Pensii private -OBLIGATORII- pentru poliåiæti - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro
• NR.1/2011 • 36 PAGINI
Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
Analiza activitãåii
Poliåiei de Frontierã
Române desfãæuratã în
anul 2010
pag. 3
Pensii private -OBLIGATORII - pentru poliåiæti
CAS 2010: 5%
2011: 10,5%
pag. 20

Din sumar
Interviu cu Florin Piersic. Pg. 8-9
Unirea de la 24 IANUARIE
Pg. 24 - 25
Sistemul poliåienesc în Grecia Pg. 10-13
Ætiri Pg. 14-19
Program pilot de studii universitare comune
ale poliåiætilor de frontierã Pg. 26-27
„Psiholog = psihiatru” Pg. 28 - 29
Poveste de Crãciun Pg. 30
Acåiuni umanitare ale poliåiætilor de frontierã Pg. 31-33
Divertisment Pg. 34 - 35
Raportul SIS / SIRENE pentru România - aprobat
Raportul de evaluare a României în domeniul Sistemului Informatic Schengen/SIRENE
a fost aprobat, în ziua de 28 ianuarie a.c., în cadrul reuniunii grupului de lucru Evaluare
Schengen, ce a avut loc la Bruxelles.
Raportul este unul pozitiv æi subliniazã faptul cã România corespunde în totalitate
standardelor Schengen pe componenåa SIS/SIRENE, fiind acceptat de statele membre,
inclusiv de reprezentantul francez în cadrul grupului SCH-EVAL (SCHENGEN
EVALUATION), care, anterior, solicitase un timp suplimentar pentru studierea
raportului.
Adoptarea acestui raport încheie parcursul tehnic al României de aderare la Spaåiul
Schengen. Reamintim cã România a parcurs, în perioada 2009-2010, æapte misiuni
de evaluare, în domeniile cooperare poliåieneascã, protecåia datelor personale, vize,
frontiere maritime, frontiere aeriene æi frontiere terestre,precum æi SIS/SIRENE.
Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfãæurate pe parcursul
anilor 2009-2010, au fost aprobate, succesiv, în cadrul grupului de lucru Evaluare
Schengen.
Ultima misiune de evaluare, cea în domeniul Sistemului Informatic Schengen /
SIRENE, a avut ca obiectiv verificarea modului în care sunt îndeplinite criteriile æi
standardele Schengen în implementarea acestui sistem, în România, de cãtre structurile
cu competenåe în domeniu.
Grupul de lucru Evaluare Schengen (SCH-EVAL) este un grup tehnic, la nivel de
experåi, care gestioneazã toate aspectele, care åin de procesul de evaluare Schengen,
atât al statelor candidate, cât æi de procesul de evaluare periodicã al celorlalte state deja
membre ale spaåiului Schengen (n.n.: toate statele membre ale spaåiului Schengen sunt
evaluate din cinci în cinci ani, pe toate domeniile, respectiv cooperare poliåieneascã,
protecåia datelor personale, vize, frontiere externe æi SIS/SIRENE).
Direcåia Informare æi Relaåii Publice a MAI
2
Portret de poliåist de frontierã,
agent æef adj. Petru Bodîrlãu Pg. 32-33
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 708
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)
Redactor-æef
comisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
subcomisar Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector principal Ætefan ANDREESCU
inspector Iulian PUICÃ
subinspector Elena URSACHI
subinspector inginer Petre BUCUR
Fotoreporter & layout
agent principal Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-408.74.34;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Banii pentru abonamentele la revista
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
Responsabil de numãr:
Marius IONESCU
Tipar
MASTER PRINT SUPER OFFSET-Bucureæti
Tel. 021-2230400; FAX 021-2228025
Ediåia s-a încheiat la 1 februarie 2011
Preå: 2 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit
Codului penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
F R O N T I E R A
r
û

Analiza activitãåii Poliåiei de Frontierã
Române desfãæuratã în anul 2010
Maråi 25 ianuarie a.c., la sediul IGPF, în prezenåa ministrului Administraåiei æi Internelor, Constantin Traian Igaæ, a æefului Departamentului
Ordine æi Siguranåã Publicã din MAI - chestor de poliåie Ioan Dascãlu, adjunctului æefului Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã
din MAI, chestor principal de poliåie Ioan-Nicolae Cãbulea, a reprezentantului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie
– Valentin Horia Æelaru, a reprezentantului Departamentului Securitãåii Naåionale a Administraåiei Prezidenåiale - general de brigadã
Constantin Popescu, a unor ataæaåi de poliåie, a æefilor structurilor teritoriale ale Poliåiei de Frontierã, precum æi a altor invitaåi, a avut loc
analiza activitãåii Poliåiei de Frontierã, pe anul 2010. Festivitatea a fost prezidatã de inspectorul general al PFR, chestor principal de poliåie
Ioan Buda. Evenimentul s-a încheiat cu o conferinåã de presã, la care au participat numeroæi reprezentanåi ai mass-media.
În anul 2010, Poliåia de Frontierã Românã a urmãrit îndeplinirea
atribuåiilor conferite de legislaåia naåionalã în vigoare, atât în ceea
ce priveæte optimizarea supravegherii æi controlului la frontierã,
combaterea eficientã a infracåionalitãåii transfrontaliere, respectarea
drepturilor æi libertãåilor cetãåeneæti, garantarea unor servicii de
bunã calitate pentru toåi cetãåenii în beneficiul cãrora ne desfãæurãm
activitatea. De asemenea, s-a urmãrit îndeplinirea sarcinilor ce
revin instituåiei, în contextul angajamentelor pe care România æi
le-a asumat pentru aderarea la Spaåiul Schengen.
1. În domeniul legislativ
În prezent, Poliåia de Frontierã aplicã prevederile Codului
Frontierelor Schengen æi Manualului Schengen, precum æi celelalte
prevederi comunitare în materie. A continuat procesul de aliniere
a legislaåiei prin care se reglementeazã activitatea Poliåiei de
Frontierã, astfel încât sã fie evitate discordanåele æi paralelismele,
scopul fiind îndeplinirea recomandãrilor U.E. pe linia securizãrii
frontierelor, fiind iniåiate æi promovate proiecte de acte normative
de modificare a O.U.G. nr. 105 privind frontiera de stat a României
æi a O.U.G. nr. 104 privind organizarea æi funcåionarea P.F.R.
2. În domeniul instituåional æi al resurselor umane
În anul 2010, reorganizarea instituåionalã a vizat, în principal:
t reducerea numãrului total de posturi la nivelul Aparatului
central al IGPF cu aproximativ 23% t au fost radiate 93 posturi æi
s-a schimbat denumirea unor compartimente t s-a redus numãrul
total de posturi de conducere la nivelul Aparatului Central - IGPF
cu 19,5 %. Alte realizãri: t deschiderea PTF Rãdãuåi Prut, în cadrul
SPF Rãdãuåi Prut/IJPF Botoæani t desfiinåarea Direcåiei Operative
Porturi Maritime t constituirea Compartimentului Analizã de risc æi a
Compartimentului Combaterea migraåiei ilegale la nivelul sectoarelor
P.F./G.N. de la frontiera externã t radierea a 173 de posturi, care au
fost redistribuite, conform solicitãrii, la alte structuri ale M.A.I.
În domeniul resurselor umane, un obiectiv important l-a
reprezentat îmbunãtãåirea calitãåii prestaåiei profesionale a
personalului propriu, prin asigurarea necesarului de personal æi
creæterea nivelului de formare profesionalã iniåialã æi continuã,
pe baza unui sistem performant, care sã corespundã cerinåelor de
securitate a frontierei României æi practicilor europene în domeniu.
Astfel, în anul 2010, la nivelul întregii instituåii, gradul de încadrare
general este de 91,6%.
În ceea ce priveæte pregãtirea personalului, s-a avut în
vedere intensificarea acesteia pe toate palierele de interes pentru
instituåie (acquis Schengen, limbi strãine, specializare pe linia
combaterii fenomenelor infracåionale transfrontaliere, cooperare
poliåieneascã etc.).
Pregãtirea personalului
P.F. s-a desfãæurat în
baza Programei Comune
de instruire, elaboratã
de Agenåia Europeanã
FRONTEX, precum æi a
reglementãrilor interne,
în materie.
În perioada de
referinåã, au fost
pregãtiåi 3.458 poliåiæti
de frontierã, în diferite
domenii specifice P.F.R.,
cursuri de iniåiere în
carierã sau schimbare
û
F R O N T I E R A
r A n a l i z ã
a specialitãåii, precum æi în domeniul Schengen. De asemenea,
602 poliåiæti de frontierã au beneficiat de pregãtire în instituåii
similare ale MAI.
În cadrul Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului
Poliåiei de Frontierã Iaæi - certificatã ca Academie partenerã
FRONTEX (Partenership Academy) din anul 2009 - au fost organizate
9 activitãåi de pregãtire a poliåiætilor de frontierã din diverse state
europene (inclusiv din cadrul PFR), sub egida FRONTEX, numãrul
participanåilor ridicându-se la 59 experåi.
