æi cei
doi copii i-am trimis în localitatea
Peciu.... Nu se mai poate locui în casã,
uæile æi ferestrele nu se mai închid æi nu
mai am nici un perete care sã nu fie
crãpat...”
Tot de la colegii aflaåi în suferinåã
am aflat cã subcomisarul Radu
Mureæan æi agentul-æef Marius Dragu
abia reuæiserã sã-æi cumpere casele
înainte de a fi distruse de ape. Acum
aceætia au rãmas doar cu.... creditele
la bãnci.

nr. 5/2005
13
La 11 ani dupã ce focul i-a
mistuit casa, acum apa i-a
dat o grea loviturã
Blestem sau nu ætim cum putem
numi drama unuia dintre colegii noætri
timiæeni. Povestea subcomisarului
Sorin Drãghiåã, care ne-a impresionat
prin optimismul sãu, în ciuda a ce i se
întâmplase, este zguduitoare: „ Am
apucat sã-mi iau din casã uniforma, un
costum civil, calculatorul
æi... câinele. S-a întâmplat
chiar în ziua în care am
împlinit 38 de ani. Îmi
propusesem sã sãrbãtoresc
cu încã cinci familii care îmi
sunt, totodatã, vecini, colegi
æi, nu în ultimul rând,
prieteni ... Soåia este în
concediu medical fãrã platã,
nemaiputând face naveta la
Timiæoara. Împreunã cu cei
doi copii, de 13 æi 9 ani,
locuiesc acum la un prieten
a cãrui casã nu a fost
afectatã de inundaåie.
Copilul cel mic s-a îmbolnãvit
tot în ziua în care
apa a pãtruns în casã. O
voi lua din nou de la capãt
ca æi în ”94, când mi-a ars
casa din temelii. Atunci
am refolosit cãrãmida...
acum sper sã recuperez
grinda æi åigla...”
Primarul neales
de pe insulã
Biserica din Foeni este
situatã pe cel mai înalt
teren din localitate.
Aæezãmântul sfânt æi locul
din imediata vecinãtate
nu au fost inundate. Este locul în care,
pentru a ajunge de la primãrie, trebuie
sã aætepåi barca. În fiecare zi, pe rând,
conform unei planificãri de comun
acord cu toåi localnicii, trage la rame
altcineva. Dacã la primãrie s-a
constituit un grup operativ coordonat
de apãrarea civilã, pe „Insula Bisericii”,
cum îi spun localnicii, existã un
altul, coordonat de subcomisarul
Daniel Bighiu, care în aceste zile
crunte a fost un primar neales al
insulei pe care locuia. Casa lui
Daniel este situatã la marginea
satului Foeni. Aceasta, datoritã
aæezãrii, a fost cea dintâi inundatã.
Doar de douã ore a fost nevoie
pentru ca apa sã ajungã în casã la
nivelul de un metru. „ În zorii zilei
de 21, pe la 5 dimineaåa, s-a
inundat curtea. Æiroaie de apã
veneau dinspre sud æi nord. În circa
zece minute apa a intrat în curte,
iar apoi în urmãtoarele ore toatã
mobila din casã plutea în apã. Am
urcat hainele în pod, am încercat
sã scoatem mobilierul, dar toate
tractoarele erau ocupate. Nu am
pãrãsit încã de la început casa,
deoarece ætiam de la bãtrâni cã la
inundaåiile din 1968 apa nu a
ajuns în sat æi ne gândeam cã se vor
retrage. Abia dupã câteva ore,
conætient de pericol am decis sã
trimit fetele æi soåia la Timiæoara, iar
eu sã particip împreunã cu vecinii la
stãvilirea apei prin baraje, efort ce s-a
dovedit, ulterior, zadarnic. Spre
searã, datoritã faptului cã
apele înaintau, cu
acceptul preotului
Rãzvan Macavei
Borislav æi a enoriaæilor,
am stabilit
un centru provizoriu
de adãpostire chiar în
Biserica Ortodoxã
Sârbã din Foeni,
deoarece aceasta era
cea mai înaltã locaåie.
Au fost cazate aici
cam 60 de persoane,
inclusiv copii æi
bãtrâni. A doua zi, am luat mãsuri de
evacuare a persoanelor din localitate
afectate....Am constituit împreunã cu
agentul Alexandru Ciopei æi cu
preæedintele comunitãåii sârbe Slavco
Aaran, echipe de evacuare. Începând cu
data de 23, în aæteptarea retragerii
apelor, programul
meu, ca de altfel al
tuturor poliåiætilor
de frontierã, a fost
de ajutorare a
populaåiei sinistrate,
astfel încât
aceætia sã-æi poatã
primi hrana, îmbrãcãmintea
æi, nu
în ultimul rând,
medicamentele
atât de necesare...”
Apel de suflet
Ne-am luat
rãmas bun de la
poliåiætii de frontierã æi localnici æi am
plecat cu barca pe „drumul” de
întoarcere prin „Delta Banatului”.
Tãcuåi, uzi pânã la piele æi puternic
afectaåi de ceea ce vãzusem, ne lãsãm
grei în barca ce alunecã lin printre
indicatoarele ce trãdeazã existenåa
unei æosele pe care, cândva, se circula
altfel...La aceæti oameni loviåi de
soartã, ajutoarele pe care le aæteptau
nu ajunseserã încã. Ne-a fost jenã sã
le spunem cã æi noi am fost unii dintre
cei care au participat cu sume prea
mici, din pãcate, la strângerea unui
fond de ajutorare. Acum, când chipurile
triste ale soåiilor distruse æi privirile
înlãcrimate ale copiilor spun mai mult
decât orice cuvinte, îmi dau seama cã
trebuie fãcut mai mult pentru colegii
noætri aflaåi în suferinåã. Facem un
apel cãtre poliåiætii de frontierã pentru
a ajuta la refacerea vieåii familiilor
colegilor.
Cei care doresc sunt rugaåi sã
contribuie cu sume în lei, prin virarea,
în contul
RO07RZBR0000060005964021,
deschis la Banca Raiffeissen, filiala
Timiæ, de cãtre IJPF Timiæ.
Gabriel CRÃCIUN
Ætefan ANDREESCU

14 Ætiri
Drumul lung al heroinei s-a oprit la Negru Vodã
Vineri searã. O halã plinã de oameni, agitaåie de toate
felurile. Dacã zgomotul ar fi muzica house æi nu sunetul tãierii
metalului, replici mai mult sau mai puåin rãstite de genul –
„martorii ! sã vinã martorii ! , „proba unu !” sau „nu vã bãgaåi
degetele în gaurã, bãieåi”, „înåepãtor miros are praful ãsta” ...
ai crede cã eæti într-un club ilegal de noapte. Se trece uæor de
la tonalitãåi iritate la râsete. Heroinã ! De aceea poliåiætii se
complimenteazã din când în când cu „Tare, nu ! Tare heroina
asta !”. Alte râsete mulåumite pentru cã poliåiætii æi procurorii
lucreazã la acest caz de peste douã luni, de peste 15 ore în
aceastã vineri verificã un ARO æi acum scot punguåã dupã
punguåã heroina ascunsã în æasiul dublu al maæinii.
Începutul l-au fãcut poliåiætii de la CZCCOA Constanåa.
Procurorii de la SCIICOT æi poliåiætii de frontierã din DPF
Constanåa, Biroul CTSI i-au „completat” pas cu pas æi, dupã
verificãri ample æi alte activitãåi pe care le presupune munca
de informaåii, iatã-i reuniåi într-un garaj al Direcåiei PF,
încercând sã estimeze ce cantitate de heroinã e ascunsã în
lonjeroanele maæinii.
Autoturismul cu numere de Dolj æi
cele douã persoane care cãlãtoreau cu
acesta au fost reåinute, vineri, 6 mai a.c.,
ora 07.30, în PTF Negru Vodã, când s-au
prezentat pentru ieæirea din åarã.
Autoturismul de teren ARO fiind dat în
consemn, tura de serviciu a informat
colegii responsabili din Direcåie. Aceætia,
împreunã cu procurorii æi colegii de la
CZCCOA s-au deplasat în punct æi au
început controlul amãnunåit al maæinii æi
celor doi pasageri.
Memet E., de 38 ani æi Luciana G., de 22 ani, amândoi din
Constanåa, au declarat iniåial cã sunt prieteni æi cãlãtoresc în
scop turistic în Grecia, prezentând documentele æi banii necesari
în acest sens. Ulterior, atitudinea lor s-a schimbat; au sfidat
continuu autoritãåile æi nici vorbã sã fie cooperanåi. Luciana
æi-a susåinut nevinovãåia, simulând - convingãtor pentru
neavizaåi - neætiinåa; Ender, fost ofiåer de poliåie, un sportiv
remarcabil care a adus României titluri balcanice æi olimpice
la lupte greco-romane, a afirmat cã nu va vorbi decât în prezenåa
avocatului sãu æi apoi a devenit inexpresiv.
Nici sonda opticã, nici câinii de droguri æi nici performantul
Rapiscan al Vãmii din Portul Constanåa nu au oferit vreun
indiciu cã în maæinã s-ar afla droguri. Dupã æase ore de verificãri
amãnunåite, deæi nu æi-au verbalizat teama de eæec, poliåiætii
æi procurorii au avut momente în care au crezut cã au dat greæ.
Dar ofiåerii CTSI (DPF Constanåa), dedicaåi æi entuziaæti în
munca lor, nu au vrut sã cedeze. Maæina æi cei doi pasageri au
fost aduæi într-un spaåiu al DPF Constanåa cu intenåia de a dezmembra
autovehiculul. ARO a fost rãsturnat æi,la ora 18.00,
cu un burghiu, s-a început perforarea lonjeroanelor. Prima
încercare a readus entuziasmul. Burghiul a pãtruns chiar întro
punguåã æi, când a fost extras, pe el s-a vãzut celofan æi un
praf maroniu, cu un miros înåepãtor. Supusã probei cu trusa
Narcotest, pulberea a reacåionat pozitiv la heroinã. Satisfacåia
zgomotoasã a poliåiætilor a adus pe chipul celor doi cãrãuæi
deznãdejde mai mult sau mai puåin mascatã. Pânã la ora 3
dimineaåa a fost extrasã, mai cu o sârmã, mai cu degetele,
întreaga cantitate – 31 de punguåe a câte 200 – 250 grame
fiecare æi alte 2 punguåe umplute cu praful împrãætiat în åevi,
14 kg în final, valorând aproximativ 200.000 euro pe piaåa de
desfacere a drogurilor.
Deæi puteau fi intuite anumite orgolii, deæi poate unii se
considerau deja mai mult decât alåii „merituoæii” descoperirii,
poliåiætii de frontierã, poliåiætii æi procurorii lucrau cu toåii
împreunã. Æi beau apã din aceleaæi sticle ... În cele 9 ore cât
maæina a fost tãiatã, am asistat la momente haioase, la replici
ironice, la uimirea martorilor care pãreau sã trãiascã o mare
aventurã, la reacåiile Lucicãi, când agresive, când autocompãtimitoare,
la inexpresivitatea unui fost poliåist, acum traficant
de droguri ... Æi mi-a plãcut sã fiu alãturi de colegii mei
la momentul lor de succes – începutul destrãmãrii unei reåele.
Filiera transfrontalierã era coordonatã de un român închis
la momentul actual într-o puæcãrie din
Spania, pentru trafic de droguri de mare
risc (în perioada 2003 – 2004 a dus din
Turcia în Spania aproximativ 500 kg.
heroinã, ascunsã în valize pregãtite
minuåios în acest scop). Se cunoætea cã cel
puåin zece persoane activeazã în aceastã
reåea, fiecare având sarcini bine definite,
fãrã sã se cunoascã direct între ei æi
lucrând conform instrucåiunilor primite
prin telefon de la capul reåelei. „Marfa”
provine din Turcia æi ar fi trebuit sã ajungã
în Spania pe ruta Turcia –
Bulgaria – Grecia – Italia
æi de aici în åara de
destinaåie. Poliåiætii de
frontierã, lucrãtorii de la
CZCCOA æi procurorii au
investigat æi au
supravegheat împreunã
activitatea reåelei din
februarie a.c. Ofiåerii CTSI
au informat æi autoritãåile
specializate din Turcia.
Iatã de ce, dupã ce maæina
(un ARO cu care europenii nu sunt tocmai familiarizaåi) a fost
„cosmetizatã” în Turcia de un tinichigiu român pentru a putea
fi ascunsã heroina, Luciana æi Memet au trãit mari emoåii la
controlul amãnunåit al autoritãåilor turce æi, pentru a evita
compromiterea livrãrii, capul reåelei i-a redirecåionat temporar
în România. Aici, maæina a fost permanent supravegheatã æi
datã în consemn. Aæa s-a materializat munca de peste douã luni
a poliåiætilor æi procurorilor.
În noaptea de vineri spre sâmbãtã, la ora 3, dupã ce heroina
a fost cântãritã æi sigilatã, „cartierul general” s-a mutat la
Parchet, unde au început audierile. Cu o colegã de la CTSI
comentam cum, la 22 ani cât are Luciana acum, noi aveam
emoåii la examenele de licenåã, în timp ce ea strãbate Europa
cu droguri în maæinã pentru 1.500 euro æi åine piept cu
tenacitate poliåiætilor æi procurorilor.
Cazul nu a fost finalizat încã, existând æi alte persoane care
trebuie reåinute, astfel încât poliåiætii de frontierã æi cei de la
CZCCOA, împreunã cu procurorii coordonatori, documenteazã,
în continuare, activitatea filierei transfrontaliere de
droguri de mare risc. Acestea sunt indiscutabil momente în care
te simåi mândru cã eæti coleg cu aceæti oameni æi nemulåumirile,
inerente poate, se atenueazã, astfel cã îåi spui în final, operativ
sau neoperativ fiind, „pentru asta suntem noi aici”, deæi cei din
afara instituåiei nu percep totdeauna corect activitatea
poliåiætilor, indiferent ce structurã reprezintã aceætia æi uitã sã
acorde mai mult sprijin în locul criticilor neargumentate.
Zenaida FEODOT

