Nr. 3/2005 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

26 Proiect Importanåa creãrii unui organism unic pentru frontierele externe ale Uniunii Europene Agenåia Europeanã pentru Managementul Cooperãrii Operaåionale la Frontierele Externe - Datoritã permanentei agresiuni a uneia din marile ameninåãri la adresa securitãåii interne a statelor membre ale UE, migraåia ilegalã, prin concluziile Consiliului de la Laeken, din decembrie 2001, statele membre ale Uniunii Europene au reiterat importanåa îmbunãtãåirii managementului frontierelor externe, pentru a combate în mod eficient terorismul, migraåia ilegalã æi traficul de persoane. Iniåiativa de a crea o Poliåie de Frontierã Europeanã a fost demaratã de miniætrii de resort din Germania æi Italia, în prima parte a anului 2001. Fiecare stat membru conætientiza rolul æi sarcinile cei revin pentru combaterea criminalitãåii transfrontaliere, deoarece poate fi atins de unul din aspectele negative dezvoltate de proliferarea migraåiei ilegale, traficului de persoane, traficului de droguri sau terorismului, chiar dacã acestea sunt generate pe teritoriul altor state membre. În acest sens, Italia a demarat procedurile necesare finanåãrii, prin intermediul programului european Odysseus, a realizãrii unui “Studiu de fezabilitate pentru crearea Poliåiei de Frontierã Europene”, proiect demarat în luna octombrie 2001, la Roma, æi care a durat æase luni, implicând experåi din Germania, Italia, Franåa, Spania æi Belgia. Studiul s-a desfãæurat în patru faze, æi anume: r pre-studiu, realizarea unor cataloage cu întrebãri de referinåã cu aspecte privind autoritãåile naåionale de frontierã, completate de toate statele membre r faza studiului propriu-zis, vizite de studiu æi consultãri în toate statele membre, referitoare la formele organizaåionale æi domeniile de lucru ale autoritãåilor de frontierã r faza de analizã, constând în analizarea datelor obåinute æi prelucrarea acestora, în principal, åinând cont de asemãnãrile æi diferenåierile structurale existente r faza de implementare, adicã crearea unei baze de date cu propunerile referitoare la crearea unei Poliåii de Frontierã Europene. Analizând rezultatele studiului de fezabilitate, prin comunicarea din 7 mai 2002, cu titlul “(Calea) Spre un management integrat al frontierelor externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene”, Comisia Europeanã a prezentat ideea constituirii unei “unitãåi operaåionale la frontierele externe”, cu atribuåii de management al cooperãrii operative la frontierele externe ale Uniunii Europene. Urmare a acestei comunicãri, a avut loc o întâlnire, în perioada 22-23 mai 2002, la Roma, la care au participat miniætrii de interne din statele membre æi din statele candidate (inclusiv România), precum æi reprezentanåi ai Comisiei Europene. Finalitatea acestei întâlniri a fost identificarea posibilitãåilor de realizare a unei “Poliåii de Frontierã Europene”, urmare a prezentãrii rezultatelor Studiului de Fezabilitate. În accepåiunea domnului Otto Schily, ministru federal de interne al Republicii Federale Germania, principalele obiective pe termen scurt au fost îmbunãtãåirea fluxului informaåional, schimbul de informaåii prin intermediul ofiåerilor de legãturã æi acåiuni operative comune la frontierã. Pe termen mediu, principalul obiectiv îl constituie o interrelaåionare mult mai apropiatã la nivelul structurilor de poliåie de frontierã din statele membre, pentru ca, pe termen lung, obiectivul de atins urmeazã a fi constituirea unui corp comun al Poliåiei de Frontierã Europene. În cadrul Consiliului JAI de la Sevilla, din 13 iunie 2002, sub preæedinåia spaniolã, a fost adoptat Planul pentru managementul frontierelor externe, care a prevãzut æi constituirea unei unitãåi comune de experåi practicieni pentru frontiere externe (external borders practitioners’ common unit), ca un element de contribuåie suplimentarã la stabilirea unui management integrat al frontierelor externe, unitate care însã, datoritã lipsei cadrului instituåional necesar, a demonstrat certe deficienåe structurale în ce priveæte succesul coordonãrii cooperãrii operative la nivel european. Decizia Consiliului 2002/463/EC din aceeaæi datã prevede