3. Sancåiuni æi recompense
În anul 2010, au fost sancåionaåi disciplinar 332 poliåiæti de
frontierã (53 ofiåeri æi 279 agenåi) pentru diverse fapte incompatibile
cu calitatea de funcåionar public cu statut special. Au fost dispuse
346 mãsuri sancåionatorii, constând în 231 mustrãri scrise, 67
diminuãri de salariu, 33 amânãri în acordarea gradului profesional
urmãtor, 5 treceri într-o funcåie inferioarã æi 12 destituiri din poliåie.
De asemenea, s-a menåinut o bunã colaborare cu Direcåia Generalã
Anticorupåie din cadrul MAI æi Direcåia Naåionalã Anticorupåie.
Au fost recompensaåi 1.523 poliåiæti de frontierã (530 ofiåeri æi
993 agenåi), fiind acordate 1.823 recompense, majoritatea morale.
Au existat 46 de cazuri în care poliåiætii de frontierã au refuzat
mita oferitã de diverse persoane, fiind sesizate instituåiile abilitate,
în vederea realizãrii flagrantului. În multe dintre cazuri, valoarea
sumelor oferite ca mitã a depãæit suma de 500 euro, atingând
valoarea de 1.800 euro.
4. În domeniul cooperãrii naåionale
Au fost desfãæurate peste 47.046 acåiuni æi misiuni în colaborare
cu reprezentanåi ai Poliåiei Române, peste 6.758 cu Autoritatea
Vamalã æi aproximativ 11.504 de acåiuni, cu alte instituåii cu
atribuåii în zona de frontierã.
5. În domeniul cooperãrii internaåionale
În anul 2010, au fost încheiate æi puse în aplicare Planuri de
cooperare cu structurile similare din Republica Ungaria, Republica
Bulgaria, Republica Moldova, Republica Serbia æi Ucraina.
Printre principalele activitãåi desfãæurate în anul 2010,
menåionãm:
• Vizita în România a delegaåiei Agentiei FRONTEX, condusã
de directorul executiv, domnul Ilkka Laitinen, în perioada 15 - 17
septembrie.
• Vizita oficialã în România a delegaåiei conduse de cãtre domnul
general locotenent Jakko Kaukanen, æeful Poliåiei de Frontierã din
Finlanda, 21-23 septembrie 2010; de asemenea, 13 poliåiæti de
3

frontierã au participat la misiunile internaåionale de menåinere a
pãcii, desfãæurate în Kosovo (O.N.U. - UE), Haiti (O.N.U.), Georgia
(EU MM), precum æi la misiuni de asistenåã la frontiera moldoucraineanã,
Ucraina / R. Moldova (EUBAM).
Pentru un schimb operativ de date æi informaåii, la nivelul
frontierelor române, îæi desfãæoarã activitatea 6 centre/puncte de
contact: la Giurgiu, Galaåi, Porubne, Oradea, Boræ æi Cenad (la
data de 10.03.2010 a avut loc deschiderea oficialã, la frontiera
româno-ungarã, a Punctului Comun de Contact Cenad, în baza
Protocolului, prin schimb de note verbale între MAE din România
æi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Ungaria.)
6. Cooperarea în cadrul Agenåiei Frontex
Lucrãtori din cadrul Poliåiei de Frontierã Române au participat
la 21 de Operaåiuni Comune - din care 9 pe teritoriul åãrii noastre
- organizate sub egida Frontex, dupã cum urmeazã:
• la frontiera verde: 10 operaåiuni; în calitate gazdã, åara
noastrã a organizat 4 operaåiuni terestre, în cadrul cãrora au
participat 22 de experåi din statele membre æi 5 din state teråe
(Moldova, Serbia æi Ucraina) - observatori.
• la frontiera albastrã: 2; poliåiætii de frontierã români au
participat, cu douã nave maritime de supraveghere ale P.F.R., la
operaåiunea comunã coordonatã de FRONTEX „POSEIDON” 2010,
cu 48 poliåiæti de frontierã. Pe parcursul desfãæurãrii acestei misiuni,
pe teritoriul Greciei, echipajele navelor maritime au efectuat 44
misiuni de patrulare æi au capturat 56 migranåi.
• la frontiera aerianã: 9.
În baza Deciziei Directorului Executiv al Agenåiei FRONTEX,
17 reprezentanåi ai Poliåiei de Frontierã Române, 14 membri ai
rezervei naåionale RABIT æi 3 æoferi, s-au deplasat în Orestiada æi
Alexandropolis, pentru a participa la Operaåiunea RABIT organizatã
de Agenåia Frontex. De asemenea, PFR a detaæat, în cadrul acestei
operaåiuni, 13 autovehicule de patrulare (Nissan Pathfinder, Kia
Sorrento, Iveco Massif Mitshubishi L200), precum æi o autospecialã
VW Transporter, un microbuz (16 locuri) æi un autocar (40 locuri),
destinate transportului migranåilor æi a patrulelor. Modul de acåiune
al poliåiætilor de frontierã, cu ocazia participãrii la operaåiunile
comune, a fost apreciat de experåii FRONTEX, PFR fiind consideratã
una dintre cele mai active structuri la nivelul Agenåiei FRONTEX.
7. Aderarea la spaåiul Schengen
Au fost organizate æi s-a participat la 13 misiuni de sprijin
æi îndrumare æi 5 misiuni de auto-evaluare, efectuate de experåi
strãini æi români în scopul pregãtirii personalului pentru evaluãrile
Schengen. Acestea au vizat domeniile privind supravegherea
frontierei, infrastructurã æi echipamente, control æi proceduri, SIS,
pregãtire personal. În anul 2010, instituåia noastrã a fost implicatã
în toate cele 3 misiuni de evaluare æi re-evaluare a experåilor
Schengen, semnalele venite, în urma acestor vizite, fiind pozitive.
În acest sens, exemplificãm cu sistemul informatic on-line al PFR,
e-SIF, care a fost proiectat æi dezvoltat în integralitate de specialiætii
IT din cadrul PFR, în tehnologie web cu baze de date centralizate,
conform specificaåiilor din documentele privind SIS II æi care a fost
apreciat pozitiv la toate evaluãrile Schengen.
Cu ocazia vizitelor de evaluare Schengen în domeniul
frontierelor terestre, care au avut loc în anul 2010, experåii
europeni au apreciat faptul cã responsabilitatea controlului
frontierelor este în sarcina unei structuri de autoritate publicã clar
structuratã, respectiv Poliåia de Frontierã Românã, subordonatã
MAI, cu lanå de comandã direct æi bine definit între structurile
PFR, la nivel central æi local. De asemenea, comisiile de evaluare
au apreciat resursele umane disponibile æi procentul de încadrare
cu personal, calitatea æi cadrul general de pregãtire a personalului,
cursurile de pregãtire continuã, organizate la nivel local.
Comisiile de evaluare au apreciat, în mod deosebit, nivelul
echipamentului tehnic disponibil, precum æi participarea activã în
cadrul activitãåilor sub egida FRONTEX.
Pe parcursul vizitei de re-evaluare în domeniul frontierelor
aeriene æi terestre, experåii evaluatori au apreciat faptul cã lucrãrile
au fost finalizate la Aeroportul Internaåional „Henri Coandã”
Bucureæti, Aeroportul Internaåional „Traian Vuia” Timiæoara æi
la punctele de trecere a frontierei, terestru æi feroviar, Stamora
Moraviåa, concluziile generale fiind pozitive.
Este de remarcat raportul în domeniul „Frontiere maritime”,
4
echipa de evaluare apreciind cã anumite mãsuri adoptate de
România pot fi considerate exemple de bune practici în acest
domeniu. Un rol important l-a avut Sistemul de Supraveghere æi
Control la Marea Neagrã (SCOMAR), obiectiv realizat prin fonduri
PHARE, începând cu anul 2005. La Marea Neagrã, structurile
Poliåiei de Frontierã Române trebuie sã realizeze un dispozitiv
de supraveghere æi control eficient, care sã asigure acoperirea
permanentã a unui spaåiu maritim de cca. 20.000 km 2 .
8. Fonduri Facilitatea Schengen
Prin Facilitatea Schengen, Uniunea Europeanã a finanåat acåiuni
la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea în aplicare
a acquis-ului Schengen æi controlul la frontierele externe. În anul
2010, Poliåia de Frontierã Românã a derulat 97 contracte, în valoare
de 158,2 milioane euro, din fonduri europene nerambursabile prin
Facilitatea Schengen, aferente urmãtoarelor domenii:
- Proiect RO FSCH 17 - asistenåã tehnicã æi echipamente
IT necesare pregãtirii condiåiilor de implementare ulterioarã a
sistemelor FADO æi APIS, în valoare de 0,025 milioane euro;
- Proiect RO FSCH 18 - achiziåie de mijloace de mobilitate
navalã æi terestrã, în valoare totalã de 103,69 milioane euro;
- Proiect RO FSCH 19 - reabilitarea infrastructurii a 31 sedii
operative ale PFR (sedii ale SPF, PTF æi IJPF exclusiv situate pe
frontiera externã a U.E.) - în valoare de 33,97 milioane euro;
- Proiect RO FSCH 23 - achiziåia de echipamente æi mijloace
tehnico-logistice specializate, în vederea asigurãrii unui înalt nivel
de supraveghere æi control la frontierele externe U.E. (dispozitive
de examinare a documentelor æi biodetecåie, echipamente pentru
controlul autovehiculelor, camere portabile cu termoviziune,
ochelari de vedere pe timp de noapte, autospeciale de supraveghere
cu termoviziune etc.), în valoare de 20,58 milioane euro.