nr. 5/2005
Reåea internaåionalã de prostituåie
destrãmatã la Iaæi
Poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF
Iaæi, în colaborare cu lucrãtori ai
Serviciului de Combatere a Crimei Organizate
si Antidrog din IPJ Iaæi æi sub
coordonarea procurorilor Serviciului de
Investigare a Criminalitãåii Organizate
din cadrul Parchetului de pe lângã
Tribunalul Iaæi, au depistat o reåea de
trafic de persoane, care acåiona de mai
bine de trei ani de zile pe teritoriul
României, Poloniei æi Italiei.
Prin activitatea operativ-informativã
desfãæuratã de la începutul lunii
februarie 2004 de cãtre ofiåerii Biroului
Combaterea Infracåionalitãåii Transfrontaliere,
s-au obåinut informaåii conform
cãrora, pe raza judeåului Iaæi, acåioneazã
o puternicã reåea de trafic de „carne vie”.
În colaborare cu instituåiile sus menåionate,
în luna martie 2005, s-a procedat
la declanæarea unor activitãåi complexe,
constând în supravegheri, descinderi æi
percheziåii, ocazie cu care au fost identificaåi
cinci membri ai reåelei care, în
perioada octombrie 2002-martie 2005, au
racolat mai multe tinere (inclusiv minore)
de pe raza judeåelor Iaæi,Vaslui æi
Botoæani, obligându-le sã se prostitueze
atât în åarã cât æi în Italia æi Polonia.
Membrii reåelei - foarte bine organizatã
- se ocupau cu racolarea æi gãzduirea
tinerelor care aveau o situaåie materialã
precarã ori nu erau în relaåii bune cu
pãrinåii, promiåându-le obåinerea unei
sume de bani, în valutã, fãrã un efort
prea mare.
În perspectiva transformãrii
frontierei de est în frontierã externã a
Uniunii Europene cât æi diversificãrii
activitãåii infracåionale transfrontaliere,
multiplicarea teoriei æi practicii
acumulate de poliåiætii de frontierã la
activitãåi conduse de experåi ai Uniunii
Europene s-a transformat într-un
proces continuu prin care se asigurã
competenåe superioare în îndeplinirea
atribuåiilor de serviciu unui personal
cât mai numeros.
În acest context, în perioada 25 - 29
aprilie a.c., s-a desfãæurat la Iaæi, în
cadrul Convenåiei de Înfrãåire Instituåionalã
cu Germania æi Spania „Creæterea
capacitãåii Poliåiei de Frontierã
Române în lupta împotriva traficului
transfrontalier de droguri æi de fiinåe
umane’’, seminarul cu tema „Furnizarea
instruirii necesare pentru ofiåerii
Poliåiei de Frontierã Române în conformitate
cu cele mai bune practici ale
Totodatã, aceætia facilitau obåinerea
documentelor de cãlãtorie æi efectuarea
în mod legal a transportului pânã la
destinaåie al tinerelor.
Pentru a cãlãtori în siguranåã æi
pentru a nu se bãnui pentru ce merg
fetele în strãinãtate, acestea erau
învãåate sã declare autoritãåilor de
frontierã (inclusiv celor române) scopul
turistic al cãlãtoriei.
Surpriza nu a întârziat sã aparã
când, la capãtul drumului, româncelor li
s-au confiscat paæapoartele æi au fost
scoase în stradã pentru a se prostitua în
folosul membrilor reåelei, care le
supravegheau pas cu pas pentru a nu
„rata” afacerea bãnoasã æi, mai ales,
pentru faptul cã banii obåinuåi erau
trimiæi în România pentru a se „înfrupta”
æi ceilalåi iniåiatori ai afacerii.
Anchetatorii au estimat cã profitul
obåinut în acest mod din exploatarea
tinerelor se ridicã la sute de mii de euro.
Cei cinci membri ai reåelei care au
fost identificaåi æi reåinuåi de cãtre
poliåiætii de frontierã împreunã cu
reprezentanåii instituåiilor menåionate,
sunt:
- Ioan P., zis „Puiu”, în vârstã de 33
de ani - administrator al unui club de
noapte din Iaæi, liderul æi organizatorul
reåelei, cu antecedente penale-racolator,
gãzduitor æi exploatator de persoane în
åarã æi strãinãtate;
- Cãtãlin C., zis „Bulãnosul”, în
vârstã de 29 de ani, fãrã ocupaåie æi cu
statelor membre, în domeniul traficului
de droguri’’. Activitatea a avut ca principal
scop pregãtirea a 18 ofiåeri din cadrul
DPF Iaæi æi Rãdãuåi, în combaterea
traficului de droguri æi precursori.
Instructori au fost insp.pr. Cãtãlin
Sîrcu – Biroul Combaterea Traficului cu
Substanåe Interzise/ DPF Iaæi æi insp.
Cristian Fuior - Centrul de Formare æi
15
antecedente penale - racolator, gãzduitor
æi transportator al tinerelor în Italia æi
Polonia;
- Mihai T., de 37 de ani, fãrã ocupaåie
– racolator, gãzduitor, transportator æi
exploatator al tinerelor în Italia æi
Polonia;
- Costel R., de 35 de ani, fãrã ocupaåie
– racolator, gãzduitor, transportator æi
exploatator al tinerelor în Polonia;
- Alina B., de 24 de ani, fãrã ocupaåie,
racolator, gãzduitor, transportator æi
exploatator al tinerelor în Italia.
Doi dintre membrii reåelei au fost
identificaåi æi reåinuåi de poliåiætii de
frontierã la PTF Boræ, unul dintre
aceætia fiind oprit în momentul în care
intenåiona sã iasã din åarã, împreunã cu
alte trei victime, cu destinaåia Italia.
Ceilalåi trei traficanåi au fost reåinuåi, în
urma unor activitãåi complexe - ce au
constat în supravegheri æi descinderi –
derulate în municipiul Iaæi.
Cei în cauzã au fost prezentaåi
instanåei, pe numele lor fiind emise
mandate de arestare pentru 29 de zile,
cercetãrile fiind continuate de poliåiætii
de frontierã æi poliåiætii de la IPJ Iaæi, sub
supravegherea procurorilor, în vederea
depistãrii tuturor persoanelor implicate
æi stabilirii întregii activitãåi
infracåionale.
Aurica GIUVARA
Multiplicare a cunoætinåelor de combatere
a traficului de droguri
Perfecåionare Iaæi, care, în urmã cu douã
luni, au fost instruiåi în cadrul unui
seminar de pregãtire a formatorilor
desfãæurat la Constanåa. Aceætia au fost
sprijiniåi de cãtre Antonio Esteban Malo
- inspector æef în cadrul Poliåiei
Naåionale din Spania.
Participanåii au apreciat
cunoætinåele dobândite ca fiind
deosebit de utile, pentru activitatea
lor specificã æi s-au declarat încântaåi
de prilejul oferit de a-æi cunoaæte
colegii care lucreazã în noua
structurã de combatere a traficului
de substanåe interzise, înfiinåatã în
decembrie 2004.
La încheierea activitãåii, expertul
spaniol a fãcut aprecieri pozitive cu
privire la interesul manifestat de
ofiåerii participanåi æi modul de
organizare æi desfãæurare a seminarului
de cãtre cei doi formatori.
Vasilica TÃTARU

16 Ætiri
Tineri æi neliniætiåi
În noaptea de 12/13 mai a.c.,
poliåiætii de frontierã din cadrul
SPF Satu Mare au reåinut, în
apropierea frontierei, trei tineri
din judeåul Suceava, Ionel N., de
18 ani, Ioan C., de 20 ani æi Alina
C., de 18 ani, care încercau sã
treacã ilegal frontiera în
Ungaria. Din verificãrile
efectuate æi din declaraåiile celor
în cauzã a rezultat faptul cã
aceætia au fost returnaåi din
Germania în martie 2005, fiindule
suspendate paæapoartele pe o
perioadã de un an. Dorind sã
ajungã în Germania æi neavând
documente de cãlãtorie au
încercat sã iasã ilegal din
România, fiind reåinuåi de cãtre
poliåiætii de frontierã sãtmãreni.
Celor trei persoane li s-au
întocmit actele premergãtoare
începerii urmãririi penale sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de
tentativã la ieæirea din åarã prin
trecere ilegalã a frontierei.
Sorin FLORUÅ
Pastile Ecstasy ascunse printre scutece
Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii
vamali vasluieni au descoperit, ascunse
în unul din coletele transportate cu
un microbuz pe ruta Belgia - R.
Moldova æi „camuflate“ de scutece, 50
pastile Ecstasy æi un flacon de 4 grame
conåinând amfetamine.
În dimineaåa zilei de 11 mai a.c. s-
a prezentat la PTF Albiåa pentru a ieæi
din åarã, spre R. Moldova, cetãåeanul
moldovean V. P., care conducea un
microbuz ce transporta colete cu efecte
personale pe ruta Belgia - R. Moldova.
Având suspiciuni cu privire la
conåinutul coletelor, lucrãtorii vamali
æi poliåiætii de frontierã, în exercitarea
atribuåiilor stabilite prin lege, au
procedat la efectuarea unui control
amãnunåit al acestora.
Cu aceasta ocazie, a fost
descoperitã, în unul dintre colete,
ascunsã printre îmbrãcãmintea pentru
nou-nãscuåi, o poæetã de damã de
culoare maronie, suspectã. În
interiorul acesteia, într-un buzunar
prevãzut cu fermoar, au fost gãsite 50
comprimate de culoare roz
închis, inscripåionate „HD” în
greutate de 16 grame,
precum æi un tub din material
plastic, cu capac filetat,
conåinând o substanåã solidã
cristalinã, de culoare albã, suspecte a
fi droguri.
Procedându-se la testarea substanåelor,
cu ajutorul trusei narcotest, s-a
constatat cã pastilele reacåionau la
Ecstasy, iar substanåa albã la
amfetamine.
În cadrul cercetãrilor, æoferul
mijlocului de transport a declarat cã
acel colet îi fusese înmânat de o
persoanã fizicã din Belgia, pentru un
destinatar din Republica Moldova, el
necunoscând conåinutul acestuia.
Ca urmare a celor constatate, autoritatea
vamalã a procedat, în conformitate
cu prevederile legale în
vigoare, la reåinerea comprimatelor æi
a substanåei albe
cristalizate în vederea
confiscãrii, iar poliåiætii
de frontierã i-au
întocmit celui în
cauzã dosar penal
pentru sãvâræirea
infracåiunilor de introducere
æi scoatere
în/din åarã de droguri
de mare risc, respectiv
de contrabandã
calificatã. În prezent
cercetãrile sunt continuate de cãtre
reprezentanåii Serviciului de
Combatere a Crimei Organizate æi
Antidrog din cadrul IPJ Vaslui, în
vederea luãrii mãsurilor legale ce se
impun.
Mihai AMURÃRIÅEI

nr. 5/2005
Ætiri
17
Capturã record de åigãri
Doi cetãåeni moldoveni au încercat sã
introducã în åarã 365.800 pachete de
åigãri, în valoare de 6,66 miliarde lei,
marfã ce nu fusese declaratã la trecerea
frontierei. Astfel, la controlul executat, în
PTF Sculeni, în dimineaåa zilei de 19 mai
a.c., la intrarea în åarã, de cãtre poliåiæti
de frontierã împreunã cu lucrãtorii
vamali, asupra unui automarfar,
înmatriculat în R. Moldova, care, în baza
documentelor de însoåire a mãrfii
transporta 18,6 tone de ulei rafinat de
floarea soarelui pentru o societate
comercialã din Bistriåa Nãsãud, au
descoperit o însemnatã cantitate de
åigãri ascunsã în spatele mãrfii declarate.
Pe timpul verificãrilor efectuate, s-a
constatat cã cetãåeanul moldovean
Poliåiætii de frontierã din Punctul de
Trecere a Frontierei Albiåa au depistat
un cetãåean din R. Moldova care a
încercat sã intre în România folosindu -
se de un paæaport lituanian fals.
Leontie G., de 57 de ani, transporta,
ascunse æi nedeclarate, 127.500 pachete
de åigãri „Plugarul” æi 92.500 „Doina”, cu
Parfumuri contrafãcute de
peste 1,8 miliarde lei
În data de 11 mai a.c., s-a prezentat
în PTF Albiåa, pe sensul de ieæire din
åarã, un æofer ce conducea un mijloc de
transport încãrcat, conform documentelor
însoåitoare, cu echipamente electronice
din Austria pentru o firmã din R.
Moldova, sub acoperirea Convenåiei TIR.
Descoperind neconcordanåe între
datele înscrise în documentele însoåitoare
ale mãrfii transportate, membrii
echipei de control (poliåiæti de frontierã
æi lucrãtori vamali) au avut suspiciuni
cu privire la marfa existentã în mijlocul
de transport, motiv pentru care s-a luat
decizia desigilãrii TIR-ului. Cu aceastã
ocazie, în compartimentul de marfã, au
fost descoperite 2.234 flacoane de apã de
toaletã susceptibile a fi contrafãcute -
1.097 de sticle cu apã de toaletã purtând
însemnele mãrcii “Moschino” æi 1.137 de
sticle cu apã de toaletã purtând
însemnele mãrcii “DOLCE& GABANNA”,
cu o valoare pe facturã de 16.716 euro,
dar, în realitate, prin comercializarea pe
piaåa neagrã, s-ar fi obåinut aproximativ
50.000 de euro. De asemenea, prin
introducerea în circuitul comercial s-ar
fi adus atingere dreptului de proprietate
intelectualã asupra celor douã mãrci mai
sus menåionate. Verificându-se etichetele
flacoanelor la videospectrometru, s-a
constatat lipsa elementelor de siguranåã
ale producãtorului, descrise în cererea de
protejare a mãrcii depusã la Autoritatea
Naåionalã Vamalã.
Ca urmare a acestui fapt, autoritatea
vamalã a dispus reåinerea bunurilor, cu
o valoare de aproximativ 1,8 miliarde lei,
în vederea confiscãrii (conform Legii nr..
202/2000 privind unele mãsuri pentru
asigurarea dreptului de proprietate
intelectualã în cadrul operaåiunilor de
vãmuire) æi informarea proprietarilor de
marcã. În funcåie de rãspunsul acestora,
poliåia de frontierã va întreprinde
mãsurile legale ce se impun. (M.A)
Paæaport lituanian fals
timbre moldoveneæti, în valoare de
aprox. patru miliarde lei (110.000 euro)
pentru firma menåionatã în vederea
comercializãrii pe piaåa româneascã.
Åigãrile au fost confiscate de cãtre
autoritatea vamalã iar firma importatoare
a fost sancåionatã cu amendã
contravenåionalã de 75 milioane lei.
Æoferul mijlocului de transport s-a
ales cu un dosar penal, întocmit sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de
prezentare de acte nereale la autoritatea
vamalã.
În urmã cu aproximativ o lunã, tot la
intrarea în åarã, în baza unei informaåii,
poliåiæti de frontierã æi lucrãtori vamali
din acelaæi punct de trecere a frontierei,
sub coordonarea subcomisarului
Leonardo Melinte, au descoperit într-un
mijloc de transport înmatriculat în R.
Moldova, mai multe baxuri de åigãri
„Carpaåi”, cu timbre româneæti, ce erau
ascunse printre cutii ce conåineau tutun
tãiat.
La un control amãnunåit efectuat s-
a constatat cã în mijlocul de transport
condus de un cetãåean moldovean, N.
Bãlan, de 30 de ani, în care trebuia sã
se gãseascã doar tutun tãiat, se aflau
numai nouã cutii din aceastã marfã,
restul de 90 conåinând fiecare câte douã
baxuri a 810 pachete de åigãri marca
„Carpaåi”, însumând 145.800 pachete, în
valoare de 2,66 miliarde lei.
Totodatã, s-a contatat cã timbrele
româneæti conåineau elemente de
contrafacere, adicã, codul fiscal era altul
decât cel al S.C. ,,Tutunul Românesc”,
fapt confirmat de cãtre reprezentanåii
acestei societãåi.
Moldoveanului i s-a întocmit dosar
penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor
de prezentare de acte nereale la
autoritatea vamalã æi de tentativã de
punere în circulaåie de mãrfuri contrafãcute,
iar organul vamal a luat mãsura
indisponibilizãrii autovehiculului în
valoare de 550 milioane lei în vederea
continuãrii cercetãrilor æi confiscarea
cantitãåii respective de åigãri.
Aurica GIUVARA
Miercuri, 18 mai a.c., ora 19.30, s - a
prezentat pentru a intra în România prin
Punctul de Trecere a Frontierei Albiåa,
ca pasager într-un microbuz, un cetãåean
din R. Moldova.
Chestionat cu privire la destinaåie æi
scopul cãlãtoriei, cel în cauzã a declarat
cã se îndreaptã cãtre Franåa însã, în
paæaportul prezentat pentru controlul la
trecerea frontierei, nu avea aplicatã viza
Schengen necesarã. Fiindu-i solicitat de
poliåistul de frontierã un document
valabil prin care sã facã dovada cã poate
cãlãtori în U.E., cetãåeanul a prezentat
un alt paæaport, eliberat de autoritãåile
lituaniene cu aceleaæi date de identitate.
Verificându-l atent, poliåistul de
frontierã a observat cã fila informatizatã
a paæaportului lituanian nu era cea
originalã, ci a fost înlocuitã cu o filã falsã,
motiv pentru care s-a luat mãsura
întreruperii cãlãtoriei celui în cauzã
æi întocmirii dosarului de cercetare
penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor
de uz de fals æi complicitate la fals
material în înscrisuri oficiale.
Despre paæaportul lituanian, cetãåeanul
moldovean a declarat cã l-a cumpãrat
de la o persoanã necunoscutã din
Chiæinãu, contra sumei de 1.300 euro æi
a apelat la aceastã modalitate deoarece
nu a reuæit sã obåinã viza pe cale legalã.
Dosarul a fost prezentat Parchetului
de pe lângã Judecãtoria Huæi pentru a
dispune mãsurile legale.
Mihai AMURÃRIÅEI