demararea unui program de acåiune privind cooperarea administrativã în domeniile: frontiere externe, vize, azil æi imigraåie, prin programul AGRO, care subliniazã æi intenåia aprofundãrii cooperãrii la frontierele externe ale statelor membre ale UE, inclusiv din prisma creãrii unor elemente structurale suplimentare pentru aceasta. Concluziile Consiliului de la Thessaloniki, din octombrie 2003, conåin æi o invitaåie la adresa Comisiei de a demara procedurile necesare creãrii unei structuri organizate în cadrul Uniunii Europene, care sã realizeze elemente de management integrat al frontierelor externe ale UE. La scurt timp (11 noiembrie 2003), o propunere de iniåiere legislativã, pentru reglementarea la nivelul Consiliului a creãrii Agenåiei Europene pentru Managementul Cooperãrii Operaåionale la Frontierele Externe, surprinde necesitatea de cooperare operaåionalã la frontierele externe ale statelor membre, dincolo de nivelul declarativ – politic. Noua agenåie se va constitui pe vechea „external borders practitioners’ common unit” – începând „cel mai târziu la începutul anului 2005”, iniåial cu un buget de 5 mil. euro, urmând ca bugetul sã fie mãrit progresiv, în anul 2006, la 10 mil. euro, urmând a se stabili, ulterior, nivelul de creætere structuralã æi financiarã pentru îndeplinirea sarcinilor Agenåiei. În ce priveæte statutul juridic al Agenåiei, ea va avea personalitate juridicã æi se va bucura de autonomie legalã, administrativã æi financiarã. Structura Agenåiei va fi conceputã conform domeniilor de lucru la frontierele externe, respectiv aspecte definitorii privind controlul æi supravegherea la frontiera terestrã, maritimã-fluvialã æi aerianã, pe baza structurilor deja existente, care vor deveni parte integrantã a Agenåiei. Pentru început, personalul Agenåiei, inclusiv personalul detaæat din cadrul structurilor naåionale, nu vor avea atribuåii de aplicare a legii, neavând nici posibilitatea, de exemplu, de realizare a unor controale la punctele de control la frontiera externã a Uniunii Europene. Problematica pregãtirii personalului, analizei riscurilor sau realizarea unor evaluãri tip follow-up, vor fi realizate de Agenåie, în urma înlocuirii activitãåii desfãæurate în prezent de Centrul de Analizã a Riscurilor Finlanda (Finnish Risk Analysis Centre - RAC), æi de Centrul de Pregãtire a Personalului Poliåiei de Frontierã din Austria (Austrian Centre for Border Guard Training - ACT). În principal, Agenåia va avea sarcina de a coordona mãsurile æi acåiunile tuturor statelor membre pentru aplicarea prevederilor prezente æi viitoare din cadrul acquis-ului european din domeniul managementului frontierelor externe. În mod concret, obiectivele Agenåiei sunt urmãtoarele: r coordonarea cooperãrii operative între Statele Membre în domeniul controlului æi supravegherii frontierelor externe r dezvoltarea unor modele comune de analizã a riscurilor æi elaborarea unor analize specifice sau generale ale riscurilor r asistenåã acordatã statelor membre în domeniul pregãtirii formatorilor poliåiei de frontierã, prin seminarii sau instruire suplimentarã pentru oficiali ai autoritãåilor competente r urmãrirea evoluåiilor în cercetare æi dezvoltare a unor sisteme moderne de control æi supraveghere r asistenåã acordatã statelor membre în situaåii care solicitã o asistenåã tehnicã æi operaåionalã suplimentarã: în acest sens pot fi utilizaåi experåi în control æi supraveghere, detaæaåi sau echipament tehnic suplimentar (Trebuie însã specificat cã detaæarea unor experåi ar implica æi împuterniciri de aplicare a legii, pe teritoriul statelor membre unde au fost detaæaåi, detaæarea fiind posibilã numai în cazuri excepåionale, când autoritãåile locale ar fi copleæite printr-un aflux masiv de cetãåeni ai unor state teråe) r coordonarea cooperãrii operative între Statele Membre în ce priveæte îndepãrtarea cetãåenilor unor state teråe cu æedere ilegalã pe teritoriul statelor membre: agenåia va asigura statelor membre asistenåa tehnicã necesarã, de exemplu prin instituirea unei reåele de puncte de contact, prin realizarea unei actualizãri permanente a resurselor æi facilitãåilor existente æi necesare, sau prin elaborarea unor proiecte legislative, recomandãri sau linii directoare, precum æi prin coordonarea unor operaåiuni comune de returnare. Este evidentã intenåia de a deroga, pe viitor, prin funcåionabilitatea sistemului