9. În domeniul logistic
a). Mobilitate navalã: prin Facilitatea Schengen, în anul 2010,
au intrat în dotarea PFR 38 de mijloace navale, astfel:
• Pentru frontiera maritimã: t o navã maritimã de supraveghere
proiect OPV 6610, constructor æantierul naval DAMEN Gorinchem
- Olanda, construcåia navei realizându-se în România, la Galaåi -
aceastã navã va juca un rol important în supravegherea frontierei
Uniunii Europene, având, în acelaæi timp, calitãåile necesare
pentru a executa misiuni pe perioade lungi de timp, la distanåe
mari de åãrm, în zona contiguã æi zona economicã exclusivã a
României æi de a primi / transmite date æi informaåii cãtre sistemul
de supraveghere æi control t trei nave maritime de patrulare æi
intervenåie proiect SHALDAG MK IV, constructor æantierul naval
ISRAEL SHIPYARDS.
Navele maritime vor completa extinderea spre larg a razei
de observare a sistemului de supraveghere æi control existent,
SCOMAR. De asemenea, vor face parte din Reåeaua Europenã de
patrulare în cadrul operaåiunilor comune europene, organizate sub
egida FRONTEX.
• Pentru frontiera fluvialã, Delta Dunãrii æi alte râuri de
frontierã: t cinci æalupe fluviale de patrulare, constructor
ISTANBUL DENIZCILIK GEMI INSA SANA YI VE TICARET AS;
t 20 ambarcaåiuni de patrulare æi intervenåie, constructor
TEHNOMONT BRODOGRALISTE æi MONTMONTAZA GREBEN
- Croaåia t trei pontoane de acostare cu cabine, constructor
S.C. METALNAV S.R.L. - România t æase puncte mobile de
supraveghere æi control trafic naval, constructor S.C. METALNAV
S.R.L. - România.
În ceea ce priveæte mobilitatea navalã, gradul total de
dotare prin implementarea proiectelor finanåate prin Facilitatea
Schengen, va ajunge la 99%.
b). Mobilitate terestrã: Poliåia de Frontierã a recepåionat 1.337
autovehicule æi echipamente specifice supravegherii æi controlului
frontierei, care vor intra în dotarea P.F.R. pânã la sfâræitul anului.
Autovehiculele sunt dotate la standarde de ultimã generaåie æi
sunt destinate creæterii eficienåei misiunilor executate æi a calitãåii
supravegherii frontierei terestre. Au fost, astfel, achiziåionate: t 426
autoturisme de teren, marca MASSIF IVECO t 402 autoturisme
pentru munca operativã de oraæ, marca Volkswagen Passant Variant
- 350 buc. æi AUDI A4 - 52 buc. t 250 microbuze 8+1, marca
VW Transporter Kombi t 59 de autospeciale de supraveghere cu
termoviziune, marca Land Rover, model Discovery, 4 cu aspect
F R O N T I E R A
r A n a l i z ã
û

exterior comun al vehiculului comercial t 50 autospeciale
transport câini, marca Mitsubishi L200 t 150 ATV-uri.
În prezent, pe linie de mobilitate terestrã, prin implementarea
proiectelor finanåate din fondul Facilitatea Schengen, dotarea totalã
cu mobilitate terestrã a ajuns la un grad de 70%.
10. Asigurarea unui înalt nivel de supraveghere æi control a
frontierei de stat
Se are în vedere: asigurarea continuitãåii acåiunii de
supraveghere æi control în timp æi spaåiu; folosirea eficientã æi la
capacitate a tuturor foråelor æi mijloacelor proprii; gradualitatea
acåiunilor; concentrarea efortului pe direcåiile probabile de
deplasare a infractorilor, respectiv coordonarea unitarã æi dinamicã
a activitãåilor specifice. Instrumentul principal de realizare a
conceptului de management integrat al frontierei îl reprezintã
Sistemul Integrat de Securitate a Frontierei - un sistem complex,
destinat optimizãrii supravegherii, controlului trecerii frontierei æi
combaterii infracåionalitãåii transfrontaliere. Prin implementarea
integralã a sistemului se va asigura îndeplinirea condiåiilor
prevãzute în Catalogul Schengen
11. Obiective pentru anul 2011
În domeniul managementului instituåional:
- continuarea descentralizãrii mecanismelor decizionale æi
asigurarea unui management consultativ, bazat pe comunicarea
internã æi cunoaæterea personalului, în vederea creæterii capacitãåii
æi calitãåii serviciilor oferite cetãåenilor;
- implementarea unui sistem de management al calitãåii la
nivelul fiecãrei structuri a PFR;
- continuarea procesului de optimizare a structurii organizatorice
a instituåiei, în scopul creãrii unei instituåii funcåionale, compatibile
cu structurile similare din åãrile membre ale UE æi capabile sã
combatã eficient fenomenele infracåionale transfrontaliere, conform
prevederilor Catalogului Schengen;
- continuarea procesului de pregãtire a poliåiætilor de frontierã
„Apreciez eforturile fãcute de Poliåia de Frontierã în ultimii
ani pentru îndeplinirea criteriilor din calendarul de aderare a
României la Spaåiul Schengen, prin trecerea cu succes peste
cele 7 evaluãri.
Poliåia de Frontierã æi-a fãcut datoria cu brio în ceea ce
priveæte securizarea frontierelor æi, pentru acest lucru, vreau sã-i
felicit, încã o datã, æi vreau sã-i asigur cã atât eu, în calitate de
reprezentant al MAI, cât æi tot aparatul de conducere se bazeazã
pe aceastã structurã, iar faptul cã partenerii europeni au aæteptãri
foarte mari de la noi, în ceea ce priveæte securizarea frontierei
externe, constituie un demers pe care trebuie sã-l privim cu
maximã seriozitate. Aæa cum menåiona æi domnul inspector
general, Ioan Buda, peste tot pe unde avem întâlniri cu înalåi
oficiali europeni, aceætia apreciazã eforturile fãcute æi pregãtirea
foarte bunã a tuturor lucrãtorilor Poliåiei de Frontierã, dar, de
fiecare datã, ne semnaleazã cã, încã, mai avem elemente
de corupåie în vãmile din România; este un aspect care ne
preocupã æi va fi tratat cu maximã responsabilitate în anul 2011.
Am speranåa cã vom reuæi sã facem progrese æi în acest sens.
Încã o datã, vreau sã vã felicit pentru ce aåi fãcut, vreau sã
mobilizaåi, în continuare toåi ofiåerii æi
agenåii din Poliåia de Frontierã sã fie
profesioniæti, în fiecare moment æi în
fiecare zi de activitate, sã încercãm sã
schimbãm percepåia europenilor despre
România æi vãmile din România æi, nu
în ultimul rând, sã continuãm acea
muncã începutã în 2010 referitor la
combaterea evaziunii fiscale, unde în
comparaåie cu 2009, confiscãrile din
contrabandã au crescut cu aproximativ
60%; acesta este un lucru bun, pe care
trebuie sã-l ducem pe mai departe æi
în 2011”.
Ministrul Administaåiei æi Internelor
Traian Constantin IGAÆ
la nivelul standardelor Schengen;
În domeniul Schengen:
- desfãæurarea activitãåilor necesare pentru absorbåia, la un nivel
maxim, a fondurilor comunitare nerambursabile, destinate securizãrii
frontierei externe a Uniunii Europene-viitoare Schengen;
- susåinerea æi promovarea marilor proiecte europene strategice
în materie de management al frontierelor externe æi imigraåiei,
respectiv elaborarea unor politici eficiente în aceste domenii;
- continuarea pregãtirii personalului P.F.R. în ceea ce priveæte
aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen;
În domeniul cooperãrii:
- extinderea æi dezvoltarea relaåiilor de cooperare cu instituåiile
de aplicare a legii de la nivel naåional, cu atribuåii în gestionarea
aspectelor legate de circulaåia persoanelor æi combaterea
criminalitãåii transfrontaliere, printr-un schimb operativ de date æi
informaåii, acåiuni comune æi programe de instruire;
- participarea activã în cadrul echipelor mixte, tip task-force,
create în scopul dezvoltãrii schimbului de informaåii operative æi
intensificãrii cooperãrii poliåieneæti, atât în plan naåional, cât æi
internaåional;
- intensificarea relaåiilor de colaborare cu instituåiile similare din
statele membre ale Uniunii Europene, NATO, åãrile vecine æi alte
state teråe, în scopul asigurãrii unui înalt nivel de supraveghere æi
control al frontierelor, conform standardelor comunitare;
- continuarea participãrii la operaåiunile comune, desfãæurate
sub egida Agenåiei FRONTEX, precum æi la stabilirea mãsurilor
comunitare viitoare din domeniul gestionãrii frontierelor externe
ale Uniunii Europene æi Schengen;
- participarea la misiunile internaåionale organizate sub
egida Organizaåiei Naåiunilor Unite, Uniunii Europene sau altor
organisme internaåionale;
- dezvoltarea colaborãrii, în cadrul Forumului de cooperare
la Marea Neagrã, în special în privinåa prevenirii æi combaterii
migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere pe mare.