18 Ætiri
Migranåi turci la Galaåi
„Aåi fost rãscumpãraåi! Puteåi pleca!”
Acestea au fost cuvintele folosite de
poliåiætii de frontierã „sub acoperire”
cãtre doi bãrbaåi ce trecuserã fraudulos
graniåa din Republica Moldova în
România. Poate pãrea surprinzãtor, dar
era nevoie de ele pentru a reuæi depistarea
unei reåele de migraåie ilegalã, care
acåiona în zona de est a åãrii noastre.
Totul a pornit în data de 13 mai a.c.,
când, acåionând în baza unei informaåii,
poliåiætii de frontierã gãlãåeni au depistat
æi reåinut, în apropierea liniei de
demarcaåie cu åara vecinã, douã persoane
ce trecuserã ilegal graniåa în România.
Din primele verificãri efectuate, a
rezultat cã persoanele sunt Zeynel C., de
48 ani, cetãåean turc expulzat din
România în cursul anului trecut æi
Constantin O., de 54 ani, cetãåean din
Republica Moldova, cãlãuza turcului.
Existând suspiciunea cã cetãåeanul
turc intenåioneazã sã-æi continue
cãlãtoria ilegalã cãtre Occident, apelând
æi la alte „ajutoare” aflate în România,
poliåiætii de frontierã au procedat la o aæa
zisã rãscumpãrare a celor doi (pusã la
cale de lucrãtori sub acoperire) pentru a
le da senzaåia cã îæi pot continua
planurile, concomitent luând mãsuri de
monitorizare a acestora în vederea
depistãrii complicilor æi stabilirii întregii
activitãåi infracåionale.
În acest mod, s-a stabilit cã turcul era
aæteptat, în municipiul Galaåi, de doi
conaåionali, stabiliåi în România de mai
multã vreme, care urmau probabil sã-l
ajute sã-æi îndeplineascã un vis mai vechi
(ajungerea în Occident).
Poliåiætii de frontierã i-au reåinut æi
pe cei doi complici, cãrora le-au întocmit
dosar penal pentru complicitate la
trecerea ilegalã a frontierei de stat.
Bogdan CARP
Moldovenii asalteazã Serbia
Nouã cetãåeni din R. Moldova,
ajutaåi de doi taximetriæti români,
au fost reåinuåi în timp ce încercau
sã treacã ilegal graniåa
În data de 16 mai, în jurul orei
21.30, poliåiætii de frontierã din cadrul
SPF Oraviåa, jud. Caraæ-Severin, care
executau misiuni de supraveghere a
zonei de responsabilitate, au observat
un grup compact de persoane, care se
îndrepta - peste câmp - cãtre linia de
demarcaåie dintre România æi åara
vecinã.
La vederea echipajului Poliåiei de
Frontierã, care s-a deplasat operativ în
vederea opririi persoanelor pentru
legitimare, patru bãrbaåi nu s-au supus
somaåiei legale prin voce æi, profitând
Vineri, 13 mai, în jurul orelor 22.30,
s-a prezentat în PTF Bechet, pentru
efectuarea formalitãåilor de intrare în
åarã, un cetãåean turc în vârstã de 41
ani, ce conducea un automarfar
încãrcat cu produse industriale, acestea
de acoperirile din teren, s-au dispersat,
încercând sã se ascundã.
Concomitent cu reåinerea celor cinci
persoane care s-au supus somaåiei,
poliåiætii de frontierã au demarat o
acåiune specificã, constituindu-se în mai
multe echipe operative, pânã dimineaåa
fiind depistaåi æi ceilalåi patru bãrbaåi,
care se ascunseserã în pãdurile din
apropierea zonei în care fuseserã
observaåi.
Din primele verificãri, s-a stabilit cã
cei în cauzã sunt cetãåeni din R.
Moldova, intraåi legal în România
câteva zile înainte, în baza documentelor
de cãlãtorie moldoveneæti valabile,
descoperite asupra lor.
Conform propriilor declaraåii, moldovenii
fuseserã transportaåi pânã în
Åigãri descoperite la Bechet
fiind destinate unei firme din Franåa.
La controlul de frontierã, efectuat de
cãtre echipa unicã de control formatã
din poliåiæti de frontierã æi lucrãtori
vamali, au fost descoperite nereguli la
sistemul de sigilare al compartimentului
de marfã. În urma suspiciunilor
apãrute, s-a efectuat un
control amãnunåit al mijlocului de
transport, în urma cãruia au fost
descoperite, în compartimentul de
marfã, ascunse æi nedeclarate, 3.000
pachete åigãri marca MEMPHIS.
Åigãrile, în valoare de 1.500
euro, au fost confiscate de cãtre
autoritatea vamalã, iar æoferul
automarfarului a fost sancåionat
contravenåional cu amendã în
valoare de 35 milioane lei.
Dãnuå RUDÃREANU
apropierea frontierei de douã taxiuri,
fapt pentru care, cu sprijinul autoritãåilor
de poliåie, s-a procedat la
oprirea în trafic, pe raza localitãåii
Doclin -jud. Caraæ Severin, a celor douã
autoturisme, în vederea continuãrii
cercetãrilor faåã de conducãtorii auto -
cetãåenii români Nicolae B., în vârstã
de 25 ani æi Mesac B., în vârstã de 41
ani.
Din cercetãrile efectuate, precum æi
din declaraåiile celor în cauzã, s-a
stabilit cã, în urma unui anunå apãrut
la mica publicitate într-un ziar din R.
Moldova, cei nouã cetãåeni moldovenidouã
femei æi æapte bãrbaåi, cu vârste
cuprinse între 19 æi 30 ani - au intrat
în contact cu un conaåional care, în
schimbul unor sume cuprinse între 300
æi 1.000 euro, i-a „sfãtuit” sã ia legãtura
cu cei doi taximetriæti români.
Dupã ce au intrat legal în åarã, cei
nouã cetãåeni moldoveni s-au deplasat
cu diferite mijloace de transport pânã
în localitatea Bocæa-jud. Caraæ Severin,
unde s-au întâlnit cu cei doi taximetriæti
care i-au transportat pânã în apropierea
frontierei, de unde le-au indicat
direcåia de deplasare cãtre åara vecinã.
Cetãåenii moldoveni au declarat cã
au achitat cãlãuzelor române doar
cursa - 250.000 lei de persoanã, urmând
sã ajungã ilegal în Italia pe cont
propriu, dupã trecerea frauduloasã a
frontierei în Uniunea Serbia æi
Muntenegru.
Celor nouã cetãåeni din Republica
Moldova li s-au întocmit dosare penale
pentru sãvâræirea infracåiunii de
tentativã de trecere ilegalã a frontierei
de stat, iar cetãåenilor români pentru
cãlãuzire æi trafic de migranåi,
cercetãrile fiind continuate în vederea
stabilirii întregii activitãåi infracåionale
a celor în cauzã.
Adina MAFTEI

nr. 5/2005
Ætampile false de Paæte
Poliåiætii de frontierã din cadrul
PTF Calafat au descoperit, în preajma
sãrbãtorilor de Paæte, patru ætampile
de trafic false aplicate în paæaportul
unui cetãåean român.
Astfel, în ziua de 28 aprilie a.c., s-
a prezentat pentru a intra în åarã
cetãåeanul român Valentin C., de 20 de
ani. Cu ocazia controlului de frontierã,
poliåiætii de frontierã au observat douã
ætampile de trafic româneæti false
Tentativã de trecere ilegalã a
frontierei eæuatã
Poliåiætii de frontierã din cadrul
IJPF Dolj au depistat un cetãåean turc
ce intenåiona sã iasã fraudulos din åarã
folosind paæaportul vãrului sãu. Astfel,
duminicã, 15 mai a.c., în jurul orelor
10.00, s-au prezentat pentru a ieæi din
åarã prin PTF Calafat trei cetãåeni
turci.
Cu ocazia efectuãrii controlului,
ag.s. a. Mihai Vass a descoperit, din
studiul paæapoartelor, cã unul dintre
cei trei cetãåeni turci nu are aplicatã
în paæaport ætampila de intrare în
România, iar fotografia din paæaport
nu corespunde cu fizionomia persoanei
prezentate la control.
Procedându-se apoi la un control
amãnunåit al autoturismului în care
aceætia se aflau, s-a descoperit în
torpedou un plic alb în care se afla un
paæaport turcesc, pe numele I.S.
Efectuându-se identificarea persoanei
prezentate la control cu cea din
paæaportul descoperit, s-a constatat cã
Record la aur æi argint
la Giurgiu
Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii
vamali giurgiuveni au înregistrat, la
mijlocul lunii mai a.c., cea mai mare
capturã de bijuterii din aur æi argint
din acest an. Cantitatea de metale
preåioase reåinute, pe care un cetãåean
turc încerca sã o introducã ilegal în
România, se ridicã la peste 3 kg, iar
valoarea estimatã este de aproximativ
1,3 miliarde lei.
Astfel, în dimineaåa zilei de
15 mai a.c., la PTF Giurgiu-
Rutier, s-a prezentat pentru a
intra în åarã un grup de 37
persoane (cetãåeni români æi turci) care
se întorceau din Turcia, cãlãtorind cu
un autocar condus de cetãåeanul turc
Aydin A., în vârstã de 33 ani.
Actionând în baza unei
informaåii conform cãreia,
în mijlocul de transport se
afla o cantitate semnificativã
de bijuterii ce
urmeazã sã fie introdusã
ilegal în åarã, poliåiætii de
frontierã æi lucrãtorii
vamali au procedat la
efectuarea unui control
amãnunåit al autocarului.
Cu aceasta ocazie, într-un locaæ
special amenajat în stâlpul din dreapta
spate al mijlocului de transport au fost
descoperite 11 pacheåele ambalate în
bandã adezivã, ce
conåineau circa 3
kg bijuterii din
aur (151 lanåisoare,
36 inele,
125 brãåãri, 446
perechi cercei, 11
pandantive, 21
ace de cravatã,
182 verighete) æi
aproximativ 230
grame bijuterii din argint (17 brãåãri,
18 perechi cercei, æapte inele, zece
pandantive, æapte lãnåisoare).
Fiind demarate cercetãrile, s-a
19
aplicate în paæaportul cetãåeanului
respectiv, acestea neprezentând caracteristicile
ætampilelor de trafic româneæti
ce se aplicã în punctele de
trecere a frontierei. Continuând studiul
paæaportului, au mai fost descoperite
alte douã ætampile de trafic tip
Schengen, respectiv de ieæire din
Ungaria æi de intrare în Austria, de
asemenea aplicate în fals. Numitului
i s-au întocmit acte premergãtoare
pentru sãvâræirea infracåiunii de
complicitate la fals material în
înscrisuri oficiale æi uz de fals.
D. RUDÃREANU
paæaportul descoperit aparåine persoanei
respective, în acesta fiind aplicatã
æi o ætampilã de intrare în Romania
valabilã.
Cetãåeanul turc a declarat cã
folosise paæaportul vãrului sãu
deoarece dorea sã meargã în Bulgaria
pentru câteva zile, iar el nu poseda viza
de intrare în aceastã åarã.
Persoanei în cauzã nu i s-a permis
ieæirea din åarã, iar poliåiætii de
frontierã au întocmit actele premergãtoare
pentru sãvâræirea infracåiunilor
de tentativã de trecere ilegalã
a frontierei de stat æi fals privind
identitatea.
Dãnuå RUDÃREANU
stabilit cã metalele preåioase aparåineau
æoferului care, conform propriilor
declaraåii, le achiziåionase în
åara de origine, în schimbul sumei de
30.000 USD, în vederea comercializãrii
pe piaåa neagrã de desfacere din
România æi obåinerii, în acest mod, de
profituri ilicite substanåiale.
Întrucât bijuteriile nu au fost
declarate, lucrãtorii vamali au luat
mãsura reåinerii bijuteriilor în vederea
confiscãrii, conform prevederilor din
Regulamentul de aplicare a Codului
vamal al României (H.G. nr.
1114/2001), iar cetãåeanul turc a fost
sancåionat cu o amendã contravenåionalã
de 25 milioane lei, conform
reglementãrilor legale în vigoare.
Fabian BÃDILÃ

20
Documentar
Paæaportul de serviciu românesc
Coperta exterioarã
Prima copertã
interioarã
Tipar intaglio
Microtext tipãrit
intaglio
Imagine latentã
Prima copertã
interioarã - vizualizare
în luminã UV
A doua copertã
interioarã - vizualizare
în luminã UV
Filã din paæaport -
vizualizare
în luminã UV

nr. 5/2005
21
A doua copertã
interioarã
Broæarea în luminã albã æi UV
Tipar intaglio
Fila informatizatã cu datele de identificare ale persoanei
Filã din paæaport
Stema
României
Vizualizare în luminã
albã prin transparenåã
Filigranul
Desen de fond
tipãrit offset
Pagini realizate
cu sprijinul
Serviciului
Criminalistic
al IGPF

22 Documentar
Managementul securizãrii frontierei României
Ca viitoare åarã membrã a Uniunii
Europene, România trebuie sã adopte
o atitudine strategicã æi sistemicã
privind problemele legate de managementul
frontierelor sale interne æi
externe, în cadrul cãreia sã fie angrenate
toate structurile cu atribuåii æi
competenåe în domeniu.
Aceastã atitudine strategicã
trebuie sã abordeze cele mai importante
aspecte legate de fluidizarea
traficului în punctele de trecere a
frontierei æi combaterea eficientã, la
nivelul cerinåelor impuse de Uniunea
Europeanã, a fenomenului infracåional
transfrontalier.
Poziåionarea geograficã a frontierelor
României impune o abordare
regionalã æi sistemicã a problemelor
legate de managementul unui segment
deosebit de important din viitoarea
frontierã externã a Uniunii Europene
æi de perspectiva integrãrii în spaåiul
Schengen. Importanåa este datã, în
principal, de lungimea segmentului de
frontierã - peste 2000 km - æi de situarea
pe direcåia Est-Vest a fenomenelor
infracåionale transfrontaliere, în cadrul
cãrora un loc important îl ocupã
migraåia ilegalã, traficul cu persoane
æi cu maæini de lux furate.
Eforturile vor trebui direcåionate
pentru aplicarea mãsurilor de reconstrucåie
a sistemului instituåional,
descentralizarea decizionalã,
ridicarea responsabilitãåii
æi a nivelului profesional
al personalului,
perfecåionarea procedurilor
de supraveghere æi control
al trecerii frontierei de stat,
în conformitate cu standardele
europene, creæterea
în eficienåã operativã æi
economicã a suportului
logistic, în continuã dezvoltare
æi modernizare,
prin eforturi proprii æi cu
un sprijin extern decisiv.
Aceste demersuri nu
pot fi gestionate decât prin
adoptarea unui management
eficient æi pragmatic
pentru îndeplinirea cu succes, profesionalism
æi responsabilitate de cãtre
personalul Poliåiei de Frontierã a
misiunilor æi au ca scop principal
securizarea frontierei de Nord-Est a
României, viitoarea frontierã externã
a Uniunii Europene.
Îndeplinirea acestor obiective
impune stabilirea prioritãåilor æi
identificarea cãilor de realizare a lor,
care sã se constituie într-un program
managerial propriu de securizare a
acestei frontiere.
Complexitatea obiectivelor ce
trebuie atinse æi a misiunilor necesare
a fi îndeplinite în domeniul securizãrii
frontierei de N-E a României, impun
o abordare modernã, europeanã a
relaåiilor de cooperare interne æi
externe, care sã asigure noi valenåe
cantitative, dar mai ales calitative,
activitãåilor informativ-operative în
lupta de combatere a infracåionalitãåii
transfrontaliere æi a criminalitãåii
organizate internaåionale.
Caracteristicile
fenomenului infracåional
transfrontalier
Securizarea frontierei de N-E a
României, viitoare frontierã externã a
Uniunii Europene, impune organizarea
æi desfãæurarea unor acåiuni
privind alinierea permanentã a
legislaåiei de frontierã române æi
transformarea instituåionalã a
structurilor PFR pentru a deveni
compatibile cu cele similare europene.
Între obiectivele necesare a fi atinse
pentru transformarea structurilor
Poliåiei de Frontierã, consider a fi „de
prioritate zero“ pe cele privind: creæterea
capacitãåii instituåionale în ceea
ce priveæte controlul frontierei æi
migraåiei preocuparea pentru combaterea
infracåionalitãåii transfrontaliere
perfecåionarea legislaåiei
naåionale în domeniul managementului
æi controlului frontierei aplicarea
cadrului aferent politicii de vize
reglementarea raporturilor juridice
de colaborare la frontierã cu statele
vecine creæterea rolului centrelor de
contact (Giurgiu, Oradea, Galaåi), în
special a celui de la Oradea, unde, în
prezent, poliåiætii de frontierã români
lucreazã împreunã cu reprezentanåi ai
Poliåiei de Frontierã din mai multe
state combaterea corupåiei.
Aplicarea legislaåiei de bazã - OUG
nr. 105, privind frontiera de stat a
României æi OUG nr. 104, privind
organizarea æi funcåionarea Poliåiei de
Frontierã Române, adaptate acquisului
comunitar - creeazã cadrul
legislativ æi instituåional pentru
structurile cu atribuåii la frontierã. De
importanåã majorã, consider cã sunt
mãsurile de creætere a gradului de
dotare cu tehnicã æi aparaturã de nivel
european, care impun orientarea
perfecåionãrii resurselor umane aflate
la dispoziåie pentru a fi în mãsurã sã
le foloseascã cu rezultate maxime.
Caracteristicile principale ale
situaåiei operative la frontierã conåin
æi modalitãåile în care foråele Poliåiei
de Frontierã fac faåã provocãrilor ce se
manifestã la graniåele åãrii, folosirea în
misiuni a efectivelor æi pun în evidenåã
rezultatele acåiunilor poliåieneæti,
astfel: direcåia de manifestare a
fenomenului migraåionist desprinsã
din analiza evenimentelor de acest gen,
este de la Est æi Sud cãtre Vest pe
traseele fenomenelor infracåionale
acåioneazã reåele internaåionale bine
organizate, asigurate financiar, tehnic
æi informativ, care desemneazã pe
unele componente structurile cu
atribuåii în combatere frontiera de
sud a României se înscrie pe una dintre
rutele europene pentru transportul
drogurilor, în viitor åara noastrã
putând sã devinã, în funcåie de
„cerere”, åarã de destinaåie pentru
asemenea transporturi frontiera
de vest cumuleazã infracåiuni
de toate genurile, în ambele
sensuri, o amploare mai mare
existând în domeniile migraåiei æi
traficului ilegal de persoane în
majoritatea PTF-urilor, se constatã
tendinåa de creætere a volumului
bunurilor care se încearcã
a fi introduse ilegal în România
pentru comercializare portul
Constanåa, precum æi unele porturi
de la Dunãre constituie zone
unde fenomenul infracåional
transfrontalier se manifestã pe
toate componentele sale mãsurile
luate de Poliåia de Frontierã la
frontiera de vest privind controlul
exigent al cetãåenilor români, pentru
ca aceætia sã îndeplineascã, la un nivel
superior, condiåiile privind ieæirea æi
circulaåia în spaåiul european, creeazã
o presiune crescândã asupra frontierei
verzi datoratã celor care încearcã sã
iasã ilegal.
- Va urma -
Neculai BURNICHI