nr. 3/2005 27 ce va fi instituit prin Agenåie, din sarcinile de monitorizare ale Uniunii Europene, din aparatul de lucru al Comisiei, la nivelul unei structuri specializate care sã se preocupe exclusiv de aspectul aplicãrii legislaåiei din domeniul comunitar al frontierelor externe. Interesant cã în acest domeniu anumite aspecte, vize, migraåie, azil, începând cu data intrãrii în vigoare a Tratatului de la Amsterdam (1 mai 1999), au fost incluse în primul pilon, comunitar, dar alte aspecte relevante pentru frontierele externe, cooperarea poliåieneascã, cooperarea judiciarã, problematica schimbului de informaåii operative în domeniul poliåienesc, aparåin celui de-al treilea pilon æi nu se bucurã de aceeaæi libertate de miæcare a autoritãåilor europene de a dispune mãsuri obligatorii aplicabile fãrã excepåie tuturor statelor membre. Conætientizarea pierderii unor atribuåii de suveranitate de cãtre statele membre, prin instituirea unei Poliåii Europene de Frontierã unice, constituie cel mai mare risc pentru dezvoltarea pe viitor a Agenåiei Europene pentru Managementul Frontierelor Externe, de la statutul de observator coordonator, pe care îl are în prezent, la cel de autentic corp unic al unei ipotetice Poliåii de Frontierã Europene. Analizând aspectele prezentate mai sus, avem în vedere, în primul rând, înåelegerea urmãtoarelor chestiuni de interes, pentru finalizarea analizei propuse prin titlul prezentei lucrãri: r România va deveni membrã a Uniunii Europene la data de 1 ianuarie 2007, moment pânã la care va beneficia doar de finanåare în conformitate cu statutul pe care îl are în prezent, adicã cel de stat candidat la integrarea în Uniunea Europeanã r Pânã la momentul aderãrii, România nu poate beneficia de finanåare prin intermediul direct al structurilor de tipul Agenåiei Europene, decât sub forma de beneficiar al acåiunilor desfãæurate sub tutela acestei instituåii de cãtre autoritãåi ale statelor membre ale Uniunii Europene, implicate în mod concret în derularea unor proiecte legate de desfãæurarea unor acåiuni comune la frontiera externã a Uniunii Europene r România nu va avea frontiere externe decât din momentul aderãrii la Uniunea Europeanã, sens în care, în prezent, putem vorbi despre calitatea de beneficiari ai acestor acåiuni, vizând toåi lucrãtorii implicaåii la frontiera de stat a României, æi implicit dotarea materialã a acestora, indiferent de statutul pe care îl vor avea aceste frontiere dupã momentul integrãrii, adicã 1 ianuarie 2007 r Prin implicaåiile reclamate de aderarea la Uniunea Europeanã, România va fi obligatã, conform angajamentelor asumate, de aliniere la standardele europene, sã realizeze sisteme æi subsisteme compatibile cu cele din actualele state membre ale Uniunii Europene, neavând de ales decât în ce priveæte mijloacele, nu æi standardele calitative, fiind posibilã o divagare doar în sensul creæterii nivelului acestor standarde, care constituie elemente minimale obligatorii. Având în vedere consideraåiile de mai sus, nu putem însã accepta cã la nivelul structurilor ce pot beneficia de consultanåã, informãri, participãri la comunicãri ætiinåifice, la realizarea unor analize de risc, la fundamentarea unor decizii referitoare la crearea unor noi instituåii sub tutela acestei Agenåii Europene, existã o anumitã lipsã de înåelegere a acestei dezvoltãri fãrã precedent în domeniul securitãåii frontierelor externe ale Uniunii Europene. Procesul constituirii comunitãåii europene a început din anul 1951, dar, astãzi, acest proces sinuos æi îndelungat beneficiazã de o dezvoltare explozivã, de care specialiæti, inclusiv cei din domeniul logistic, nu pot face abstracåie, decât cu riscul excluderii de la acest pachet informaåional imens æi complex pe care îl reprezintã oportunitãåile cooperãrii interinstituåionale în Uniunea Europeanã, pentru cã acesta este avantajul principal pe care îl putem dobândi în urma participãrii la activitãåile derulate sub tutela Agenåiei Europene pentru Managementul Operaåional al Frontierei Externe. Problema