În domeniul siguranåei cetãåenilor:
- prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere în
zonele aflate în competenåa Poliåiei de Frontierã Române;
- creæterea nivelului de control æi supraveghere a frontierei
externe a Uniunii Europene, inclusiv prin continuarea procesului
de implementare a Sistemului Integrat de Securitate a Frontierei;
- acåionarea operativã æi legalã pentru soluåionarea sesizãrilor
venite din partea cetãåenilor æi oferirea unor servicii de calitate
acestora la nivelul standardelor comunitare.
Rezultate obåinute, în anul 2010, în domeniul operativ
a) Traficul de persoane æi mijloace auto
Valorile de trafic înregistrate în punctele de control trecere
frontierã, în anul 2010, au fost de 35.941.785 treceri persoane:
- 29.852.555 cetãåeni U.E.; - 6.089.230 cetãåeni non-U.E.
În anul 2009, au trecut frontierele române 37.789.565 persoane
(32.228.792 cetãåeni U.E. æi 5.560.773 cetãåeni non-U.E.). Se
constatã o scãdere a traficului de persoane la frontierele române,
faåã de anul anterior, cu 4,8%.
În 2010, 10.462.003 mijloace de transport au trecut prin
punctele de trecere a frontierei, fiind înregistrat un trafic mai scãzut
cu 19% faåã de anul 2009.
û
F R O N T I E R A
r A n a l i z ã
5

) Acte ilegale constatate de P.F.R.
Anul trecut au fost constatate 7.823 infracåiuni sãvâræite în zona
de competenåã, faåã de 7.129, constatate în anul 2009. Se constatã
cã numãrul infracåiunilor depistate de poliåiætii de frontierã a crescut
cu 9,7%, faåã de anul trecut.
Totodatã, în materie de constatare æi sancåionare a faptelor
contravenåionale, au fost sancåionate 15.239 persoane (13.825
români æi 1.414 strãini), cu amenzi contravenåionale în valoare de
aproximativ 4.527.242 lei.
Faptele penale ce predominã la frontierele României sunt
în legãturã cu migraåia ilegalã, respectiv, trecerea sau tentativa
de trecere ilegalã a frontierei, falsul æi uzul de fals, precum æi
contrabanda cu bunuri de larg consum.
c) Combaterea migraåiei ilegale
În anul 2010, poliåiætii de frontierã au depistat, în zona de
competenåã, 2.131 cetãåeni strãini implicaåi în migraåia ilegalã. În
anul 2009 au fost depistate 2.117 persoane, fiind înregistratã, astfel,
o uæoarã creætere a numãrului migranåilor depistaåi. Din totalul celor
implicaåi în migraåia ilegalã, 1.471 cetãåeni strãini au fost depistaåi
în trecere / tentativã de trecere ilegalã a frontierei;
Au fost depistate 338 grupuri de migranåi, în care au fost
identificaåi 237 traficanåi æi 1.097 migranåi, 9 grupuri dintre acestea
(70 traficanåi æi 99 migranåi) fiind organizate în vederea sãvâræirii
infracåiunii de trafic de migranåi.
În anul 2010, s-a constatat o creætere a numãrului persoanelor
ascunse în mijloacele de transport, pentru a trece ilegal frontiera
românã (404 faåã de 364 anul trecut).
În perioada de referinåã, au fost depistate 271 persoane implicate
în activitatea de racolare, cãlãuzire sau transport de migranåi. Faåã
de anul 2009, când au fost depistate 209 cãlãuze / transportatori,
se constatã creæterea cu 30,6% a numãrului acestora.
Din verificãrile efectuate la nivelul instituåiei noastre, a rezultat
cã majoritatea cetãåenilor strãini, care acåioneazã la frontiera de
vest, în scopul trecerii ilegale a frontierei, au intrat în mod legal
în România.
La frontiera verde, au fost depistate, acåionând ilegal, (atât pe
sensul de intrare, cât æi pe sensul de ieæire) æi persoane provenind
din: Albania, Iran, Liban, Somalia, India, Maroc, Nepal, Ucraina,
Palestina, Nigeria, Georgia, Tunisia, Egipt, Serbia, Siria, Sri Lanka,
Rusia etc.
Totodatã, în anul 2010, au fost depistate 15 cazuri de trafic de
fiinåe umane, în care au fost identificaåi 29 traficanåi æi 50 victime,
din care 5 grupuri organizate în vederea sãvâræirii infracåiunii de
trafic de persoane (18 traficanåi æi 25 victime). (Începând cu data
de 01.05.2009, aceastã linie de muncã a fost preluatã de Poliåia
Românã. În situaåia în care Poliåia de Frontierã depisteazã astfel
de cazuri, conform legii, acestea sunt predate procurorului, care
deleagã continuarea cercetãrilor cãtre ofiåeri de poliåie judiciarã.)
d) Combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere
Pe linia combaterii traficului cu bunuri de larg consum,
metale preåioase æi obiecte de patrimoniu - în anul 2010, poliåiætii
de frontierã au ridicat, în vederea confiscãrii, 5,338 kg. aur, 314
„Transmit, tuturor colegilor din frontierã, mulåumirile
mele pentru activitatea depusã în anul 2010, æi vreau sã
evidenåiez profesionalismul de care au dat dovadã poliåiætii
de frontierã în timpul evaluãrilor Schengen. În mod special,
am remarcat pregãtirea excelentã a poliåiætilor de frontierã
de la IJPF Iaæi, lucru remarcat æi de experåii strãini.
Pentru anul 2011, vã atrag atenåia sã puneåi un accent
deosebit pe combaterea corupåiei! Æi, mai ales, atrag atenåia
asupra consumului de alcool în timpul serviciului. Nu accept
aæa ceva! Cei prinæi vor fi daåi afarã. De asemenea, atrag
atenåia asupra importanåei întreåinerii autovehiculelor, sã
nu mai existe cazuri de deteriorãri ale interioarelor acestor
maæini noi, primite din fonduri UE”.
Chestor principal de poliåie Ioan BUDA,
inspector general al PFR
kg. argint æi 35 obiecte de patrimoniu, valoarea totalã a bunurilor
confiscate fiind de 141,7 milioane lei.
Au fost constatate 252 infracåiuni de naturã economico
financiarã, în care au fost implicate persoane provenind din
România, Ucraina, Bulgaria, R. Moldova, Serbia, Turcia, Ungaria,
China, Rusia, Grecia, Franåa etc.
Traficul ilegal cu åigãri - a luat o amploare deosebitã, în
ultimii ani la frontierele României, traficanåii mizând pe „profitul”
impresionant pe care îl pot obåine din comercializarea „la negru”,
atât pe pieåele de desfacere din åara noastrã, cât, mai ales, pe cele
din Occident.
Astfel, în anul 2010, poliåiætii de frontierã au reåinut în vederea
confiscãrii, 9.121.023 pachete åigãri, cu o valoare aproximativã,
de 42.795.896 lei, din care 5.423.397 pachete, în valoare de
aproximativ 30.478.978 lei, fãcând obiectul contrabandei cu åigãri.
Au mai fost reåinute 11.376 kg. tutun prelucrat, purtãtor de accize
æi 31.020 kg tutun neprelucrat æi deæeuri de tutun, în valoare de
1.080.544 lei.
Cea mai activã zonã este cea de la frontiera cu Ucraina, aici
fiind reåinutã 25% din cantitatea totalã de åigãri, urmatã de frontiera
cu R. Moldova.
Pe linia traficului cu autoturisme furate - în perioada analizatã,
au fost descoperite, în zona de competenåã, 313 mijloace de
transport furate din strãinãtate (243 autoturisme, 31 automarfare, 16
microbuze, 15 motociclete, 8 remorci auto). Numãrul descoperirilor
privind mijloacele de transport furate a crescut cu, aproximativ,
58% faåã de anul trecut.
În comiterea acestor tipuri de infracåiuni ponderea este deåinutã
de cetãåenii români, urmaåi de cetãåeni moldoveni, ucraineni,
austrieci æi italieni.
Se constatã faptul cã, în continuare, principalul „furnizor” de
autovehicule furate, care tranziteazã frontierele României, este
Italia, urmatã de Germania, Ungaria æi Spania.