nr. 5/2005
23
Noi dotãri ale PFR
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã Române a
achiziåionat, prin fonduri Phare, o serie de mijloace auto,
navale, precum æi aparaturã de specialitate.
Astfel, conform Contractului Phare nr. 2002/
000–586.04.14–A.1.2 EuropeAid/116464/D/S/RO.: Continuarea
întãririi managementului æi controlului la frontierã æi
sporirea mobilitãåii auto æi navale la frontierele cu Ucraina æi
Moldova pe râul Prut, au fost achiziåionate mijloace auto æi
navale.
Din lotul 3, fac parte motocicletele de teren pe patru roåi-
ATV-ce sunt destinate exclusiv terenului accidentat. Cele 152
de bucãåi au o valoare de 2.045.281 euro, iar termenul de livrare
este sfâræitul lunii mai, începutul lunii iunie. Acestea vor fi
distribuite dupã cum urmeazã: IJPF Satu Mare - 12, IJPF
Maramureæ -16, IJPF Suceava -12, IJPF Botoæani -20, IJPF
Iaæi -20, IJPF Vaslui -15, IJPF Galaåi-15, IJPF Brãila -8, IJPF
Tulcea -20, IJPF Constanåa -14.
Autoturismele marca Opel, tip A-H, varianta BE 11, sub
denumirea comercialã de Opel Astra, fac parte din acelaæi
contract (lotul 1). Acestea sunt utilizate, în principal, pe
comunicaåii. Pânã pe 25 mai a.c., au fost livrate toate cele 102
autoturisme. Acestea sunt distribuite dupã cum urmeazã: IJPF
Satu Mare -3, IJPF Maramureæ -6, IJPF Suceava -10, IJPF
Botoæani -15, IJPF Iaæi -14, IJPF Vaslui-16, IJPF Galaåi - 16,
IJPF Brãila -03, IJPF Tulcea-10, IJPF Constanåa -7, IGPF -
2. Valoarea totalã a contractului se ridicã la 1.493.382 euro.
În acelaæi contract, dar lotul 6, gãsim ambarcaåiunile
Hovercraft, adicã ambarcåiunile pe pernã de aer. Toate cele
6 bucãåi trebuie livrate pânã la sfâræitul lunii iunie a.c. la IJPF
Tulcea, pentru a fi utilizate în Delta Dunãrii. Valoarea totalã
a contractului este de 397.880 euro.
În luna aprilie a.c. au fost livrate, fãcând parte din acelaæi
contract (lotul 2), 66 de autoturisme marca Nissan
Terrano, distribuåia fiind urmãtoarea: IJPF Satu-Mare -4,
IJPF Maramureæ -5, IJPF Suceava -4, IJPF Botoæani -7, IJPF
Iaæi-9, IJPF Vaslui -11, IJPF Galaåi -7, IJPF Brãila -5, IJPF
Tulcea -11, IJPF Constanåa -2, IGPF -1. Valoarea contractului
este de 1.600.624 euro. Destinaåia acestora de utilizare este pe
teren æi comunicaåii.
Cel de-al doilea Contract Phare, aflat încã în faza de derulare
- Sporirea operaåiunilor de control æi verificare la PTF, numãrul
2002/000 – 586.04.14 – A.1.2 EuropeAid / 116463/D/S/RO - se
referã la achiziåionarea de echipamente specifice muncii în
punctele de control trecere frontierã, dar nu numai. Lotul 6
include 31 echipamente de detectare a falsurilor -
videocomparatoare spectrale. Totalul investiåiei se ridicã
la 575.701 euro. Data limitã a livrãrii este 15 iunie a.c., iar
distribuåia se prezintã astfel: IJPF Tulcea-1, IJPF Giurgiu-1,
IJPF Mehedinåi-2, IJPF Caraæ Severin -2, IJPF Timiæ -2, IJPF
Satu Mare -1, IJPF Arad -2, IJPF Maramureæ -1, PTF Aeroport
„Henri Coandã“-2, PPF Aeroport „Aurel Vlaicu“ -1, PPF
Aeroport Sibiu-1, PPF
Aeroport Târgu Mureæ-1,
PPF Aeroport Cluj-1.
Videocomparatoarele sunt
destinate analizei
documentelor (vize æi
bancnote), în luminã
normalã, UV (ultra violetã)
æi IR (infra roæu), pentru a
fi descoperit orice gen de
falsificare, contrafacere sau
alterare. În lotul 5 sunt 161
lãmpi ultra-violete fixe, în
valoare de 21.960 euro. Data
de livrare este 15 iunie a.c.,
iar beneficiarii sunt IJPF
Cãlãraæi -4, IJPF Giurgiu -
9, IJPF Tulcea -5, IJPF Dolj -7, IJPF Mehedinåi -10, IJPF Caraæ-
Severin -4, IJPF Timiæ -13, IJPF Satu Mare -4, IJPF Arad-6,
IJPF Maramureæ -6, IJPF Suceava -6, IJPF Botoæani -5, IJPF
Iaæi -7, IJPF Vaslui -7, IJPF Galaåi -10, IJPF Constanåa -12,
IJPF Tulcea -5, IJPF Brãila -5, PPF Aeroport „Aurel Vlaicu“-
9, PPF Aeroport „Henri Coandã“-14, PPF Aeroport Sibiu-5, PPF
Aeroport Târgu Mureæ-3, PPF Aeroport Cluj-2.
Nu în ultimul rând amintim, din lotul
1, cele 16 echipamente folosite în
investigaåii criminalistice universale.
Valoarea acestora este de 5.958 euro æi au
fost deja distribuite astfel: IJPF Giurgiu-
2, IJPF Timiæ-2, IJPF Arad-2, IJPF
Suceava-1, IJPF Botoæani-1, IJPF Galaåi-
2, IJPF Iaæi-2, IJPF Vaslui-2, PPF Aeroport
Henri Coandã-1, PPF Aeroport Aurel
Vlaicu-1. De asemenea, data limitã a
livrãrii acestora este tot 15 iunie a.c.
Ætefan ANDREESCU

24 Pregãtire
REÅEA EUROPEANÃ DE ÎNVÃÅÃMÂNT POLIÅIENESC -
iniåierea unor noi concepte moderne de pregãtire continuã în spaåiul comunitar
Ultimele evoluåii înregistrate la
nivel european în domeniul afacerilor
interne sunt marcate de îngrijorarea
tot mai sporitã faåã de un aspect care,
la reuniunea Consiliului de Miniætrii
pentru Justiåie æi Afaceri Interne de la
Haga, din noiembrie 2004, a fost
considerat „o problemã majorã -
migraåia ilegalã”.
Cu acelaæi prilej, au fost oferite æi
câteva recomandãri, adresate în special
statelor membre, agenåiilor naåionale
de aplicare a legii æi structurilor comunitare,
în sensul existenåei unei necesitãåi
stringente a îmbunãtãåirii
schimbului de date æi informaåii în
domeniul combaterii criminalitãåii
transfrontaliere, cooperare operativã
îmbunãtãåitã, inclusiv prin acåiuni
comune æi ofiåeri de legãturã,
precum æi eficientizarea activitãåii
agenåiilor europene cu
responsabilitãåi în aceastã arie de
activitate. Pentru a asigura un
impuls mai puternic demersurilor
de armonizare a diferitelor
sisteme naåionale æi o interrelaåionare
cât mai eficientã a
acestora, a apãrut ideea asigurãrii
unei forme de pregãtire
continuã comunã la nivel european,
care sã tindã spre uniformizarea
procedurilor poliåieneæti
æi asigurarea unei interconectãri
reale la aceleaæi concepte æi
modele de abordare a problematicii
transfrontaliere.
Prin crearea instituåiei Colegiului
European de Poliåie
(CEPOL), cu sediul la Brumshill,
în Marea Britanie, tendinåei
europene de uniformizare a
pregãtirii continue i s-a creat cadrul
necesar pentru dezvoltare, iar ideile de
promovare a celor mai bune practici în
munca de poliåie au prins substanåã,
inclusiv la nivelul specialiætilor chemaåi
sã identifice soluåii pentru dificultãåile
create de diversitatea sistemelor
naåionale de securitate internã.
Pentru a da curs acestor deziderate,
sub egida CEPOL, s-a dezvoltat o serie
de iniåiative æi s-au desfãæurat mãsuri
concrete de aliniere a capacitãåilor UE
de pregãtire continuã a personalului cu
atribuåii de aplicare a legii în statele
membre. Una din aceste iniåiative se
referã la crearea unei Reåele
Europene de Învãåãmânt Poliåienesc
(EPLN - European Police
Learning Network), care reflectã
tendinåele actuale de armonizare.
Programul este accesibil prin
intermediul Internet-ului, cu accesarea
site-ului oficial al CEPOL, prin
asigurarea unor link-uri la programul
EPLN. Acest program este format din
trei pãråi distincte. În concepåia
organizatorilor, prima componentã se
prezintã ca fiind o bazã complexã de
date, accesibilã unui numãr restrâns
de utilizatori, care conåine informaåii
detaliate despre o anumitã tematicã
abordatã de un autor sau de un grup
de autori. European Police Knowledge
Net (EPKN), în prezent singura
funcåionalã a EPLN, se referã tocmai
la utilizarea acestei baze date. Celelalte
douã elemente ale EPLN, EPSN
(study) æi EPDN (discussion) servesc,
în prezent, doar conceptual intenåiei de
a crea, pe viitor, un sistem de comunicare
deschis unui numãr restrâns de
utilizatori (care sã asigure un anumit
grad de confidenåialitate æi securitate)
æi un sistem de învãåãmânt la distanåã
(funcåia de studiu).
Cele trei funcåii ale programului
sunt astfel realizate încât sã rãspundã
necesitãåilor actuale de pregãtire
continuã, la un nivel superior, pentru
un numãr redus de utilizatori, în
special prin baza de date disponibilã æi,
în viitorul apropiat, prin asigurarea
posibilitãåilor preconizate, de
comunicare æi studiu.
Acest sistem este destinat sã
faciliteze armonizarea structurilor de
poliåie din Uniunea Europeanã.
Cunoætinåele æi experienåa vor putea fi,
astfel, împãrtãæite fãrã limite de timp
æi spaåiu. Acest fapt va duce, în primul
rând, la o mai bunã înåelegere a
întregului concept de securitate internã
europeanã, construit dintr-o diversitate
de sisteme naåionale poliåieneæti.
Demersul se doreæte a fi întreprins prin
realizarea condiåiilor necesare asigurãrii
interoperabilitãåii în domeniul
aplicãrii legii, unicul element care
poate crea premisele dezvoltãrii æi
menåinerii unui „spaåiu al securitãåii,
libertãåii æi justiåiei…” în Europa.
Principalul avantaj al implementãrii
conceptului EPLN rezidã în
faptul cã informaåia poate circula, la un
anumit nivel, într-un mediu cu acces
restricåionat, fãrã limitã de timp sau
spaåiu, ceea ce va determina o înåelegere
mai bunã a diferitelor sisteme æi
proceduri poliåieneæti europene.
Grupa åintã de utilizatori ai
programului EPLN sunt ofiåeri de
poliåie superiori, specialiæti în problematica
poliåieneascã æi cercetãtori ai
tematicii abordate.
Tematica de referinåã a bazei de
date accesibile la momentul actual
cuprinde teme variate,
precum: Infracåionalitate,
Droguri, Mediu, Migraåie,
Organizare, Prevenire, Ordine
Publicã, Legi speciale,
Trafic rutier, Tineret etc.
Exemplificãm, doar pentru
tema Migraåie, urmãtoarele
aspecte relevante: azil,
frontiere, supraveghere internã
a strãinilor, supraveghere
æi control la frontierã, politici
æi strategii pentru cooperarea
la frontierã, utilizarea documentelor
false æi falsificate în
tranzitul frontierei, aspecte
generale, titluri de æedere,
introducerea datelor biometrice
în documentele de
cãlãtorie etc.
Pentru România, singura
contribuåie existentã în baza
de date a acestui program se
referã la «Influenåa germanã în crearea
unui sistem integrat de securitate la
frontiera de stat a României» æi
aparåine semnatarului acestui articol.
Prin intermediul coordonatorului
naåional al EPLN pentru România,
comisarul-æef Daniel Barbu, director
adjunct al Direcåiei de Management æi
Resurse Umane din MAI, primele
mãsuri pentru popularizarea conceptului
în România au fost deja
demarate, prin adresarea unor invitaåii
conducãtorilor principalelor structuri
ale Ministerului Administraåiei æi
Internelor (din care exemplificãm:
Poliåia de Frontierã, Poliåia Românã,
Agenåia Naåionalã Antidrog, Jandarmeria
Românã etc.), de a participa,
prin contribuåii personale ale specialiætilor
din cadrul acestor structuri,
interesaåi sã împãrtãæeascã din
experienåa lor, starea de fapt actualã
în România într-un anumit domeniu cu
implicaåii relevante din tematica

nr. 5/2005
25
precizatã, rezultatele de lucru obåinute
æi cele mai bune practici folosite în
activitatea de zi cu zi, colegilor
europeni implicaåi în EPLN.
Programul este activ de aproximativ
doi ani de zile (din 2003) æi cã
numãrul documentaåiilor naåionale
introduse se ridicã la 230, conåinând
elementele cele mai diverse æi
relevante pentru munca de poliåie,
indiferent cã e vorba de poliåie de
frontierã, poliåie criminalã, jandarmerie
sau de alte structuri cu atribuåii
în asigurarea unui anumit nivel de
securitate internã. Reåinând faptul cã
existã peste 1200 de utilizatori din
toate statele membre ale Uniunii
Europene, statele asociate (Norvegia
æi Islanda) æi statele candidate
(România æi Bulgaria), dar æi din
organizaåii comunitare, realizãm æi
aria de recepåie a informaåiilor transmise
prin intermediul contribuåiilor
naåionale.
De nenumãrate ori, factori de
decizie europeni, consilieri strãini sau
simpli vizitatori ai åãrii noastre au
susåinut cã, înainte de a veni în
România, percepåia avutã despre
realitãåile româneæti nu corespundea
cu ceea ce au regãsit aici. În acest sens,
fiecare demers eficient de a prezenta
date æi informaåii reale despre tot ceea
ce a fost realizat în domeniul
securitãåii interne æi ordinii publice în
åara noastrã capãtã o semnificaåie
deosebitã, mai ales cã autoritãåile
române chiar au înregistrat progrese
reale pe calea modernizãrii æi reformei
structurale instituåionale, iar rezultatele
concrete demonstreazã eficienåa
mãsurilor interne de a atinge un nivel
superior de securitate internã.
În acest sens, opinãm cã utilitatea
unui program care oferã posibilitatea
gratuitã de a prezenta informãri,
concepte æi idei proprii dezvoltate de
lucrãtorii români pot avea un impact
deosebit pentru partenerii strãini
implicaåi în EPLN, nu mai trebuie
demonstratã.
Considerãm cã folosirea limbii
engleze ca limbã de lucru general
acceptatã de promotorii programului
nu face decât sã uæureze accesul a unei
baze cât mai largi de utilizatori,
având în vedere numãrul mare de
cunoscãtori ai acestei limbi de
circulaåie internaåionalã.
Detalii suplimentare despre
utilizarea conceptului EPLN la nivel
european pot fi obåinute accesând siteul
CEPOL, apoi urmarea link-ului
„About EPLN”.
Cristian Flavius IONUÆ
Pregãtirea profesionalã - parul
nevãzut din propriul ochi
Un studiu efectuat pe eæantioane
reprezentative din trei subunitãåi ale
IJPF Mehedinåi relevã faptul cã
pregãtirea profesionalã constituie un
factor esenåial pentru optimizarea
activitãåii æi creæterea randamentului
la locul de muncã al poliåiætilor de
frontierã.
Astfel, la itemul: „De ce anume
credeåi cã depinde funcåionarea în
condiåii optime æi eficiente a
activitãåii în unitãåile MAI?, dintre
cei zece factori ai itemului, peste 98%
din subiecåi au optat pentru factorul a.
„De pregãtirea profesionalã a
cadrelor”, majoritatea plasându-l pe
primul loc, urmat pe locul doi de
factorul b. „De felul cum este
organizatã munca” æi pe locul trei de
factorul e. „De dotarea tehnicã”.
Alegerile fãcute la itemul: „Dacã
existã unele probleme pe locul
dumneavoastrã de muncã (în
afara celor financiare), cãror
factori s-ar datora?, relevã existenåa
unor pãreri diversificate, la câte douã
subunitãåi menåinându-se însã factorii
i. „Calificãrii, pregãtirii slabe a
personalului”, o. „Organizãrii
proaste, defectuoase a muncii” æi
u. „Slabei promovãri a imaginii
instituåiei în exterior”.
Prin urmare, subiecåii conætientizeazã
importanåa pregãtirii profesionale
pentru succesul activitãåii,
recunoscând însã æi existenåa unui
deficit al pregãtirii profesionale
individuale.
Cu toate acestea, opåiunile fãcute
la itemul: „Consideraåi cã munca pe
care o desfãæuraåi:
a. Corespunde pregãtirii dumneavoastrã
profesionale;
b. Depãæeæte posibilitãåile dumneavoastrã
fizice;
c. Depãæeæte nivelul dumneavoastrã
de pregãtire profesionalã;
d. Este sub nivelul pregãtirii
dumneavoastrã profesionale, fapt
pentru care vã doriåi sã desfãæuraåi
o muncã mai complexã”,
unde majoritatea subiecåilor au optat
pentru factorul a, iar aproximativ 10%
din subiecåi au optat pentru factorul d.,
relevã incapacitatea subiecåilor de a-
æi autoevalua corect propriul potenåial
profesional (fiecare considerându-se
pregãtit conform cerinåelor postului,
pasând deficitul de pregãtire profesionalã
pe care-l resimt æi-l recunosc,
la cei din jurul lui).
Totodatã, alegerile evidenåiazã æi
existenåa unei tendinåe de supraapreciere
- rezultatul unei discrepanåe
între dorinåele, nevoile personale ale
unor subiecåi (cum ar fi aceea de a avea
o funcåie mai mare) æi incapacitatea
instituåiei de a le satisface. Toate
acestea pot avea repercusiuni asupra
motivaåiei subiecåilor, asupra implicãrii
în muncã æi chiar asupra structurii lor
de personalitate, existând tendinåa
dezvoltãrii unor stãri depresive.
O posibilã cauzã a incapacitãåii
subiecåilor de a-æi autoevalua corect
propriul potenåial aptitudinal æi
automat a incapacitãåii de a conætientiza
aportul personal pe care-l au în
însuæirea cunoætinåelor profesionale,
poate fi însãæi programa actualã de
pregãtire profesionalã, aspect dedus
din interviurile individuale purtate cu
subiecåii, unde majoritatea au declarat
cã tematica este prea stufoasã (multe
teme cu aspect pur teoretic) æi nu
corespunde în totalitate cu nevoile
practice, din teren, ale poliåistului de
frontierã. Cu alte cuvinte, subiecåii nu
cunosc (sau poate nu li s-a explicat)
care este scopul final al însuæirii
informaåiilor oferite de unele teme.
Aceastã percepåie a subiecåilor faåã
de tematica de pregãtire, face ca ea sã
fie „digeratã” mai greu æi chiar sã
bulverseze mecanismele cognitive, ca
rezultat al unei alte discrepanåe, de
data aceasta între nevoile profesionale
ale subiecåilor æi cerinåele de linie ale
instituåiei.
Aspectele constatate nu sunt deloc
de neglijat æi necesitã o analizã
amãnunåitã atât a tematicii de
pregãtire profesionalã, care trebuie sã
fie de actualitate, practicã æi la subiect,
cât æi a tehnicilor utilizate de formatori,
menite sã determine subiecåii sã
conætientizeze importanåa temelor æi,
totodatã, sã-i determine sã aplice
conåinutul lor în activitatea practicã.
Mariana CENEA