securitãåii la frontiera externã a Uniunii Europene este legatã de diversitate, referindu-ne aici la diversitate lingvisticã, diversitate în formare æi pregãtire continuã a lucrãtorilor, în forme de achiziåii æi mentenanåã a sistemelor de control æi supraveghere la frontierã, în diversitate teritorialã, în diversitatea sarcinilor, a riscurilor æi fluxului de cãlãtori, o diversitate complexã care se întrepãtrunde direct æi imediat cu necesitatea de a asigura un minim standardizat de securitate pentru fiecare cetãåean, indiferent de locaåia în spaåiu a acestuia. Înclinaåi sã spunem mereu cã problemele securitãåii frontierei de stat sunt apanajul strict al Poliåiei de Frontierã, neglijãm adesea cã, în fapt, conform unor studii efectuate la nivelul Ministerului Administraåiei æi Internelor, pentru asigurarea unei stãri de normalitate la frontiera de stat sunt implicate 33 de instituåii distincte (ministere, servicii secrete, agenåii naåionale etc), care au nevoie de o coordonare uniformã æi unicã. La nivel naåional aceste aspecte au fost reglementate în plan legislativ, urmând a se aprofunda la nivelul fiecãrei instituåii în parte, care va înåelege, într-o mai mare sau mai micã mãsurã, prin specialiætii pe care îi are, importanåa coordonãrii unitare æi a interoperabilitãåii obligatorii, nu doar la nivel naåional, ci mai ales la nivel european, cu structuri æi instituåii de profil din statele membre ale Uniunii Europene. În acest sens, prin analogie, putem înåelege importanåa unei structuri care tinde spre uniformizarea æi asigurarea unei interoperabilitãåi efective æi eficiente între structuri diferite cu atribuåii la frontiera externã a Uniunii Europene din diferite state membre. Studiul de fezabilitate întocmit în 2002 a demonstrat cã sunt imposibile o coagulare efectivã æi o utilizare a unei Poliåii de Frontierã Unice Europene, cu posibilitãåi de formare æi pregãtire unitare a unor funcåionari ce ar putea fi utilizaåi oriunde la frontierele externe ale UE, deoarece elementele de diversitate sunt mult prea numeroase, diferenåele sunt mai pregnante decât asemãnãrile, astfel cã, la momentul actual, tendinåa este de a gestiona unitar situaåiile de crizã prin asistenåã acordatã unor state aflate în astfel de situaåii æi de a asigura un management operaåional la frontiera externã. Soluåia prezentatã, de a avea în vedere doar finalitatea, nu æi mijloacele, poate constitui un element demn de avut în atenåie, inclusiv pentru lucrãtorii din domeniul logistic, indiferent cã sunt specialiæti în achiziåii, în mentenanåã, baze de date, în sisteme de comunicaåii, de supraveghere sau de control, de mobilitate navalã, terestrã sau aerianã. Avem în vedere doar relevarea existenåei unei noi instituåii aflate la început de drum, dar care la momentul aderãrii României poate avea implicaåii deosebite pentru viitorul gestionãrii problematicii frontierei de stat. (Material inspirat din surse oficiale ale Uniunii Europene – în format electronic, acestea pot fi accesate la adresele de Internet – http://www.euro-police.com/ pdf/schily.pdf; http://www.polizeinewsletter.de/pdf/BorderGuard.pdf http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/ lvb/l33205.htm) Flavius Cristian IONUÆ Direcåia Generalã de Integrare Europeanã æi Relaåii Internaåionale
Page 1 and 2: nr. 3/2005 Revistã editatã de Ins
Page 3 and 4: nr. 3/2005 1920 - FRONTIERA - 2005
Page 5 and 6: nr. 3/2005 activitatea æi sã coop
Page 7 and 8: nr. 3/2005 7 Directorii direcåiilo
Page 9 and 10: nr. 3/2005 Colaborare Delegaåie po
Page 11 and 12: nr. 3/2005 11 85 ani de tradiåie F
Page 13 and 14: nr. 3/2005 13 85 ani de tradiåie M
Page 15 and 16: Poliåiætii de frontierã æi lucr
Page 17 and 18: S.P.F. FOLTEÆTI nr. 3/2005 BLÃNUR
Page 19 and 20: nr. 3/2005 Presa româneascã din I
Page 21 and 22: # nr. 3/2005 Documentar 21 Vizã ro
Page 23 and 24: nr. 3/2005 23 Maråi, 22 martie a.c
Page 25: nr. 3/2005 25 MAI E MULT PÂNÃ DEP
Page 29 and 30: nr. 3/2005 29 Bulgaria. Ca urmare a
Page 31 and 32: nr. 3/2005 31 mai largã despre cee
Page 33 and 34: nr. 3/2005 Publicaåia Serviciului
Page 35 and 36: nr. 3/2005 Divertisment 35 Æ t i a

Nr. 3/2005 - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?