Pe linia traficului de droguri - în perioada analizatã, a fost
descoperitã cantitatea de 87,089 kg. droguri (85,620 kg. heroinã,
0,565 kg. haæiæ, 0,800 kg. canabis, 0,104 kg. opium) æi 14.915
buc. alte stupefiante, 40.197 buc. substanåe anabolizante, 8.456
buc. medicamente cu conåinut stupefiant, fiind constatate 79
de infracåiuni la regimul stupefiantelor. (Începând cu data de
01.05.2009, aceastã linie de muncã a fost preluatã de Poliåia
Românã. În situaåia în care Poliåia de Frontierã depisteazã astfel
de cazuri, conform legii, acestea sunt predate procurorului, care
deleagã continuarea cercetãrilor cãtre ofiåeri de poliåie judiciarã.)
Persoanele implicate în traficul de droguri provin preponderent
din Bosnia, Iran, Olanda, România, R. Moldova, Franåa, Israel,
Cehia, Germania, Bulgaria æi Canada.
Pe linia combaterii traficului cu armament æi muniåie - au fost
descoperite 82 arme, 13.036 cartuæe æi 1.398 kg. explozibili, fiind
constatate 148 infracåiuni de trafic de arme, muniåii, explozivi,
produse toxice. Cetãåenii, implicaåi în aceastã activitate ilegalã,
provin din Italia, Slovenia, Turcia, Spania, Serbia, Ucraina, Austria,
R. Moldova, Franåa, Israel, Cehia, Spania, Germania, Anglia,
Bulgaria, Grecia æi România.
Pe linia combaterii braconajului piscicol - în urma acåiunilor
specifice, desfãæurate în zonele de competenåã, au fost reåinute 136
ambarcaåiuni, 41 motoare bãrci, 363.798 m. plase monofilament,
3.347 m.p. nãvoade, 1.172 alte unelte de pescuit, 22.018 kg. peæte
(110 kg. sturion), 102 kg. icre, 17,5 kg. icre roæii, 1,3 kg. icre
negre, fiind constatate 944 infracåiuni privind braconajul piscicol
æi aplicate 1.277 contravenåii, în valoare de 225.590 lei.
Pe linia combaterii infracåiunilor la regimul drepturilor de
proprietate intelectualã - poliåiætii de frontierã, împreunã cu
lucrãtorii vamali, au depistat, la frontierele României, bunuri
contrafãcute, purtând mãrci internaåionale protejate, dupã cum
urmeazã: • 82.397 bucãåi articole de îmbrãcãminte æi lenjerie
contrafãcute, purtând mãrci internaåionale protejate • 262.187
bucãåi produse de parfumerie contrafãcute • 69.361 perechi
încãlåãminte.
Biroul de Informare æi Relaåii Publice din cadrul IGPF
6
F R O N T I E R A
r A n a l i z ã
û

Salã de tradiåii la SPCPF Oræova
Cu ocazia bilanåului anual al S.P.C.P.F. Oræova, în prezenåa
personalului instituåiei æi a reprezentanåilor IJPF Mehedinåi,
a oficialitãåilor, a reprezentanåilor autoritãåilor invitate, a fost
inauguratã sala de tradiåii, fiind dezvelit bustul patronului
spiritual, general maior Nicolae Soare.
Generalul Maior Nicolae Soare s-a nãscut la 23 decembrie
1927 - în comuna Goleæti, judeåul Argeæ. A absolvit liceul în 1948,
Æcoala militarã de ofiåeri în anul 1950, Academia
Militarã Generalã, în 1950 æi cursul academic
superior, în 1964. De copil a intrat în armata
românã æi s-a înãlåat o datã cu ea. Timp de 23 ani
(1965 – 1988) a condus Brigada 2 Grãniceri Dr. Tr.
Severin – cea mai mare structurã militarã din zonã. A
avansat treptat de la funcåia de instructor de tineret,
comandant PCTF æi comandant de regiment; în 1965
a fost numit comandant al Brigãzii 2 Grãniceri,
funcåie pe care a îndeplinit-o pânã în 1988, când a
fost trecut în rezervã la cerere æi pensionat.
Generalul Nicolae Soare a adoptat, întotdeauna, o
atitudine imparåialã æi apropiatã faåã de subordonaåi,
asigurându-le condiåii sã-æi îndeplineascã, fiecare,
corect, atribuåiile regulamentare, fãrã a le încãrca
Mitã refuzatã de un poliåist de
frontierã maramureæean
Un bãrbat din judeåul Satu Mare a fost reåinut pentru 24
de ore, urmând sã fie prezentat instanåei cu propunere de
arestare preventivã, dupã ce a oferit unui poliåist de frontierã
maramureæean suma de 1.000 euro æi 200 litri de alcool, pentru
a nu i se întocmi dosar penal.
În data de 11 ianuarie a.c., în jurul orei 07.30, un echipaj din
cadrul SPF Sarasãu, IJPF Maramureæ, a oprit în trafic, pe DN 19,
autoutilitara marca Ford Transit, condusã de numitul Grigore F.,
în vârstã de 50 ani, din comuna Cãmârzana, judeåul Satu Mare.
La controlul efectuat, poliåiætii de frontierã au constatat cã în
autoutilitarã se aflau 34 recipienåi din plastic, care conåineau 680
litri alcool, pentru care æoferul nu a putut prezenta documente
de provenienåã.
Conducãtorul auto a declarat cã transportã cantitatea de
alcool din judeåul Satu Mare, în judeåul Suceava, pentru a o
comercializa ilegal.
Susnumitului i s-a întocmit dosar penal pentru sãvâræirea
infracåiunii de „deåinerea, de cãtre orice persoanã, în afara
antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României,
a produselor accizabile supuse marcãrii, potrivit titlului VII, fãrã
a fi marcate sau marcate necorespunzãtor, ori cu marcaje false,
peste limita a 10.000 åigarete, 400 åigãri foi de 3 grame, 200 åigãri
de foi mai mari de 3 grame, peste un kg tutun de fumat, bãuturi
spirtoase, peste 200 litri, produse intermediare de alcool, peste
1.000 euro pentru trecerea frontierei
La data de 15 ianuarie a.c., procurorul desemnat din cadrul
Parchetului de pe lângã Tribunalul Giurgiu æi ofiåerii Direcåiei
Generale Anticorupåie - Serviciul Judeåean Anticorupåie Giurgiu,
cu sprijinul tehnic al Direcåiei Generale de Informaåii æi Protecåie
Internã, au prins în flagrant pe cetãåeanul bulgar A.A. care a oferit,
cu titlu de mitã, suma de 1.000 euro unui poliåist de frontierã
din cadrul IJPF Giurgiu - Punctul de Trecere a Frontierei
Giurgiu - Rutier.
În fapt, la data de 15 inuarie a.c., lucrãtorii
PF din Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu
au efectuat un control asupra autoturismului
aparåinând cetãåeanului bulgar A.A., care
cãlãtorea însoåit de cetãåenii bulgari S. L., R. A.,
A. G. æi M. Z.
Deæi, persoanele sus menåionate s-au legitimat
cu documente de identitate reale, în autoturism
sfera competenåelor. A ætiut sã-æi aleagã subordonaåii, le-a
acordat încredere æi respect, controlându-i cu atenåie, exigenåã
æi politeåe.
A fost, permanent, exemplu personal pentru subordonaåi,
privind modul cum îæi organiza activitatea, punctualitatea,
åinuta æi modul de adresare în relaåiile cu fiecare, impunându-le,
prin modul lui de comportare, sã adopte acelaæi stil de muncã æi
de conduitã în domeniile pe care le conduceau. A iubit istoria
åãrii, pe care a completat-o cu propriile fapte. A iubit haina de
grãnicer, pe care a purtat-o cu onoare æi demnitate. A ascultat
mii de tineri veniåi sã satisfacã stagiul militar la grãniceri, a fost
zi æi noapte alãturi de ei. Le-a luminat calea, pentru
ca întunericul sã nu le afecteze tinereåea æi, astfel,
sã aibã un drum drept în viaåã. A ætiut sã insufle
subordonaåilor siguranåã æi încredere în foråele proprii.
I-a protejat atunci când a fost nevoie æi i-a ajutat sã
înveåe din propriile greæeli. A trãit mãsurându-æi viaåa
dupã gândire æi acåiune, æi nu dupã timp. A „apus” pe
11 decembrie 2006, lãsându-ne amintirea unui suflet
nobil – model de dreptate, curaj æi implicare.
Continuatorii tradiåiilor remarcabile ale
strãjuitorilor graniåei de S-V a României au, din acest
an, o salã de profil, care-æi aæteaptã oaspeåii cu lecåii
de istorie, consemnate la frontierã.
Grigore PÃCALÃ
300 litri”.
În dupã-amiaza aceleiaæi zile, ofiåerul de caz a fost contactat
telefonic de cãtre Grigore F., care i-a solicitat o întâlnire în
dimineaåa zilei urmãtoare.
Cu aceastã ocazie,
bãrbatul i-a promis
poliåistului de frontierã suma
de 1.000 euro æi cantitatea de
200 litri alcool, pentru a nu-i
întocmi dosar penal. Poliåistul
de frontierã a adus imediat
la cunoætinåa superiorilor
sãi situaåia de fapt, fiind
sesizat procurorul din cadrul
Parchetului de pe lângã
Tribunalul Maramureæ.