26 Instituåii comunitare
Urmare din numãrul trecut
Comentarii privind construcåia Sistemului
de Securitate European (III)
Cooperarea mai strânsã în
materie de apãrare reciprocã este
deschisã tuturor Statelor membre ale
Uniunii, care sunt obligate sã subscrie la
declaraåia titlu, care cuprinde æi lista cu
Statele participante. Dacã un stat
membru participant la aceastã cooperare
face obiectul unei agresiuni armate pe
teritoriul sãu, are dreptul sã informeze
despre aceastã situaåie celelalte state
participante æi poate solicita ajutor æi
asistenåã din partea acestora. În aceste
situaåii, Consiliul de Securitate al
Naåiunilor Unite va fi informat imediat cu
privire la agresiune æi la mãsurile luate
în consecinåã.
O altã inovaåie pe care o introduce
Constituåia este cea denumitã Clauza de
solidaritate æi se referã la situaåia în care
unul dintre Statele membre este obiectul
unui atac terorist sau al unei catastrofe
naturale ori provocatã de om, când Statele
membre mobilizeazã toate instrumentele
de care dispun, inclusiv resursele militare
puse la dispoziåia sa, în vederea:
a) prevenirii ameninåãrii teroriste pe
teritoriul statelor membre; b) protejãrii
instituåiilor democratice æi a populaåiei
civile de un eventual atac terorist; c)
acordãrii de asistenåã unui stat membru
pe teritoriul acestuia, la cererea
autoritãåilor sale politice, în cazul unei
catastrofe. Modalitãåile de punere în
aplicare a acestei dispoziåii sunt definite
în articolul III-231. În astfel de situaåii, la
propunerea Comisiei æi a ministrului
afacerilor externe al Uniunii, Consiliul de
Miniætrii adoptã o decizie europeanã care
defineæte modalitãåile de punere în
aplicare a Clauzei de solidaritate, despre
care este informat æi Parlamentul
European. Pentru a permite Uniunii sã
activeze în mod eficient, în toate situaåiile
de acest gen, Consiliul European
procedeazã la o evaluare periodicã a ameninåãrilor
cu care se confruntã Uniunea.
Menåinerea pãcii æi întãrirea
securitãåii internaåionale constituie, am
vãzut, scopuri prioritare pentru acåiunile
Uniunii Europene. În acest scop, Uniunea
nu se concentreazã numai pe
dimensiunea militarã a conceptului,
întrucât securitatea æi pacea solicitã „sã
nu închidem ochii în faåa injustiåiei care
existã în lume. Potrivit propriilor
concepåii, Uniunea - care se considerã o
putere - doreæte ca raporturile
internaåionale sã evolueze æi sã producã
avantaje nu numai pentru åãrile bogate,
ci, îndeosebi, pentru åãrile cele mai
sãrace”. Deci, ea (Uniunea) doreæte sã
imprime mondializãrii principiile eticii, ale
solidaritãåii æi dezvoltãrii durabile.
În altã ordine de idei, putem constata
cã Uniunea Europeanã nu dispune
astãzi de instrumentele strategice
variate - de ordin diplomatic, economic,
cultural æi militar – care sã-i
permitã sã aibã æi sã joace rolul de
putere mondialã de tip nou, de
regulatoare a sistemului internaåional æi
de contrabalans al puterii hegemonice a
SUA, ori, este evident cã unul dintre
mijloacele de contrabalansare æi de
influenåare a SUA în domeniul gestionãrii
securitãåii mondiale, constã în dezvoltarea
politicilor de prevenire a
conflictelor.
Prevenirea conflictelor este, în
zilele noastre, o preocupare de primã
importanåã atât pentru State cât æi
pentru organizaåiile internaåionale:
„eæecul prevenirii poate avea numeroase
repercusiuni æi costuri importante la nivel
internaåional. De aceea, reuæita prevenirii
necesitã frecvent decizia æi aprobarea
întregii comunitãåi internaåionale. Ea
poate consta într-un ajutor pentru
dezvoltare sau în alte acåiuni susceptibile
sã contribuie la eliminarea cauzelor profunde
ale conflictelor potenåiale; ea poate
fi sub forma sprijinului acordat
iniåiativelor luate pe plan local pentru
promovarea bunei autoguvernãri, a
respectãrii drepturilor æi libertãåilor
individuale ale omului sau a Statului de
drept; ori poate lua forma misiunilor
bunelor oficii, eforturilor de mediaåiune æi
altor acåiuni destinate sã favorizeze
dialogul æi reconcilierea. În numeroase
cazuri, sprijinul internaåional la eforturile
de prevenire poate lua forme de mãsuri
incitante; în alte situaåii se poate apela la
mãsuri de constrângere, îndeosebi
punitive”.
În fapt, Uniunea Europeanã
încearcã, de câåiva ani, sã punã în
operã instrumentele sale strategice
(politica comercialã, cooperarea, ajutorul
pentru dezvoltare, ajutoarele umanitare…)
pentru a juca un rol preventiv
în lume. Tocmai aceastã dimensiune a
politicii externe a Uniunii Europene a
cunoscut, în ultima vreme, dezvoltãri
importante. Amintim, astfel: Raportul
Solana – Patten, prezentat Consiliului
European de la Nisa, la 30 noiembrie
2000, intitulat „Ameliorarea coerenåei æi
eficacitãåii acåiunii Uniunii Europene în
domeniul prevenirii conflictelor” din 11
aprilie 2001; sau „Programul Uniunii
Europene pentru prevenirea conflictelor
violente” adoptat de Consiliul European
de la Goteborg, în 15 æi 16 iunie 2001. Cu
adoptarea în anul 2004 a Constituåiei
pentru Europa, cadrul juridic pentru
desfãæurarea acåiunilor preventive ale
Uniunii Europene pot demara fãrã
opreliæti.
În aæteptarea multiplicãrii acåiunilor
cuprinse în Programul menåionat, nu ne
rãmâne decât sã subliniem importanåa
deosebitã a efortului menit sã
consolideze coerenåa în utilizarea
instrumentelor æi a posibilitãåilor de
care dispune Uniunea Europeanã, de
asemenea manierã încât sã asigure
abordarea transversalã a tuturor
problemelor ce åin de politica sa
externã. Pe de altã parte, trebuie sã
observãm æi necesitatea înfiinåãrii de noi
instrumente, de felul celor ce vizeazã
competenåa în materia drepturilor omului
æi a democraåiei, care sã permitã dezarmarea,
controlul armamentelor æi
împiedecarea proliferãrii acestuia. În
fine, vom sublinia cã modelul securitar
adoptat seamãnã fidel cu spiritul
articolului 55 al Cartei Naåiunilor
Unite, atunci când precizeazã cã menåinerea
pãcii æi a securitãåii internaåionale
pretinde „condiåii de stabilitate æi de
bunãstare necesare pentru a asigura
relaåii pacifiste æi amicale între naåiuni.
Analiætii sperã cã acest tip de politicã al
Uniunii Europene nu este determinat
exclusiv de raåiuni utilitariste reprezentante
ale devizei potrivit cãreia „SUA
luptã, ONU alimenteazã æi UE reconstruieæte”.
Sensul aforismului nu este lipsit de
adevãr, întrucât, în 2002 contribuåia UE
la reconstrucåia Europei Centrale, în
Palestina æi în Afganistan, era de 55%, pe
când al SUA nu atingea 10%.
Principiile preluate de Constituåia
pentru Europa atestã preocuparea
Uniunii Europene de a gãsi soluåii
problemelor internaåionale de ordin
social, economic, cultural, educativ,
sanitar, de mediu æi altele æi de a
promova respectarea universalã a
drepturilor omului. Este vorba, deci,
despre dimensiunea globalã a
securitãåii internaåionale, care poate
compensa strategia americanã centratã
aproape exclusiv pe dimensiunile militare.
dr. Niculae NEAGU,
director general al Corpului de
Control al ministrului
Administraåiei æi Internelor

nr. 5/2005
27
Despre necesitatea unui sistem integrat
la frontierã - I
Ca sã putem vorbi de un sistem
integrat de frontierã al României trebuie
sã avem în vedere, în principal,
urmãtoarele: creæterea în amploare æi
complexitate a infracåionalitãåii transnaåionale,
pe direcåia principalã est-vest
æi direcåiile adiacente dinspre sud-est æi
spre vest ale României, internaåionalizarea
fenomenului criminalitãåii organizate
æi existenåa, în continuare, a
condiåiilor favorizante ale acesteia (crize
economice, conflicte sociale, etnice æi
religioase) proliferarea ameninåãrilor
teroriste la adresa României, în contextul
atentatelor sângeroase din SUA - 11
septembrie 2001, Spania, Irak etc.
luarea unor decizii politice de cãtre
guvernele nou alese ale unor state din
estul Europei, în sensul apropierii
acestora de Uniunea Europeanã
(fenomen cunoscut, în mass-media
autohtonã æi sub sintagma de
„portocalizare”) ce va conduce, cu
siguranåã, la o reconsiderare a poziåiei
statelor membre ale UE faåã de aceastã
regiune timpul scurt rãmas pânã la
aderarea la Uniunea Europeanã, ce
impune åãrii noastre un ritm accelerat
æi susåinut, atât pânã la aderare
(01.01.2007) cât æi dupã aderare, pânã la
intrarea în spaåiul Schengen
înfiinåarea Agenåiei Europene pentru
managementul cooperãrii operative la
frontierele externe ale statelor membre
UE clauzele de salvgardare, ce
stipuleazã amânarea datei prevãzute
pentru aderarea României cu un an,
respectiv 1 ianuarie 2008, dacã existã
dovezi clare ale existenåei riscului ca
România sã fie în mod evident
nepregãtitã sã îndeplineascã cerinåele
necesare dobândirii calitãåii de stat
membru la 1 ianuarie 2007 (Clauzele de
salvgardare sunt cuprinse în Poziåia
Comunã a Uniunii Europene pentru
negocierea cu România a Capitolului 31
„Altele”) adoptarea unor documente
recente pe plan intern ( de ex. Programul
de Guvernare pentru perioada 2005-
2008, decizii ale Consiliului Suprem de
Apãrare al Åãrii, o nouã legislaåie pentru
Autoritatea Naåionalã a Vãmilor etc.)
anticiparea unor anumite tendinåe, atât
interne, cât æi internaåionale în domeniul
migraåiei (a se vedea cazul numeroæilor
cetãåeni români întoræi recent din Spania
pe motive de neîndeplinire a condiåiilor
de intrare în spaåiul Schengen) æi
asigurarea unei complementaritãåi între
mãsurile luate de instituåiile de frontierã
competente. Aici vreau sã subliniez
rolul deosebit al ambasadelor æi
consulatelor României, dar æi a ofiåerilor
de legãturã strãini prezenåi la Bucureæti.
Nu putem vorbi de un sistem integrat
la frontierã, dacã nu luãm în calcul faptul
cã mãsurile care se iau pentru asigurarea
unei securitãåi corespunzãtoare a
viitoarelor frontiere rãsãritene externe
ale Uniunii Europene (æi aici trebuie sã
ne gândim la cei aproximativ 25% din
totalul acestora), nu implicã numai
instituåiile care îæi desfãæoarã activitatea
în punctele de trecere a frontierei, ci toate
instituåiile responsabile ce acåioneazã pe
teritoriul åãrii, la care se adãugã æi altele,
dupã cum vom vedea în cele ce urmeazã.
Din cele menåionate mai sus se
desprinde necesitatea abordãrii securitãåii
frontierei României într-o manierã
integratã. În acest sens, securitatea
integratã a frontierei trebuie sã ducã la
întãrirea supravegherii æi controlului la
frontierã, cu participarea tuturor instituåiilor
cu competenåe în acest domeniu,
pe baza managementului participativ æi
al cooperãrii internaåionale. Mai concret,
acest lucru s-ar traduce prin schimb de
informaåii, în ambele sensuri între toate
aceste structuri, precum æi misiuni
operative comune, bazate pe o analizã
judicioasã a riscului.
Elementul cheie al aplicãrii corecte æi
coerente a modelului integrat de
management al frontierei, în conformitate
cu prevederile Catalogului
Schengen referitor la controlul
frontierelor naåionale, extrãdare æi
readmisie, îl reprezintã coordonarea
unitarã a misiunilor ce revin autoritãåilor
cu atribuåii la frontierã æi monitorizarea
eficientã a mãsurilor întreprinse în
acest domeniu de cãtre o structurã
creatã special în acest sens (prin HG nr.
943/2001 a fost înfiinåat Grupul
Interministerial Român pentru Managementul
Integrat al Frontierei de Stat -
GIRMIFS).
În acelaæi context, necesitatea
revizuirii documentelor sectoriale æi
abordarea, într-un mod unitar, a
mãsurilor întreprinse de autoritãåile
naåionale cu competenåã la frontierã
reprezintã o condiåie sine-qua-non. Æi aici
menåionez, cu titlu de exemplu, Poliåia
de Frontierã Românã æi Autoritatea
Naåionalã a Vãmilor, ca principali actori.
Dacã ar fi sã definim sistemul
integrat de frontierã, acesta ar putea fi
reprezentat de ansamblul mãsurilor æi
acåiunilor întreprinse de cãtre fiecare
minister/instituåie cu competenåe la
frontierã (în România sunt peste 21 de
ministere æi agenåii, la care se adaugã
aproximativ 12 instituåii ale MAI),
pentru întãrirea controlului æi supravegherii
frontierei de stat a României,
dezvoltarea cooperãrii cu åãrile de origine
æi de tranzit, combaterea criminalitãåii
transfrontaliere ce contribuie la
îndeplinirea obiectivelor fundamentale
prevãzute în strategia naåionalã de
management integrat.
În acest sens, pe baza Catalogului
Schengen, România a gândit acåiunile
de realizare a securitãåii frontierelor pe
4 nivele/filtre complementare, ce au fost
prevãzute æi în Strategia Naåionalã de
Management Integrat (aprobatã prin HG
nr. 471/2004), astfel: Activitãåi
desfãæurate în teråe åãri, în special în
åãrile de origine æi tranzit Cooperarea
internaåionalã privind frontiera
Controlul æi supravegherea frontierei de
stat a României Activitãåi desfãæurate
în interiorul teritoriului naåional.
Astfel, prin Decizia nr. 1 din
27.04.2004 a Grupului Interministerial
Român pentru Managementul Integrat
al Frontierei de Stat, Ministerul
Administraåiei æi Internelor a fost
desemnat ca instituåie integratoare
pentru implementarea Strategiei
Naåionale de Management Integrat al
Frontierei de Stat æi a fost stabilit un
integrator general de sistem.
(Va urma)
Detalii despre Sistemul Integrat
pentru Securitatea Frontierei de Stat pot
fi obåinute accesând:
http://proiectsisf.mai.gov.ro
Robert NEACÆU
neacsu.robert@.mai.gov.ro