În data de 12 ianuarie a.c., în jurul orei 12.30, procurorul æef
al Secåie de Urmãrire Penalã din cadrul Parchetului de pe lângã
Tribunalul Maramureæ, împreunã cu poliåiætii de frontierã delegaåi,
au organizat o acåiune de prindere în flagrant a numitului Grigore
F., în timp ce i-a dat ofiåerului cei 1.000 euro æi cantitatea de
alcool promisã.
Persoana în cauzã s-a mai ales cu un dosar penal, întocmit de
poliåiætii de frontierã maramureæeni, pentru sãvâræirea infracåiunii
de dare de mitã.
Grigore F. a fost reåinut, pentru o perioadã de 24 ore, urmând
sã fie prezentat Tribunalului Maramureæ cu propunere de arestare
preventivã. (Radu LUNGU)
au fost gãsite 9 documente de identitate (2
paæapoarte, 3 cãråi de identitate æi 4 permise de
conducere), susceptibile de a fi falsificate.
În acest context, pentru a nu se dispune mãsurile legale ce se
impuneau æi a le permite tranzitarea frontierei, cetãåeanul bulgar
i-a oferit poliåistului de frontierã suma de 1.000 euro, iar acesta a
formulat denunå la Parchetul de pe lângã Tribunalul Giurgiu.
Ca urmare a sesizãrii, în aceeaæi zi, în jurul orei 21.00, a
fost organizatã acåiunea de prindere în flagrant, cetãåeanul
bulgar fiind surprins în timp ce oferea ofiåerului suma de
1.000 euro.
În cauzã s-a dispus reåinerea cetãåeanului bulgar pentru
sãvâræirea infracåiunii de dare de mitã, faptã prevãzutã de
art. 255 din Codul Penal, raportat la art. 7, alin. 2 din
Legea nr. 78/2000, privind prevenirea, descoperirea æi
sancåionarea faptelor de corupåie, iar în ziua urmãtoare,
Tribunalul Giurgiu a dispus arestarea preventivã pentru
29 de zile.
û
F R O N T I E R A r Æ t i r i 7

„Am dat mult oamenilorpublicului,
dar am primit înzecit de la ei”
Interviu cu Florin Piersic
- Maestre Florin Piersic, la 27 ianuarie
împliniåi o frumoasã vârstã æi, în numele
colegilor, vã urez LA MULÅI ANI! Cu ce
gânduri primiåi acest moment?
- Cu speranåã! În cei 52 de ani de
când am luat în braåe profesia aceasta,
de actor, nimic pe lumea asta n-a putut
sã ocupe locul I în viaåa mea de zi
cu zi, decât bucuria, satisfacåia dar æi
dãruirea, pasiunea, renunåãrile la orice
alte preocupãri æi activitãåi pentru a mã
„închina”, cu trup æi suflet, publicului,
adicã spectatorilor. Îmi aduc aminte de
piesa „Dulcea pasãre a tinereåii”, mai
precis de personajul Chance Waine -
rol jucat de mine ani de zile pe scena
Naåionalului bucureætean æi-n care
ziceam: „am dat oamenilor mai mult
decât am primit de la ei!”
Azi, dupã atâtea mii de spectacole
pe scenã, filmãri pe platouri, spectacole
de televiziune, recitaluri, concerte,
divertisment - pot spune altfel acea replicã:
„Am dat mult oamenilor - publicului, dar
am primit înzecit de la ei”! Ãsta-i gândul
meu. Sã pot, cu sãnãtate æi putere, sã dau
celor ce mã cunosc æi mã urmãresc æi de
azi înainte, repet, sã le dau tot ce am eu
mai bun. Asta e speranåa mea.
- Care este secretul devenirii unui
Mare actor ?
- Întrebarea e frumoasã, cu excepåia
cuvântului Mare! Da, eu sunt actor mare
fizic, dar, indiferent de pãrerea unora,
eu fiind cel care am trãit, am jucat, am
respirat lângã Marii artiæti români care
mi-au fost profesori, parteneri, regizori
æi, unii, chiar prieteni, mi-e greu sã mã
las alintat, „de-a fi numit Mare actor” !
Da, sunt bun, sunt divers în zecile de
personaje interpretate æi, de ce sã fac pe
modestul, recunosc, cu modestie însã,
succesele nu m-au ocolit, dimpotrivã!
Secretul e: talent, sãnãtate,
perseverenåã, consum în tot ce joci, în
faåa celor ce te aud, te privesc, iar ei sã
spunã: da, se dãruieæte cu mult suflet
nouã æi este un ... Artist.
- Ce reprezintã publicul pentru
dumneavoastrã?
- Spectatorilor le-am dãruit æi, sper, sã
le mai pot, încã, dãrui nu numai o clipã
de fericire, ci ore, zile, ani, aæa cum s-a
întâmplat pânã acum: aæa am fost æi aæa
rãmân. Repet ceva important pentru
mine: ei, semenii mei, publicul, sunt
åinta, pulsul, oglinda æi tot ce putem noi,
artiætii, sã le oferim în dar.
- Care au fost OAMENII ce v-au
influenåat cel mai mult devenirea?
- Profesorul de românã, Vasile Scurtu,
în liceu, când, pentru serbarea de sfâræit a
clasei a XI - a, mi-a dat poezia „ Nebuna”,
de Coæbuc, care a fost, culmea, æi la
examenul de admitere la „Institutul de
Artã Cinematograficã Bucureæti”. Apoi,
actorii: Victor Moldovan, Dominic
Stanca, de la Teatrul Naåional Cluj, care,
vãzându-mã æi auzindu-mã pe când
fãceam, elev fiind, figuraåie în diverse
piese, m-au iubit æi m-au îndemnat spre
teatru.
Doamna Elena Negreanu, care m-a
descoperit æi, la examenul de verificare
a aptitudinilor, la Cluj, m-a depistat, m-
a declarat reuæit, primul dintre 240 de
candidaåi ai judeåului. Aæa m-am prezentat
la examenul de admitere de la Bucureæti
æi-am reuæit. Apoi, doamna Marieta
Sadova, profesoara pe care am avut-o
patru ani de zile æi care nu mã iubea...
mã adora. Ar mai fi Constanåa Crãciun,
ministra culturii de atunci, datoritã cãreia
am primit aprobarea de a fi student în
anul I pentru cã, iniåial, fusesem respins
din cauza tatãlui meu, doctorul Piersic,
care era arestat politic. Neapãrat, marele
academician, directorul „I.L.Caragiale”,
8
F R O N T I E R A
r I n t e r v i u
û

din Bucureæti, Zaharia Stancu, care m-a
adus de la Piatra Neamå, unde începusem
sã-mi fac stagiul obligatoriu de provincie.
Neapãrat, marele regizor Alexandru Finåi,
care m-a distribuit, în cursul anilor, în
cele mai diverse æi senzaåionale roluri.
Pot sã-l uit pe Doru Nãstase, regizorul de
film care m-a distribuit în rolul Mãrgelatu,
fãcând împreunã æase filme? Scriitorul
Eugen Barbu, care mi-a scris, pentru
un serial tv æi filme, roluri minunate.
Ar trebui sã-i amintesc pe actorii mari,
nenumãraåi, sunt mulåi, dar, mai ales, pe
maestrul Radu Beligan, datoritã cãruia am
fãcut primul film, „Ciulinii Bãrãganului”.
Credeåi-mã, mi-ar trebui zeci de pagini
sã-i pot aminti pe toåi cei care mi-au pus
câte o „cãrãmidã” la treptele pe care am
vrut æi, cred cã am reuæit, sã le urc.
- Dacã ar fi sã o luaåi de la început,
în viaåã, aåi alege o altã carierã?
- Tot la teatru m-aæ gândi! Mi-ar fi
plãcut medic veterinar, ca tatãl meu,
dar... o poezie, cum v-am spus mai
sus, mi-a schimbat drumul - destinul!
Sau, poate, preot, pentru cã mã trag,
din partea mamei, din familie de preoåi
bucovineni, pentru cã sunt credincios æi
pentru cã nu degeaba am fost de 37 de
ori la Ierusalim.
Dar, existã o soartã, poate o Stea, care
sus, acolo, mi-a arãtat cã mã iubeæte æi
atunci, în ciuda multor piedici (pe care o
sã le cunoaæteåi odatã æi odatã) am ajuns
unde am dorit, unde mi-a plãcut, la
„vrãjitori”, care se cheamã actorie!
- Care este cel mai îndrãgit rol al
dumneavoastrã, atât în film cât æi în
teatru?
- În film, Harap Alb, din „De-aæ fi
Harap Alb”, Colonelul Luncan, din
„Paraæutiætii”, Mãrgelatu, din cele æase
filme, Pintea din „Pintea” æi-ar mai fi...
În teatru: „Oameni æi æoareci”, rolul
Lennie, Prinåul Mâækin, din „Idiotul”, Ion
Ioviåã, din „Cartea lui Ioviåã”, Indianul
Bronden, din „Zbor deasupra unui cuib
de cuci” æi ...cred cã, de fapt, toate miau
fost æi mi-au rãmas în suflet, dar æi în
minte.
- Pe scena vieåii, care a fost cel mai
important rol?
- În viaåã nu se interpreteazã roluri.
În viaåã trãieæti sau nu trãieæti! Viaåa nu
are legãturã cu teatrul, cu filmul, cu
televiziunea, cu ziarele æi...altele. Da!
Sã fii ales, dintre atâåia artiæti de toate
felurile, pe primele locuri e, deja, „ceva”
de... poveste.
Sã fii tatã, e æi ãsta un rol! Dar, e un
rol adevãrat, scris de tine, nu de alåii. Sã
ai trei neveste, una mai fermecãtoare,
mai isteaåã, mai sufletistã ca cele avute
de mine... mai rar. Ultima, care e cea
mai... „sacrificatã”, din dragoste, normal,
e Ana Piersic, singura care mi-a luat, din
prima zi, numele de familie!
Æi rolul de bunic nu e de lepãdat. Doi
nepoåei: Sonia æi Marc Cristian.
û
F R O N T I E R A
r I n t e r v i u
Concluzionez: Cel ce trece de 75,
pardon, de 40 de când a împlinit 35, nu
e un „rol” de lepãdat. În rest, multe æi
importante. Dar, asta altãdatã.
- Florin Piersic este un apropiat al
Sighetului, un prieten al poliåiætilor de
frontierã. Cum s-a ajuns la acest lucru?
- Sighetul Marmaåiei! Ce frumos
sunã pentru mine numele acestui oraæ
fermecãtor. Filmam demult „Pintea” æi
„Ultima frontierã a moråii”. Treceam pe
acolo. Apoi, am jucat, o datã sau de douã
ori, la Casa de Culturã.
Dar, a venit ziua când, trecând graniåa
din Ucraina, m-a întâmpinat Omul
Laurenåiu Batin, care, fãrã prea multe
destãinuiri, mi-a zis: „Veniåi la sfinåirea
„Bisericii Ætefan cel Mare æi Sfânt”, fãcutã
din iniåiativa noastrã, a poliåiætilor de
frontierã”. Am zis: Da! Æi am fost. Cum a
fost, e prea mult de povestit. Pãrerea mea
este cã sunt fiinåe care te cuceresc, careåi
intrã în suflet, care se aæeazã în tine,
e vorba de acea „chimie” care te face
sã te simåi din familia lor de personaje.
Ãsta e Batin æi prietenii lui, colegii lui,
familia lui.
- Vã rugãm sã ne relataåi o întâmplare
legatã de trecerea frontierei. Cum
percepeåi atitudinea poliåistului de la
frontierã æi ce sfat puteåi da colegilor
noætri?
- Am plecat la Budapesta sã-mi vãd
fosta soåie, care trãieæte acolo. Ce credeåi?
Am pus pe maæinã patul din Cluj sã i-l
duc unguroaicei, cu care am rãmas foarte
bun prieten (Daniel e bãiatul nostru, are
azi 35 de ani, îl iubesc ca pe Florinel,
care are 43 æi care sunt feciorii mei
scumpi): cei de la vamã m-au întrebat:
Ce faci Florine cu patul? Am rãspuns: Îl
duc fostei soåii, sã-l aibã amintire de când
„împingeam vagoane” în el! În pat.
Au râs. Mã rog, eram Florin al lor.
Ce sfat le dau celor de la graniåã? Sã
fie cu ochii în patru, sã se poarte civilizat,
indiferent de ce vãd, de ce descoperã,
de ce aud. Un grãnicer român trebuie sã
facã cinste åãrii ãsteia, care e România
noastrã, dar este, neapãrat, æi a lor, æi, mai
ales, a celor ce o viziteazã prima sau a
nu ætiu câta oarã.
- Vã rugãm ca, prin intermediul
revistei noastre, sã transmiteåi un mesaj
aparte poliåiætilor de frontierã.
- Celor de la frontierã le spun: Sã dea
Cel de Sus sã aveåi în viaåa voastrã un
Prieten - un om, mã rog, æi un actor care
sã vã poarte cele mai deosebite gânduri,
care sã vã doreascã dumneavoastrã æi
celor dragi sã aveåi noroc, sã spunã
„prezent”, oricând aveåi nevoie sau
plãcere sã-l întâlniåi. Bãieåi, vã port de-a
pururi în inima mea!
A consemnat
Laurenåiu BATIN
(25.01.2011)
9

Sistemul poliåienesc în Grecia
Grecia (Republica Elenã) este o åarã din sud-estul Europei,
situatã în Peninsula Balcanicã, la sud de Bulgaria, FRI Macedonia
æi Albania æi la vest de Turcia. Consideratã de mulåi drept leagãnul
civilizaåiei occidentale, Grecia are o istorie lungã æi bogatã, timp
în care æi-a rãspândit influenåa pe trei continente. Primele urme
de locuire umanã în Grecia au apãrut în epoca Paleoliticului
(cca. 120000 la 10000 î.Hr.). Åãrmurile Mãrii Egee au vãzut
dezvoltarea primelor civilizaåii europene æi, anume, cele ale
minoanilor æi miceenilor. Dupã ce acestea au început sã cadã,
a urmat o Erã Neagrã, pânã în 810 î.Hr, când a apãrut o nouã
civilizaåie elenã, care a început sã stabileascã colonii în Marea
Mediteranã, rezistând invaziilor peræilor. Întreaga culturã a fost
baza civilizaåiei elene, dupã cãderea imperiului lui Alexandru
cel Mare (rege al Macedoniei). Aceastã culturã a avut o influenåã
majorã asupra Imperiul Roman æi romanilor, care, deæi au reuæit
sã treacã de armata greceascã, decãzutã în 168 î.Hr, au fost
cuceriåi ei înæiæi de aceastã civilizaåie. Pe când era o provincie
a Imperiului Roman, Grecia domina cultura Mediteranei de est.
Când imperiul s-a împãråit în douã, Imperiul Roman de Rãsãrit
sau Bizantin, cu centrul la Constantinopol, a primit o culturã
greceascã. Din secolul IV pânã în secolul XV, Imperiul Bizantin
a supravieåuit atacurilor din vest æi din est, pânã când, pe 29 mai
1453, Constantinopulul a cãzut în faåa otomanilor.
Domnia otomanã se va pãstra pânã în 1821, când grecii îæi
declarã independenåa. Dupã încheierea Rãzboiul de independenåã
al Greciei, în 1828, Grecia alege calea unei monarhii, înfiinåânduse
Regatul Greciei (1833). În secolul XIX æi la începutul secolului
XX, Grecia încearcã sã-æi însuæeascã populaåia vorbitoare de
greacã din Imperiul Otoman, crescând încetul cu încetul în
teritoriu æi populaåie, pânã în 1947, când ajunge la mãrimea sa
de astãzi.
Dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, Grecia a trecut printrun
rãzboi civil, ce a durat pânã în 1949, dupã care a aderat la
NATO, în 1952. Pe 21 aprilie 1967 armata a preluat puterea,
în urma unei lovituri de stat, formând aæa-numitul Regim al
Coloneilor. În 1973 regimul a abolit monarhia greacã. Problema
Ciprului a dus la prãbuæirea dictaturii militare, în 1974, æi la
stabilirea unei republici democratice, în 1975, dupã un plebiscit
(sau referendum). Grecia a aderat la UE în 1981 æi a adoptat euro
ca monedã în 2001.
Grecia este formatã din 13 provincii, care sunt împãråite, la
rândul lor, în 51 de prefecturi (nomoi): Attica, Grecia Centralã,
Macedonia Centralã, Creta, Macedonia de Est æi Tracia, Epirus,
Insulele Ioniene, Egeea de Nord, Peloponezia, Egeea de Sud,
Tesalia, Grecia de Vest, Macedonia de Vest. Pe lângã acestea,
existã o regiune autonomã, Muntele Athos, un stat monastic sub
suveranitate greceascã.
Prefecturile sunt divizate în 147 eparhii, care sunt împãråite
în 1.013 localitãåi: 130 localitãåi urbane (dimi) æi 900 comunitãåi
rurale (kinotites).
Grecia este formatã dintr-o parte continentalã, cu numeroase
golfuri æi peninsule (Peloponezul, o peninsulã legatã de continent
prin istmul Corint) æi o parte insularã (aproximativ 3. 000 de insule
în Marea Egee, Marea Ionicã æi Marea Mediteranã). Insulele cele
mai importante sunt Creta, Rodos, Corfu æi grupele Dodecaneze
æi Ciclade. Grecia are aproximativ 15. 000 km de coastã. Relieful
se caracterizeazã prin predominarea masivelor muntoase, dispuse
sub forma unor aliniamente paralel. Acestea continuã, de fapt,
æirul Alpilor Dinarici, din centrul Peninsulei Balcanice. Principalul
æir montan îl reprezintã Munåii Pindului, care traverseazã partea
centralã a Greciei. Cea mai mare altitudine se întâlneæte, însã,
spre Marea Egee, Muntele Olimp - 2.971 m.