28
Însemnãtatea zilei de 9 mai
9 mai - zi de graåie în istoria
naåionalã a României: ziua
Independenåei, ziua Victoriei æi ziua
Europei
Istoria a vrut ca ziua de 9 mai sã
cumuleze, în devenirea poporului român,
o dublã semnificaåie. În acest an, s-au
împlinit 128 de ani de la proclamarea
independenåei de stat a României
care a avut loc în data de 9 mai 1877,
respectiv 60 de ani de la încheierea
celui de-al doilea rãzboi mondial. La
9 mai 1877, cele douã camere ale
Parlamentului au proclamat
independenåa statului român, fiind
adoptat numele de România, iar 68 de
ani mai târziu, în localul unei æcoli
militare din Berlin, aliaåii primeau din
partea feldmareæalului von Keitel,
capitularea necondiåionatã a trupelor
naziste.
Totodatã, din 1986, 9 mai a devenit
æi „Ziua Europei“. Ziua de 9 mai 1950
a reprezentat primul pas cãtre crearea
a ceea ce este astãzi Uniunea Europeanã.
În acea zi, la Paris, Ministrul de Externe
al Franåei, Robert Schuman, a citit presei
internaåionale o declaraåie prin care
chema Franåa, Germania æi celelalte
popoare ale Europei sã îæi uneascã
producåiile de oåel æi cãrbune, ca “prima
fundaåie concretã a unei federaåii
europene”.
Procesul de cooperare æi integrare a
început în anul 1951, iniåial, între æase
åãri europene (Belgia, Germania, Franåa,
Italia, Luxemburg æi Olanda), dupã
cincizeci de ani æi cinci valuri de aderare
(1973: Danemarca, Irlanda æi Regatul
Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania æi
Portugalia; 1995: Austria, Finlanda æi
Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia,
Lituania, Malta, Polonia, Cehia,
Slovacia, Slovenia æi Ungaria), Uniunea
Europeanã având în prezent, 25 state
membre æi pregãtindu-se pentru a æasea
extindere, cu România æi Bulgaria.
Reamintim cã, în conducerea Uniunii
Europene, sunt implicate cinci instituåii:
Parlamentul European (ales de cãtre
popoarele statelor membre), Consiliul
(reprezentând guvernele statelor
membre), Comisia (executivul æi
organismul cu drept de a iniåia legislaåie),
Curtea de Justiåie (care asigurã
compatibilitatea cu dreptul comunitar),
Curtea de Conturi (responsabilã de
controlul folosirii fondurilor comunitare).
Aceste institutii sunt sprijinite de alte
organisme: Comitetul Economic æi Social
æi Comitetul Regiunilor (organisme
consultative care acordã sprijin ca
poziåiile diferitelor categorii sociale æi
regiuni ale Uniunii Europene sã fie luate
în considerare), Avocatul Poporului în
Uniunea Europeanã (care se ocupã de
plângerile cetãåenilor cu privire la
administraåia la nivel european), Banca
Europeanã de Investiåii (instituåia
financiarã a UE) æi Banca Centralã
Europeanã (rãspunzãtoare de politica
monetarã în zona euro). Pe lângã aceste
instituåii, UE include o serie de
organisme specializate, între care
Europol æi Eurojust în cadrul J.A.I. ( al
treilea pilon).
În data de 9 mai 2005, la sediul
Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã, a fost organizat un simpozion,
ce a avut ca temã importanåa zilei de 9
mai pentru poporul român. La aceastã
activitate, au susåinut expuneri în faåa
personalului IGPF generalul în retragere
Ion Rotaru – luptãtor în linia întâi în cel
de-al doilea rãzboi mondial æi Corneliu
Vlad - jurnalist æi analist de politicã
externã.
Generalul în retragere Rotaru a
prezentat o parte din trãirile sale din
timpul rãzboiului, amintind cã „România
a intrat în rãzboi foråat”, în ciuda
politicii prudente pe care a promovat-o
în întreaga perioadã interbelicã.
REPERE CRONOLOGICE
ALE LUNII MAI
113 - La Roma, în Forumul nou
construit, este inauguratã Columna lui
Traian;
1359 – Recunoaæterea mitropoliei
Åãrii Româneæti cu sediul la Curtea de
Argeæ de cãtre patriarhul de la
Constantinopol æi sinodul sãu;
1600 – Mihai Viteazul alungã pe
Ieremia Movilã de pe tronul Moldovei
æi înfãptuieæte prima unire a celor trei
state româneæti;
1775 – Poarta cedeazã Bucovina
cãtre Austria, în ciuda protestelor
vehemente ale Moldovei; aflatã sub
administraåie militarã pânã în 1786,
Bucovina este anexatã Galiåiei în 1790;
1821 – Tudor Vladimirescu este
ridicat din tabãra de la Goleæti æi
executat de eteriæti;
1848 – Marea adunare naåionalã de
la Blaj, pe Câmpia Libertãåii, în care se
fixeazã programul social æi politic al
revoluåiei române din Transilvania;
1864 – Loviturã de stat a lui
Sfârtecarea ei s-a hotãrât prin pactul
Ribbentrop-Molotov din 1939, iar
mutilarea efectivã a început în vara
anului 1940 când, în urma unor
ultimatumuri bazate pe falsuri, armata
românã a fost obligatã sã pãrãseascã
Basarabia, Bucovina de Nord æi Åinutul
Heråa, ocupate de cãtre URSS. Câteva
luni mai târziu amputarea a continuat
prin cedarea cãtre bulgari a judeåelor
Durostor æi Caliacra æi a Transilvaniei de
Nord-Vest Ungariei horthyste.
„Eram niæte maæini care cãlcam pe
cadavre în spiritul ordinii æi disciplinei”
a precizat domnul general atunci când a
dorit sã transmitã auditoriului imaginea
exactã a celor 540 de zile „petrecute”
chiar de el în linia întâi a frontului.
Analistul de politicã externã æi
jurnalistul Corneliu Vlad – mult mai
tânãr decât antevorbitorul sãu – æi-a
expus punctul de vedere cu privire la
perioada de dupã rãzboi, „o perioadã de
pace tristã, care continuã æi astãzi”,
deoarece „istoria a fost scrisã de cei care
au învins”, România trebuind sã se
supunã regulilor generale (n.r. prin
Tratatul de Pace de la Paris din 1947,
åãrii noastre nu i s-a recunoscut statutul
de cobeligerant, intrând sub influenåa
URSS). Totodatã, vorbitorul s-a referit æi
la momentul actual în care se aflã
România, respectiv dorinåa de integrare
în structurile euro-atlantice, subliniind
faptul cã „... o datã intraåi în Uniunea
Europeanã trebuie sã ne supunem
regulilor extrem de stricte æi detaliate de
aici æi sã devenim astfel cetãåeni
europeni”.
Ionela ROMAN
Alexandru Ioan Cuza, în urma cãreia
va înfãptui principalele reforme
(agrarã, electoralã, a învãåãmântului
etc.);
1866 – Proclamarea ca domnitor al
României a prinåului Carol de
Hohenzollern – Sigmaringen;
1877 – Proclamarea independenåei
de stat a României;
1918 – Tratatul de pace de la
Bucureæti, între Germania, Austro-
Ungaria, Bulgaria æi Turcia pe de-o
parte æi România pe de altã, prin care
i se impunea României sã cedeze
Dobrogea, sã accepte rectificãri de
frontierã în Carpaåi (prin care se cedau
teritorii de 5.600 km 2 ) æi sã încheie
convenåii economice înrobitoare
(agricolã, a petrolului, a pãdurilor etc.);
tratatul nu a fost sancåionat de regele
Ferdinand, care a refuzat sã-l semneze;
1945 – Reprezentanåii Uniunii
Sovietice, SUA, Marii Britanii æi
Franåei semneazã la Berlin actul
capitulãrii necondiåionate a Germaniei;
1950 – se pun bazele comunitãåii
europene; Ziua Europei.
Sorin FLORUÅ

nr. 5/2005
Ætii æi câætigi!
29
REGULAMENT
I) Precizãri generale
A) Concursul este aprobat æi
se desfãæoarã în conformitate cu
Ordinul inspectorului general al
PFR nr. 5840 din 06.08.2001
privind înfiinåarea Consiliului
Editorial al revistei „Frontiera”.
B) Scopul concursului este de
a atrage interesul cititorilor prin
oferirea posibilitãåilor de
autoevaluare a cunoætinåelor de
culturã profesionalã ale
personalului PFR precum æi de
câætigare a unor premii.
II) Condiåii de participare
A) Rãspunsurile vor fi
expediate în plic închis
redacåiei „Frontiera”, pe
adresa Inspectoratului General
al Poliåiei de Frontierã,
str. Rãzoare nr. 2, sector 6,
Bucureæti, prin poæta
specialã sau civilã.
B) Pe plic se va menåiona
obligatoriu „Pentru concursul
„Frontiera” din nr. 5/2005”.
C) Numele întreg al
expeditorului va fi menåionat pe
verso, la rubrica expeditor, æi va
fi consemnat obligatoriu în
interior, pe talonul de concurs
decupat din revistã.
D) Vor fi luate în considerare
plicurile expediate pânã la data
de 15 iulie 2005, conform
ætampilei aplicate de poætã, în
cazul celei „civile”, iar cele
primite la redacåie pânã pe data
de 22 iulie inclusiv, în cazul celei
„speciale”.
E) Nu se admit rãspunsuri
colective, pe un singur talon, dar
într-un plic pot fi expediate mai
multe taloane aparåinând
aceleiaæi persoane sau mai
multor concurenåi întrucât
acestea vor fi introduse în urnã.
F) Nerespectarea integralã a
condiåiilor de la pct. II lit. D æi E
atrage descalificarea.
Concurs Frontiera nr. . 5/2005
Talon de concurs
FRONTIERA -
nr.5/2005
Nume: ....................................................................
Prenume: ...............................................................
Adresa: ..................................................................
Gradul:................................... Vârsta: ..................
Loc de muncã: .......................................................
Tel. acasã: .................... serv.: ..............................
Mobil......................................................................
Rãspunsuri
1. 2. 3. 4.
5. 6. 7.
III) Incompatibilitãåi:
A) Nu pot participa la
concurs membrii comisiei de
evaluare, persoanele implicate în
organizarea æi desfãæurarea
concursului æi rudele de gradul I-
III (inclusiv afinii acestora).
B) Personalul Serviciului
Cabinet æi Relaåii Publice din
cadrul I.G.P.F. nu poate participa
la concurs.
IV)
Evaluarea
rãspunsurilor
A) Aprecierea rãspunsurilor
se efectueazã de cãtre o comisie
desemnatã la nivelul IGPF, care
acordã un punctaj pentru fiecare
rãspuns complet, conform grilei
de rãspunsuri.
B) Dintre participanåii care
acumuleazã cel mai mare
punctaj, vor fi desemnaåi, în
ordine descrescãtoare, ocupanåii
locurilor I, II, III.
C) În cazul în care doi sau
mai mulåi participanåi realizeazã
un punctaj egal, desemnarea
câætigãtorului locului respectiv se
va face prin tragere la soråi.
Locurile inferioare, în acest caz,
vor fi atribuite tot prin tragere la
soråi a rãspunsurilor cu acelaæi
punctaj rãmase în concurs.
V) Acordarea
premiilor:
A) Câætigãtorii vor fi
premiaåi dupã cum
urmeazã:
Locul I -
12 milioane lei
Locul II - 8 milioane lei
Locul III -
6 milioane lei
Trei menåiuni
– 3 milioane lei.
Fond total de premiere
= 35 milioane lei.
B) Numele câætigãtorilor æi
grilele cu rãspunsurile corecte
vor fi publicate în revista
„Frontiera”.
ÎNTREBÃRI
1) Organele Poliåei de
Frontierã pot acorda în punctele
de trecere a frontierei vize
de scurtã æedere:
a) în cazul participanåilor la
acåiunile internaåionale
organizate în România, când
intervalul de timp dintre
informarea participanåilor æi
data acåiunii nu permite
obåinerea vizelor de intrare;
b) în cazul funcåionarilor
care aparåin unor organizaåii
neguvernamentale æi au fost
delegaåi sã îndeplineascã
diferite activitãåii în România
într-un interval de timp scurt;
c) în cazul echipajelor æi
pasagerilor navelor sau
aeronavelor, aflate în situaåii
deosebite, care sunt nevoite sã
acosteze ori sã aterizeze ca
urmare a unor defecåiuni,
intemperii sau pericol de atac
terorist.
2) Tranzitarea prin România
a armelor de tir æi a muniåiilor
corespunzãtoare, aparåinând
unor persoane juridice strãine,
se face cu aprobarea prealabilã
a:
a) inspectorului general al
poliåiei de frontierã;
b) directorului direcåiei
teritoriale a poliåiei de
frontierã competente;
c) æefului inspectoratului
judeåean al poliåiei de frontierã
competent.
3) Prin ce act se aplicã
ameda judiciarã de cãtre
organul de urmãrire penalã?
a) proces-verbal;
b) rezoluåie motivatã;
c) ordonanåã.
4) Care este organul care
dispune liberarea provizorie
sub control judiciar?
a) instanåa de judecatã;
b) procurorul anume
desemnat;
c) organul de poliåie.
5) Care dintre urmãtoarele
atribuåii revin în competenåa
structurilor Direcåiei de
Investigare a Infracåiunilor
de Criminalitate Organizatã æi
Terorism din cadrul Ministerului
Public:
a) constatarea contravenåiilor
æi infracåiunilor care
intrã în competenåa sa;
b) respectarea regimului
armelor de foc æi muniåiilor,
astfel cum sunt ele reglementate
prin Legea 295/2004;
c) sesizarea instanåelor
judecãtoreæti pentru luarea
mãsurilor prevãzute de lege æi
pentru judecarea cauzelor
privind infracåiunile care sunt,
potrivit art. 12, în competenåa
Direcåiei de Investigare a
Infracåiunilor de Criminalitate
Organizatã æi Terorism;
6) Cauzele care înlãturã
caracterul contravenåional al
faptei, pot fi constatate de:
a) agentul constatator;
b) instanåa de judecatã;
c) contravenient.
7) Personalul operativ care
executã misiuni cu armamentul
din dotare efectueazã
trageri dupã cum urmeazã:
a) 6 trageri anual;
b) cel puåin o tragere lunar;
c) cel puåin 2 trageri lunar.
Bibliografie: OUG nr.
194/2002; OUG nr. 105/2001,
Legea nr. 508/2004, OG nr.
2/2001 toate cu modificãrile æi
completãrile ulterioare; Codul
de procedurã penalã; Instrucåiunea
363/2002 privind
pregãtirea continuã a
personalului MAI.
NOTÃ: fiecare întrebare are
un singur rãspuns corect
Câætigãtorii Concursului Frontiera
din numãrul 2/2005
Locul I – 12 milioane lei – agent-æef Dima Petre
– PPF Bechet, IJPF Dolj;
Locul II – 8 milioane lei – agent-æef adjunct Carton Alin
– PPF Bechet, IJPF Dolj;
Locul III - 6 milioane lei – agent Moraru Gabriel–Mircea
– SPF Fãlciu, IJPF Vaslui;
Menåiune – 3 milioane – agent-æef Dagalita Ion
– PTF Bechet, IJPF Dolj;
Menåiune – 3 milioane lei, inspector pr. Melinte Ionuå
– SPF Fãlciu, IJPF Vaslui;
Menåiune – 3 milioane lei, agent-æef adjunct Lupu Viorel,
SPF Fãlciu, IJPF Vaslui.
Rãspunsuri corecte: 1. b 2. a 3. b 4. c 5. b 6. a 7. c

30
STATUTUL SNPPC
- Urmare din numãrul trecut -
Art. 16
Congresul are urmãtoarele atribuåii:
a) Aprobarea raportului Biroului
Executiv Central;
b) Aprobarea raportului Comisiei de
Cenzori;
c) Validarea execuåiei bugetare, pe
perioada mandatului;
d) Aprobarea rezoluåiilor privind
activitatea politico-sindicalã æi
programul general de acåiuni pe
perioada pânã la urmãtorul Congres;
e) Validarea modificãrilor Statutului;
f) Alegerea membrilor titulari æi
supleanåi ai Biroului Executiv Central,
ai Colegiului Director æi aprobarea
funcåiilor Conferinåei Naåionale;
g) Alegerea Comisiei de Cenzori æi a
Comisiei juridice, de disciplinã æi
resurse umane;
h) Sã examineze propunerile
prezentate de membrii de sindicat prin
intermediul Consiliilor Teritoriale æi sã
decidã cu privire la rezolvarea acestora,
remiåând Conferinåei Naåionale sau
Biroului Executiv Central acordurile
pentru ca acestea sã poatã fi duse la
îndeplinire.
i) Sã stabileascã sau sã modifice suma
cu care membrii Sindicatului trebuie sã
cotizeze;
j) Sã delibereze æi sã decidã cu
privire la toate problemele prezentate
de Conferinåa Naåionalã, de Biroul
Executiv Central sau de membrii
Congresului æi, în general cu privire la
orice demers care poate rezulta din
aplicarea acestei norme.
Art. 17
CONFERINÅA NAÅIONALÃ
1. Conferinåa Naåionalã are loc o datã
pe an. În situaåii excepåionale se poate
convoca æi Conferinåa Naåionalã
Extraordinarã. Convocarea se face de
cãtre Biroul Executiv Central sau la
cererea a 2/3 din numãrul membrilor
B.Ex.C.
2. La Conferinåa Naåionalã participã
cu drept de vot membrii B.Ex.C. æi
preæedinåii Consiliilor Teritoriale.
Hotãrârile se iau cu majoritate simplã
de voturi.
3. Conferinåa Naåionalã are în
principal urmãtoarele atribuåii:
- aprobã regulamentul de organizare
æi funcåionare (ROF) al Biroului
Executiv Central æi al Consiliilor
Teritoriale;
- adoptã bugetul de venituri æi
cheltuieli (B.V.C.) æi aprobã execuåia
bugetarã;
- exercitã atribuåiile Congresului
între douã sesiuni ale acestuia;
4. Funcåionarea æi atribuåiile
Colegiului Director vor fi stabilite de
cãtre Biroul Executiv Central într-un
Regulament de organizare æi
funcåionare (R.O.F).
5. Aprobã normele metodologice de
funcåionare a comisiilor de specialitate;
6. Dacã dintr-un motiv oarecare nu
este posibil sã fie ales un nou
Preæedinte mandatul titularilor de
funcåii va fi prelungit, pânã când
Conferinåa Naåionalã va planifica o
altã datã pentru desfãæurarea
Congresului, dar care nu poate depãæi
jumãtate dintr-un nou mandat.
7. Sã îndeplineascã toate acele funcåii
care îi sunt încredinåate, atât de
Congresul Naåional cât æi cele care
conduc la o mai bunã desfãæurare a
activitãåii Sindicatului æi, în general,
orice altã atribuåie conferitã de Statut
æi lege.
Art. 18
BIROUL EXECUTIV CENTRAL
1. Biroul Executiv Central este
format din 9 membri titulari. În acest
numãr intrã æi numãrul membrilor
Colegiului Director. În afara membrilor
titulari vor mai fi aleæi æi 5 membri
supleanåi.
2. Alegerea membrilor Biroului
Executiv Central se face de cãtre
Congres. Pentru B.Ex.C. pot candida
doar membrii care æi-au achitat toate
obligaåiile financiare în conformitate cu
statutul. Alegerile pentru completarea
B.Ex.C. în perioada dintre Congrese vor
fi realizate de cãtre Conferinåa
Naåionalã dacã nu se solicitã
convocarea Congresului Extraordinar.
3. B.Ex.C. se întruneæte trimestrial æi
este prezidat de preæedintele Colegiului
Director. Pentru a fi statutar trebuie sã
fie prezenåi minim 6 membri, iar
deciziile se iau cu majoritatea simplã
de voturi a celor prezenåi.
4. Regulamentul de organizare æi
funcåionare a B.Ex.C. va fi aprobat de
Conferinåa Naåionalã la propunerea
Colegiului Director.
5. Biroul Executiv Central are
urmãtoarele atribuåii:
a) reprezentarea „Sindicatului în
relaåiile cu teråii, având obligaåiile sã
apere interesele Sindicatului”.
b) Supravegherea respectãrii
statutului;
c) Aplicarea deciziilor Congresului æi
ale Conferinåei Naåionale;
d) Emiterea instrucåiunilor
corespunzãtoare birourilor teritoriale
pentru desfãæurarea activitãåii
acestora.
e) Editarea de publicaåii.
f) Emiterea de reglementãri æi
regulamente care vor fi validate de
Conferinåa Naåionalã;
g) Validarea mandatelor birourilor
teritoriale.
h) Aprobarea înfiinåãrii birourilor
teritoriale æi a structurii acestora.
i) Aprobarea structurii æi a numãrului
de personal pe departamente æi servicii.
j) Propunerea ordinii de zi a
Conferinåei Naåionale æi a Congresului
Naåional.
k) Coordoneazã, îndrumã æi
supravegheazã activitatea comisiilor de
specialitate;
l) Ducerea la îndeplinire a Hotãrârilor
Congresului æi ale Conferinåei
Naåionale;
m) Executã politica financiarã a
organizaåiei.
Art. 19
COLEGIUL DIRECTOR
1. Colegiul Director este compus din:
Preæedinte, Prim-vicepreæedinte, 2
Vicepreæedinåi, Secretar General,
Trezorier General.
2. Colegiul Director asigurã
conducerea operativã a „Sindicatului”
între douã reuniuni ale B.Ex.C.
3. Funcåionarea æi atribuåiile
Colegiului Director vor fi stabilite de
cãtre B.Ex.C. printr-un regulament de
organizare æi funcåionare.
4. Preæedintele Colegiului Director
este preæedintele Congresului,
Conferinåei Naåionale æi a B.Ex.C.
Art. 20
COMISIA DE CENZORI
1. Comisia de Cenzori este compusã
din 3 membri aleæi pentru un mandat
de 4 ani de cãtre Congres.
2. Poate candida pentru funcåia de
cenzor orice membru care întruneæte
cumulativ urmãtoarele condiåii:
a) are studii economice de specialitate
sau cunoætinåe contabile atestate prin
acte;
b) nu a fost condamnat pentru
gestiune frauduloasã, abuz de
încredere, fals, înæelãciune, delapidare
sau luare de mitã;
c) nu este membru în organele de
conducere ale altui sindicat;
d) organizarea æi funcåionarea
Comisiei de Cenzori va fi fãcutã
conform regulamentului propriu,
aprobat de B.Ex.C. æi validat de
Conferinåa Naåionalã;
e) Comisia de cenzori verificã
activitatea economicã æi financiarã a
„Sindicatului” la toate nivelele æi în
toate structurile.
4) Comisia de cenzori este
subordonatã Conferinåei Naåionale a
sindicatului æi prezintã situaåii
semestriale Biroului Executiv Central.
Art. 21
COMISIA JURIDICÃ, DE
DISCIPLINÃ ÆI RESURSE UMANE
1. - Comisia juridicã, de disciplinã æi
resurse umane este compusã din 3
membri permanenåi æi 2 membri
supleanåi aleæi pentru un mandat de 4
ani de cãtre Congres;
2. - Poate candida pentru o funcåie în
comisie orice membru care întruneæte
calitatea de membru de sindicat, are
probitate moralã æi profesionalã æi nu
a fost sancåionat în ultimii 3 ani
pentru fapte incompatibile cu aceastã
calitate;
3. - Organizarea æi funcåionarea
comisiei juridice, de disciplinã æi
resurse umane va fi fãcutã conform
regulamentului propriu, aprobat de
B.Ex.C. æi validat de Conferinåa
Naåionalã;
- Va urma -

nr. 5/2005
În mijlocul comunitãåii giurgiuvene
Carierã ajunsã la final
La 1 aprilie 2005, ajuns la 55 de ani,
vârsta de pensionare a poliåiætilor,
comisarul-æef Vasile Ardelean s-a
despãråit de colectivul IJPF Satu Mare.
Absolvent al Æcolii de Ofiåeri M.I.
Bucureæti – Bãneasa, pe care a absolvito
în anul 1977, specialitatea
paæapoarte æi puncte de control
trecere frontierã, ofiåerul a fost
repartizat la PCTF Curtici,
judeåul Arad. A absolvit
Facultatea de Drept din cadrul
Universitãåii „Babeæ-Bolyai” din
Cluj-Napoca, obåinând licenåa
în drept în anul 1980.
Din acest an a fost mutat la ordin în
PPF Petea, unde æi-a desfãæurat
activitatea timp de 20 de ani.
În martie 1990 a fost numit æeful PTF
Petea, funcåie pe care a deåinut-o pânã în
anul 2000, când a fost promovat adjunct
pentru frontierã al æefului IJPF Satu
Mare. Din 2001 ocupat funcåia de æef al
acestui inspectorat.
Societatea actualã impune o reorientare
a viziunii privind educaåia tineretului.
Acest lucru necesitã identificarea
unor scopuri comune ale tuturor
partenerilor procesului educaåional.
O mai veche iniåiativã a Centrului de
Formare æi Perfecåionare a Personalului
de Marinã Giurgiu s-a concretizat, la
începutul lunii martie a. c., prin încheierea
unei Convenåii de colaborare cu
Inspectoratul Æcolar al Judeåului
Giurgiu. Convenåia vizeazã popularizarea
legislaåiei de frontierã, prevenirea
fenomenelor infracåionale, delincvenåei
juvenile æi victimizãrii elevilor, precum
æi realizarea unui schimb de experienåã
pe probleme de învãåãmânt între cele
douã instituåii.
Programul convenåiei este structurat
pe douã etape: • Etapa a I - a (15 aprilie
– 15 iunie 2005) constã în susåinerea
unor teme în æcolile æi liceele
giurgiuvene, de cãtre profesorii din
cadrul centrului, pentru informarea
Cãlãuzit de respectul pentru dreptate
æi adevãr, a coordonat cu competenåã
activitatea specificã poliåiei de frontierã.
Recunoaæterea meritelor æi eficienåei
preocupãrilor sale în aceastã direcåie a
venit în 2002, când i-a fost acordat
ordinul „Virtutea Militarã” în grad de
cavaler.
S-a dovedit un manager
eficient, puternic centrat æi pe
oameni æi pe rezultate. Modestia,
sinceritatea æi perseverenåa în
lupta pentru adevãr æi dreptate
sunt calitãåi pe care comisarul-æef
Vasile Ardelean le-a manifestat æi
le-a cultivat, indiferent de poziåia
ierarhicã pe care a ocupat-o în
decursul carierei.
Colegii din cadrul IJPF Satu Mare îi
mulåumesc cu respect pentru modul în
care i-a condus æi i-a îndrumat, îi ureazã
multã sãnãtate, sã se bucure de o pensie
cât mai lungã alãturi de cei dragi æi sã
revinã cât mai des în mijlocul colectivului
de care se desparte acum.
Sorin FLORUÅ
1 iunie - Ziua internaåionalã
a copilului - la PFR
Eveniment
31
elevilor cu privire la fenomenele care le
pot afecta viaåa, sãnãtatea æi liniætea
socialã, precum æi formarea unei
atitudini preventive. În cadrul
întâlnirilor cu elevii au fost abordate
principalele fapte antisociale comise de
minori, în special cele legate de regimul
transfrontalier (migraåia ilegalã, traficul
æi consumul de droguri, traficul de
persoane, traficul ilegal de mãrfuri,
traficul de armament, muniåie æi
materiale explozive), precum æi efectele
acestora în plan social • Etapa a II-a (15
septembrie – 15 decembrie 2005)
presupune participarea personalului
didactic din CFPPM Giurgiu la unele
activitãåi organizate de Inspectoratul
Æcolar al Judeåului Giurgiu (convocãri
metodice, instruiri, cercuri ætiinåifice,
simpozioane etc.). Atitudinea pozitivã æi
participarea activã a elevilor la dezbateri
demonstreazã utilitatea programului
derulat în cadrul convenåiei.
Astfel, nutrim speranåa cã prin
acåiunile noastre vom contribui la
desãvâræirea unei educaåii bazate pe
moralitate, solidaritate, echilibru,
adaptabilitate æi erudiåie.
Adrian ANGHEL
Dupã aproape 30 de ani de
activitate neîntreruptã în slujba
Poliåiei de Frontierã, cu data de 30
aprilie a.c., directorul Centrului de
Formare æi Perfecåionare a
Personalului de Marinã Giurgiu,
comisarul-æef Tãnase Udriæte a
încetat raporturile de serviciu în
vederea pensionãrii. Cu acest prilej,
colectivul C.F.P.P.M Giurgiu îi
mulåumeæte pentru activitatea
desfãæuratã æi îi ureazã multã sãnãtate
æi pensie îndelungatã!
Ziua Internaåionalã a Copiilor a avut
æi în acest an, ca æi în anii precedenåi, o
semnificaåie aparte pentru Poliåia de
Frontierã. Atât la Bucureæti, cât æi în åarã,
au fost organizate activitãåi culturaleducative
æi sportive pentru copii dornici
sã-æi sãrbãtoreascã ziua alãturi de
instituåia noastrã, precum æi acåiuni
umanitare pentru cei instituåionalizaåi, mai
puåin norocoæi în ceea ce priveæte dragostea
pãrinteascã. IGPF a organizat o acåiune
umanitarã la nivelul întregii structuri, în
urma cãreia s-a strâns suma de 14.520.000
lei, bani ce au fost donaåi Centrului de
Plasament Sfânta Ana-Bucureæti
La Iaæi, Direcåia PF, împreunã cu
Centrul de Formare æi Perfecåionare Iaæi
a organizat „Ziua poråilor deschise”, ocazie
cu care au fost prezentate exerciåii
demonstrative cu tehnica din dotare pe
platou.
Casa de Culturã Giurgiu, cu sprijinul
Direcåiei æi IJPF Giurgiu, a organizat un
spectacol pentru copii, cu participarea
fanfarei PFR, iar poliåiætii de frontierã din
cadrul IJPF Cãlãraæi au organizat o
acåiune umanitarã pentru Centrul de
Plasament „Sfântul Ætefan” Periæorul, iar
la IJPF Dolj au fost organizate acåiuni
culturale cu vizite la muzeu.
Direcåia PF Timiæoara, IJPF Caraæ
Severin æi Mehedinåi au organizat acåiuni
cultural educative æi concursuri (tenis de
masã, æah) æi programe muzicale pentru
copiii cadrelor æi cei din æcolile aflate sub
patronaj.
De asemenea, Direcåia PF Oradea, prin
IJPF Arad a oferit donaåii cãtre „Æcoala
Ajutãtoare Æiria-Arad”, precum æi
prezentarea unui exerciåiu demonstrativ cu
tehnica æi aramamentul din dotare, oferit
de detaæamentul de intervenåie al
inspectoratului. La Æcoala de Pregãtire a
Agenåilor „Avram Iancu” Oradea au loc
demonstraåii de lupte maåiale în cadrul
„Zilei Poråilor Deschise”, precum æi
prezentarea armamentului din dotare,
tehnicã æi maæini
Direcåia PF Rãdãuåi, IJPF Suceava, a
organizat între 1 æi 5 iunie a.c., la Grupul
Æcolar din oraæul Vicov, concursuri de
culturã generalã, istorie æi desen, la care
au participat 140 de copii cu deficienåe fizice
de la 10 æcoli din åarã, inspectoratul
sponsorizând cu 16 milioane lei.
În final, Centrul de Formare æi
Perfecåionare a Personalului de Marinã
Giurgiu a organizat o acåiune umanitarã
la Centrul de Ocrotire Socialã din comuna
Oinacu, judeåul Giurgiu, unde se aflã copii
cu handicap uæor.
Din partea poliåiætilor de frontierã
transmitem tuturor copiilor un cãlduros
LA MULÅI ANI!

32
Eveniment
Regal de dresaj canin la Oradea
În perioada 13-14 mai a.c., municipiul
Oradea a fost gazda unui adevãrat
regal de dresaj canin, respectiv a III-a
ediåie a Campionatului Internaåional de
Dresaj pentru Câinii Poliåiei de
Frontierã, competiåie la care au fost
înscriæi æi au participat competitori din
cadrul Poliåiei de Frontierã Române æi
Serviciului Naåional al Poliåiei de
Frontierã Bulgare. Beneficiind de un
timp excelent æi de un numeros public
iubitor de animale æi miæcare, conductorii
câinilor de serviciu, împreunã cu
exemplarele canine înscrise în concurs,
au participat la cele cinci probe stabilite
de organizatori, respectiv: detecåie
stupefiante, atac æi apãrare, prelucrare
urmã, desciplinã, detectare explozivi.
Gradul ridicat de pregãtire al
echipajelor a determinat ca douã dintre
urmã: locul I – Jitkov Todorov, cu câinele
Kres, SNPF Bulgaria, locul II – Daniel
Tudose cu câinele Ecou, Centrul Ciorani,
locul III – Ventislav
Kehaiov, cu câinele
Rocky, SNPF
Bulgaria proba
de disciplinã: locul
I - Jitkov Todorov
cu câinele Kres,
SNPF Bulgaria,
locul II - Daniel
Tudose, cu câinele
Ecou, Centrul
Ciorani, locul III -
Gheorghe Petrescu,
cu câinele Ian,
Centrul Ciorani proba de detectare
explozivi: locul I – Dumitru Botizan, cu
câinele Fam, IJPF Maramureæ, locul II
– Daniel Safca, cu câinele Ebeg, IJPF
Tulcea æi Marius Chirilã cu câinele Fic,
IJPF Galaåi, locul III – Ætefan Nicolae,
cu câinele Fep, Centrul Ciorani.
Sfâræitul competiåiei a
mai adus trei premii, ca o
adevãratã recunoætere a
valorii concurenåilor æi
câinilor prezenåi la concurs
æi anume: premiul reprezentanåilor
mass-media
pentru „Cel mai frumos
câine”: Gheorghe Petrescu,
cu câinele Ian, Centrul
Ciorani æi Jitkov Todorov cu
câinele Kres, SNPF
Bulgaria; cel mai râvnit
trofeu - „Câinele anului”:
Daniel Tudose, cu câinele
Ecou, Centrul Ciorani æi, în premierã,
prin grija Centrului de Dresaj Câini ai
PFR Ciorani, în urma unei trageri la
soråi în cadrul unei tombole organizate
de organizatorii concursului, un copil din
public a câætigat un pui de ciobãnesc
german, în vârstã de douã luni.
Câætigãtoarea este Andreea Torjoc, din
Oradea, în vârstã de 5 ani.
Finalul
celor douã zile
de întreceri a
adus multe satisfacåii,
atât
competitorilor,
cât æi publicului
prezent, care a
avut posibilitatea
sã urmãreascã
un adevãrat
show de
dresaj, adevãrate
demonstraåii
de abilitate,
devotament, conlucrare æi, de ce nu,
comunicare în relaåia om-câine. Aceste
manifestãri sunt adevãrate punåi de
legãturã între participanåi, indiferent de
limba vorbitã. Indiferent cã au fost sau
nu pe podium, învingãtori æi învinæi, au
venit ca adversari æi au plecat ca prieteni.
Æi acesta este, poate, cel mai mare câætig.
Mircea CHIOREAN
cele cinci probe sã-æi aleagã câætigãtorii
în urma unui baraj, respectiv proba de
prelucrare urmã æi cea de detectare
stupefiante, clasamentul final arãtând
astfel: proba de detecåie stupefiante:
locul I – Petre Negroiu, cu câinele Etim,
Centrul Ciorani, locul II – Alin Firicã, cu
câinele George, IJPF Giurgiu, locul III –
Mihai Kezan, cu câinele Faga, IJPF
Maramureæ proba atac æi apãrare: locul
I – Daniel Tudose, cu câinele Ecou,
Centrul Ciorani, locul II – Gheorghe
Petrescu, cu câinele Ian, Centrul Ciorani,
locul III – Gelu Stroe cu câinele Gabal,
IJPF Constanåa proba prelucrare
Unii oameni de la noi au repulsie faåã de
existenåa unui spaåiu educaåional, mai ales faåã
de etalarea unor nuanåe ce åin de esenåa
culturii naåionale, tratându-le cu suficienåã, la
modul simplist, ca pe niæte reflexe sau rãmãæiåe
propagandistice. Nimic mai greæit, avem
nevoie de simboluri æi modele, de exprimarea
propriei fizionomii spirituale, iar lucrarea de
faåã este o pledoarie pentru activitãåile
cultural-educative, de prea multe ori formal
organizate/ „bifate” în agenda noastrã. Mai ales
cã în MAI se simte nevoia dezvoltãrii unei
culturi organizaåionale, în cadrul cãreia
valorile perene sã îæi gãseascã locul cuvenit.

nr. 5/2005
Apariåii editoriale
33
Niculae Constantin, autorul noii
apariåii editoriale „Sceptrul æi
candelabrul” este un
preot atipic. Din
cauza comunismului,
institutorii
acestor oameni i-au
îndrumat sã se
încreadã mai ales în
mânãstiri æi sã predice
în biserici ca æi cum s-
ar ascunde, inducând
jenã, ferealã æi lipsã de
discernãmânt enoriaæilor.
Domnia Sa a pãrãsit
palatul patriarhal, alegând
misionarismul, intrând în
chiar sâmburele societãåii
româneæti, în care a pulsat
distincåie mentalã æi moralã
prin inimile cetãåenilor români
cuprinæi în douã instituåii cheie în
stat, pe care violentele schimbãri
de sisteme politice i-au
dezorientat o vreme æi i-au
culpabilizat ... Cartea este o
atitudine faåã de credinåã, care
se împlineæte în rigoarea cea
mai tânãrã. O carte de predici
rostite cu harul æi strãbãtute
uneori de lãncile lucide ale
minåii. Astfel, cartea
pãrintelui Niculae
Constantin se citeæte cu
interes æi plãcere, chiar
dacã diversitatea subiectelor
abordate ar putea
sã creeze o imagine
caleidoscopicã, sugerând
o posibilã diluare
a tensiunilor æi a structurilor
subliminale ale ideilor...
În noua carte apãrutã la Editura
Ministerului Administraåiei æi Internelor,
autorul, dr. Aurel Neagu,
explicã, dupã un scurt istoric despre
frontiera de stat, æi ceea ce reprezintã
aceasta pentru România, dar æi
modul de exercitare al controlului sau
despre combaterea infracåionalitãåii
transfrontaliere.
Joi, 19 mai a.c., la Cercul Militar Naåional, în Sala
Bizantinã, odatã cu inaugurarea site-ului Editurii
MApN (www.editura militarã.ro) a fost prezentat de
cãtre redactorul-æef Liviu Viæan æi nr. 1/2005 al
apariåiei trimestriale al revistei „Lumea Militarã”.
Revista a apãrut timp de 10 ani, începând cu 1935
æi a reînceput la sfâræitul anului trecut, sub editura
Societãåii Scriitorilor Militari æi a Direcåiei Administrative
æi Servicii a MApN, sã aparã sub un nou
format în al cãrui cuprins sunt întâlnite o serie de articole
de interes pentru cei pasionaåi de lumea militarã æi nu
numai: Pragmatism în relaåiile euroatlantice; George F.
Kennan; Tutsi-mãrire, decãdere, renaætere; Lungul drum
al pãcii cãtre Palestina; Mapamond politic æi militar;
Bastonul de mareæal; Ceauæescu æi colonelul Miclescu; Cercul
Militar Braæov, Steaua: orizontul
performanåei; Zodia poeziei.
Elaboratã de cãtre autorii Stanca Florea æi
Gongea Nicolae, lucrarea „Contravenåia între teorie
æi practica judiciarã” se integreazã în seria lucrãrilor
de specialitate, menite sã contribuie la îmbunãtãåirea
învãåãmântului poliåienesc român, dar æi la punerea în
luminã a unor aspecte de interes juridic specifice
domeniului contravenåiilor ... În acest fel lucrarea se
transpune pentru toåi funcåionarii publici din segmentul
puterii executive, ce au competenåe de constatare a
contravenåiilor, dar æi pentru magistraåii în al cãror obiect
de activitate se înscrie soluåionarea cãilor de atac în
materie contravenåionalã.(...)
Lucrarea este structuratã pe æapte
capitole, astfel: Scurt Istoric; Frontieralimita
spaåialã a exercitãrii suveranitãåii
de stat; Principiul intangibilitãåii
frontierelor; Regimul juridic al
frontierei-drepturi, îndatoriri, organe
cu atribuåii în domeniul frontierelor;
Evoluåia regimului juridic al frontierei
de stat dupã 1990; Noul statut al
Poliåiei de Frontierã Române æi
atribuåiile acesteia; Perspectivele
regimului de frontierã în condiåiile
integrãrii europene; Frontiere interne
æi externe; Noile confruntãri ale Poliåiei
de Frontierã Române în combaterea
infracåionalitãåii transfrontalierefactor
determinant al trecerii
României în rândul åãrilor democrate.
Acestea sunt urmate de Concluzii æi
Cronologia construcåiei europene.
Autorul subliniazã faptul cã
strategia de securizare a frontierei de
stat constituie unul din pilonii de
rezistenåã ai aderãrii României la
Uniunea Europeanã.
Petru Neå, prin
cartea, „Documentele de
cãlãtorie pentru refugiaåi
æi apatrizi” vizeazã dimensiunile
drepturilor
omului, în general, cât æi
cele referitoare la refugiaåi,
în lumea contemporanã
... Lucrarea rãspunde
unor aæteptãri ale specialiætilor
în domeniu, iar
editarea ei æi punerea în
circulaåie s-au impus cu
prisosinåã.
Prin conåinut æi prezentarea
modelelor titlurilor de
cãlãtorie, acest volum se
constituie într-un îndrumar
valoros, atât prin
informaåiile prezentate, cât
æi prin rigoarea æi coerenåa
ideilor cuprinse în cele
cinci capitole: Consideraåii
Generale; Evoluåia
reglementãrilor internaåionale
privind documentele
de cãlãtorie
pentru refugiaåi; Documente
de cãlãtorie pentru
refugiaåi; Aspecte
istorico - juridice
privind titlurile de cãlãtorie
pentru refugiaåi eliberate de cãtre
autoritãåile din România; Regimul
documentelor de cãlãtorie pentru
apatrizi.
Aæa dupã cum spunea autorul, nu s-
a dorit realizarea unui studiu greoi, ci cu
trimiteri la concepte æi termeni strict
juridici, prevalând, în mare parte,
aspectele practice æi de interes pentru cei
ce îæi desfãæoarã activitatea în domeniul
refugiaåilor, strãinilor, poliåiei de
frontierã, cât æi al funcåionarilor æi
specialiætilor din cadrul misiunilor
diplomatice æi oficiilor consulare al
României.

34 Sport
Prima victorie în Bulgaria!
La invitaåia pãråii bulgare, lotul
reprezentativ de fotbal al Poliåiei de
Frontierã din România s-a deplasat
vineri, 21 mai a.c., la Svistov, unde a
susåinut un meci cu selecåionata
naåionalã a Poliåiei de Frontierã din
Bulgaria, la invitaåia Serviciului
Naåional al Poliåiei de Frontierã din
Sofia. La meci au asistat reprezentanåi
ai structurilor de administraåie publicã
localã (primar, prefect, æefii structurilor
cu atribuåii pe linia ordinii publice),
precum æi omologii acestora din
Zimnicea, oraæul românesc vecin de
peste Dunãre.
Lotul reprezentativ de fotbal al
Poliåiei de Frontierã (format din
componenåi ai C.S. „Tomis” Constanåa æi
C.S.”Dacia 2003” Satu Mare, cotate ca
fiind cele mai bune echipe de fotbal
existente la momentul actual în
structura U.S.P.F.R), compus din 15
jucãtori, a obåinut prima victorie
împotriva selecåionatei PF din Bulgaria,
2 - 0, meciurile anterioare terminânduse
astfel: Ruse în septembrie 2003, scor
1 – 1 æi martie 2004, la Giurgiu, scor 1
– 2.
În cele 60 minute de joc, echipa
Poliåiei de Frontierã Române a dominat
copios, gazdele de puåine ori reuæind sã
se apropie de careul nostru. Deæi declarat
meci de caritate, jocul a fost destul de dur,
selecåionata Bulgariei neputând evita
încãlcarea unei reguli stabilite cu o zi în
urmã: aceea de a se juca fãrã acordarea
de cartonaæe. Jocul prestat a dovedit
forma bunã a jucãtorilor participanåi æi
singura soluåie viabilã pentru construcåia
unei echipe reprezentative puternice în
acest moment: pe schema unei echipe
foarte bune - deja existente - sã se alãture
pe traseu cei mai talentaåi fotbaliæti din
celelalte cluburi sportive afiliate la
U.S.P.F.R. Reamintim cã în luna iulie, la
Iaæi, U.S.P.F.R. cu sprijinul C.S. „Prutul”
Iaæi, va organiza turneul final al
campionatului de fotbal al I.G.P.F.
Detalii cu privire la acest eveniment
puteåi afla pe internet la adresa
http://www.uspfr.ro.
Succes la Sfântu Gheorghe
În perioada 27-29 aprilie a.c., în
pitoreasca localitate Sfântu Gheorghe,
jud. Covasna, s-a desfãæurat finala
Campionatului de Atletism æi Cros a
MAI, ediåia 2005. Poliåia de Frontierã a
participat la competiåie cu un lot format
din: scms Speranåa Andreica – DPF
Rãdãuåi, ag,æef adj. Petronela Tomuåa –
IJPF Caraæ Severin la proba de 60 metri,
ag. Mioara Faraoan – IJPF Iaæi, ag.æef
adj. Rodica Nechiforiuc – DPF Rãdãuåi
la proba de 800 metri, ag. Rada
Mihalache – DPF Iaæi la proba de
sãriturã în lungime, ag.æef adj. Petronela
Tomuåa – IJPF Caraæ Severin la proba
de cros, cms. Ionel Gabor – Æcoala Oræova
la probele 1500 metri plat æi cros grupa
36 – 45 ani, ag.æef adj. Ion Mitricioiu –
IJPF Constanåa la proba de 1500 metri
grupa peste 35 ani, scms Bogdan Andriuc
– DPF Rãdãuåi la proba de 100 metri
grupa peste 35 ani, scms Dan Æotrocan
– DPF Giurgiu, ag.æef adj. Gheorghe
Tenis de câmp la Teleorman
În perioada 9-11 mai a.c., prin grija
CS „Acvila” æi a IJPF Teleorman, s-a
desfãæurat în municipiul Turnu Mãgurele,
jud. Teleorman, etapa finalã a
Campionatului de tenis de câmp al PFR.
Rezultatele obåinute de concurenåi au
reflectat pregãtirea, experienåa competiåionalã
æi rezistenåa fiecãruia, acestea
fiind urmãtoarele: locul I – ag. Ionuå
Cobuz, IJPF Arad, „surpriza” concursului
deoarece a participat pentru prima datã
la un astfel de concurs organizat în
cadrul MAI; locul II – cms.æef Ioan Ætiop,
CFP Constanåa; locul III – cms. Vlad
Rãdeanu – IJPF Bihor la proba de
aruncare a grenadei grupa peste 35 ani,
insp. pr. Silviu Costache – IJPF Olt la
proba de sãriturã în lungine grupa
peste 35 ani, ag.sef.pr. Petru Matachi –
IJPF Iaæi la proba de cros grupa peste
45 ani, ag. pr. Mihai Doroiman – Æcoala
Oræova la proba de cros grupa sub 35 ani,
ag. Gheorghe Sãbãduæ – IJPF Satu
Mare, sinsp. Marius Datcu – IJPF Satu
Mare la proba de sãriturã în lungime
grupa sub 35 ani, p.f.a.c. Bogdan
Vãcãreanu – DPF Rãdãuåi la proba de
aruncare a grenadei grupa sub 35 ani,
ag. Sorin Zgubea – IJPF Constanåa la
proba de 100 metri grupa sub 35 ani, ag.
Mihai Bobutanu – IJPF Botoæani, p.f.a.c.
Florin Pop – IJPF Satu Mare la proba
de 1500 metri grupa sub 35 ani, p.f.a.c.
Doru Scutaru – IJPF Iaæi, ag. Ilie Turda
– DPF Rãdãuåi, ag. Vasile Serendiuc –
DPF Rãdãuåi la proba de cros grupa sub
35 ani, ag. Ion Ganea – IJPF Dolj la
proba de cros grupa 36 – 45 ani, cms.æef
Doru Buråilã – DPF Rãdãuåi la proba de
cros peste 45 ani æi insp.pr. Cãtãlin Radu
– IGPF, æeful lotului.
Toåi componenåii lotului au obåinut
rezultate bune, contribuind decisiv la
clasarea Poliåiei de Frontierã pe un
frumos loc V la clasamentul pe echipe.
S-au obåinut urmãtoarele rezultate
notabile : ATLETISM – FEMEI : proba
de 60 metri – locul VI ag.æef adj.
Petronela Tomuåa, proba de sãriturã în
lungime – locul VI ag. Rada Mihalache,
BÃRBAÅI : grupa sub 35 ani, proba de
100 metri – locul II ag. Sorin Zgubea,
proba de 1500 metri – locul VI ag. Mihai
Bobuteanu; grupa peste 35 ani, proba
1500 metri – locul III cms. Ionel Gabor,
proba de sãriturã în lungime – locul V
insp.pr. Silviu Costache, proba de
aruncare a grenadei – locul V cms. Dan
Æotrocan. CROS – BÃRBAÅI : grupa 36-
45 ani – locul V ag.æef adj. Ion Mitricioiu,
grupa peste 35 ani – locul V ag.æef pr.
Petru Matachi.
Cãtãlin RADU
Cucu, IJPF Bihor; locul IV – ag. Florin
Petrescu, IJPF Mehedinåi.
În baza rezultatelor obåinute æi a
selecåiei - concursul desfãæurându-se în
sistem open - s-a alcãtuit lotul IGPF, care
a participat, în perioada 16-20 mai a.c.,
la etapa finalã a „Campionatului de tenis
de Câmp pe MAI”, organizat la Ploieæti,
jud. Prahova, obåinând urmãtoarele
rezultate: categoria 36-45 ani - locul I -
Filip Constantin, IJPF Constanåa, locul
IV Florin Petrescu, IJPF Mehedinåi;
categoria peste 45 ani - locul I – Ioan
Stiop, IJPF Constanåa; locul II – Vlad
Cucu, DPF Oradea.
Nicolae DIACONU
Adrian PENU

nr. 5/2005
Divertisment
35
G a l e r i a c u z â m b e t e
/
U M O R
R e f o r m ã
O soacrã îi oferã ginerului
de ziua lui douã cravate, una roæie æi
una albastrã. La aniversare soacra îl
vede cã are cravata albastrã
æi îi spune:
- Ætiam eu cã nu o sã-åi placã
una dintre cravate!!
Hibã!
Dezorganizatã
Mihai Ciuc
Conducere
Multiplicat
Andri Popa
Agil
Ape!
Cerere
Gea!
Soi
Joc
Alexandru BARBU
Contraotravã
Sancåionatã
Paznicul unui muzeu cãtre
un vizitator:
- Mã scuzaåi domnule,
dar este interzis sã staåi în
acest fotoliu. Este al lui
Ludovic al-X-lea.
- Nu vã faceåi griji! Când o sã vinã,
mã voi ridica.
Capacitate
Dumneata
JAI!
Scaun
Aparat
radio
Æuierat
Pix!
Nicu
Hlidor
Ce înseamnã
secretul de servici?
Verandã
Vara!
Infractor
Se face un sondaj internaåional de
opinie, pentru a se afla care sunt cei
mai buni din lume pentru a pãstra
secretul de serviciu. O americancã este
cea dintâi care îæi spune pãrerea: -
Soåul meu ætie unde lucrez eu, dar el
nu ætie cu ce mã ocup. Iar eu nu ætiu
nici unde lucreazã æi nici cu ce se ocupã
el. Eu nu duc acasã hârtii de la
serviciu æi nici el nu aduce acasã hârtii
de la serviciu.
Vine rândul japonezului, care spune:
- Eu æi soåia mea lucrãm în acelaæi
birou, dar eu nu ætiu cu ce se ocupã ea
æi nici ea nu ætie cu ce mã ocup.
În sfâræit vine æi rândul românului,
care o spune pe aia dreaptã: - Eu lucrez
singur în birou. Nu ætiu cu ce mã ocup.
Dar nici nu mã intereseazã !!!
ag. George Ropota,
SPF Moldova Veche
Energici
Haihui
La revedere
Atu
Ea æi ...
Neætiutor
Aåã
Tei!
Lideri
Echipã
Poftim
Sunetul
trompetei

LA MULÅI ANI!