Grecia are o economie capitalistã, cu un sector public ce
asigurã aproximativ 40% din PIB. Turismul asigurã 15% din
10
F R O N T I E R A
r D o c u m e n t a r
û

venitul intern brut. Imigranåii reprezintã
aproape o cincime din foråa de muncã,
aceasta fiind repartizatã, în mare parte, în
agriculturã æi în munca necalificatã. Grecia
este membrã a Tratatului Nord-Atlantic,
Uniunii Europene æi a zonei euro.
Populaåia Greciei este de aproximativ
11,3 milioane de locuitori, iar capitala este
la Atena. Pe lângã vorbitorii de greacã
existã æi câteva limbi vorbite de minoritãåi,
cum ar fi: albaneza, aromâna (în Grecia
centralã, circa 100.000 vorbitori activi
din grupa aromânilor sau chiar a vlahilor
aproximativ 300.000 de vorbitori activi),
bulgara (30.000), macedoneana sau turcaîn
Tracia. Constituåia Greciei recunoaæte
religia ortodoxã ca fiind predominantã în
åarã, garantând, în acelaæi timp, libertate
de credinåã pentru toåi.
Grecia comprimã zone montane
dar are, de asemenea, deschiderea spre
mare,acestea fiind poziåionate într-un
mod unic. Cei care viziteazã Grecia
trebuie sã ætie cã muntele Athos este
rezervat în exclusivitate bãrbaåilor,
femeilor fiindu-le interzis accesul. Pentru
a pãstra solemnitatea religioasã, Meteora,
pe de alta parte, comprimã 7 mãnãstiri pe
7 dealuri distincte, ritul religios fiind strict
respectat.
Pentru a descoperi însã valorile
mitologice, orasul Delphi stã la dispoziåia
turiætilor. Închinat regelui Appollo,
Delphi nu este doar un simplu oraæ,el
fiind considerat, în trecut, chiar centrul
universului. În palmaresul turiætilor sunt, de
asemenea, recomandate Atena æi Salonic,
pentru unicitatea îmbinãrii modernismului
cu mitologia æi pentru atmosfera naåionalã,
ce dã un iz aparte regiunilor greceæti.
Poliåia greacã, aflatã în subordinea
Ministerului pentru Protecåia Cetãåeanului,
este principala foråã naåionalã de
menåinerea a ordinii æi securitãåii în aceastã
åarã. Alãturi de aceasta, în subordinea
ministerului mai activeazã Garda de
Coastã, Brigada de Pompieri, Secretariatul
General de Protecåie
Civilã, Poliåia Elenã Agrarã
æi Serviciul Naåional de
Informaåii.
A luat fiinåã în anul
1984, când Jandarmeria æi
Foråele de Poliåie Urbanã
(Poliåia Municipalã) s-au
unit. Principalele atribuåii
ale acesteia sunt de a asigura pacea æi
ordinea, precum æi dezvoltarea normalã
a societãåii - misiune care include
îndatoririle generale ale poliåiætilor
æi siguranåa traficului; prevenirea
criminalitãåii, precum æi protejarea statului
æi a formelor democratice de guvernãmânt
în cadrul ordinii constituåionale, o misiune
care include æi implementarea securitãåii
publice æi de stat. Poliåia elenã este
împãråitã în douã inspectorate generale
de poliåie, de nord æi de sud.
Poliåia greacã este compusã din servicii
centrale æi regionale, subordonate unui
sediu general. Din foråele de poliåie fac
parte ofiåeri de poliåie, poliåiæti de frontierã
æi poliåiæti din foråele speciale.
Actualul æef al poliåiei este generalullocotenent
Eleftherios Ikonomou.
Poliåia elenã este coordonatã de
ministrul pentru protecåia cetãåeanului,
care stabileæte politica æi direcåiile generale
de ansamblu, în conformitate cu legile,
iar æeful poliåiei este cel care conduce
efectiv instituåia. Acesta este ajutat de
un adjunct, care are rol consultativ æi
poate prelua îndatoririle æefului, în caz de
nevoie. Regulat, se întruneæte Consiliul de
Planificare æi Managementul Crizei, care
este format din æefii principalelor divizii
ale foråelor de poliåie, aceætia ridicând
principalele probleme direct æefului poliåiei
în schema de personal. Sub adjunctul
æefului poliåiei se aflã æeful personalului,
care, pe lângã faptul cã el este directorul
Academiei de Poliåie, conduce æi secåiile
de ordine æi securitate, administraåie,
economicã, tehnicã æi de informaåii. Egali
în rang sunt cei doi inspectori generali ai
Greciei, de Nord æi de Sud, care au în
jurisdicåie serviciile regionale din aceste
divizii.
Foråele de poliåie greceæti au câteva
divizii speciale sub autoritatea æefului
poliåiei æi lucreazã în cooperare cu foråe
regionale æi alte sectoare de poliåie,
acolo unde este necesar. Acestea sunt:
Echipa Specialã de Crime Violente,
Divizia de Criminalisticã, Divizia de
Afaceri Interne, Divizia de Cooperare
Poliåieneascã Internaåionalã, Divizia
de Informaåii, Unitatea Specialã Anti-
Teroristã, Departamentul de Eliminare
a Dispozitivelor Explozive, Serviciul de
Aviaåie al Poliåiei, Foråele Speciale, Poliåia
de Frontierã, Unitãåile de Reinstaurare a
Ordinii Publice æi Unitatea de Câini de
Poliåie (denumitã K9 – ca nine).
Din numãrul total de poliåiæti greci,
6.295 sunt femei, ceea ce reprezintã un
procent de 11,6%. În anul 1969, primele
45 de femei se alãturau foråelor de poliåie
elenã, iar în 1971 alte 25 de femei erau
angajate în cadrul Jandarmeriei greceæti.
Din anul 2003, femeile au obåinut dreptul
de a se înscrie în cadrul Academiei de
Poliåie, participând la aceleaæi activitãåi
ca æi colegii bãrbaåi. Sistemul poliåienesc
grecesc a încurajat femeile æi cariera lor
æi înainte de 2003, astfel cã, în anul
2002, a fost promovatã prima femeie
din Europa la gradul de general maior.
În prezent, poliåistele din Grecia pot
fi întâlnite în numãr mare æi în cadrul
anumitor unitãåi speciale, cum ar fi:
Serviciul de Comandã al Poliåiei Elene
(264), Siguranåã în domeniul drogurilor,
omoruri, strãini, minori etc. (1.116),
Securitate VIP (46), Serviciul de Transport
al Judecãtorilor æi Procurorilor (24) æi
Poliåia Rutierã (551).
În ceea ce priveæte dotarea cu
mijloace de transport, poliåia dispune
de motocicletele Honda Transalp, 650,
iar cele mai multe autoturisme albe cu
dungi albastre sunt Citroen Xsara, Skoda
O problemã majorã în Grecia, care
afecteazã æi Uniunea Europeanã, este
migraåia ilegalã.
„Datoritã locaåiei geografice a
Greciei, la limita frontierelor externe
ale Uniunii Europene, se estimeazã
cã aproximativ 75% din imigranåii
ilegali reåinuåi la graniåele externe ale
UE sunt reåinuåi la frontierele externe
ale Greciei. Pentru a controla migraåia
ilegalã, autoritãåile folosesc Unitãåile
Poliåiei de Frontierã cât æi Garda de
Coastã.”
Astfel, agenåiile de aplicare a legii din
Grecia au adoptat un plan strategic de
coordonare între autoritãåile æi serviciile
naåionale cu atribuåii în domeniu.
Obiectivul de bazã al acestui plan
este de a demonta æi a aresta reåelele
organizate de trafic, contrabandã sau
care faciliteazã imigraåia ilegalã în
Uniunea Europeanã, la fel de bine ca
æi descoperirea imigranåilor ilegali æi
transmiterea acestora în centre special
amenajate.
Poliåia de Frontierã æi Garda de
Coastã sunt însãrcinate cu protecåia
frontierei de S-E a Uniunii Europene
æi luptã împreunã împotriva migraåiei
ilegale æi infracåiunilor de frontierã.
În aceastã misiune, coopereazã
îndeaproape cu alte foråele de aplicare a
legii din alte state ale Uniunii Europene,
pentru implementarea politicii UE.
Poliåia de Frontierã contribuie,
prin experienåa proprie, la activitãåi
coordonate æi organizate de FRONTEX
æi în alte teritorii ale Uniunii Europene.
Garda de Coastã coopereazã, de
asemenea, cu alte instituåii de aplicare
a legii din statele membre ale UE,
la fel de bine ca æi cu Organizaåii
non-guvernamentale, Organizaåii
Internaåionale, incluzând Operaåiuni
Comune Europene cofinanåate de
Agenåia FRONTEX.
(Broæura „Securing the South Eastern
Flank - Hellenic Law Enforcement
Agencies Working to Secure the Borders
of Europe”)
û
F R O N T I E R A
r D o c u m e n t a r
11

Octavia, Citroen C4,
iar pentru patrulat
offroad folosesc Jeep
Cheroke. Ca arme,
poliåia greacã este
echipatã cu pistoale
marca Heckler &
Koch USP, Smith &
Wesson Model 910
æi Ruger GP-100, iar
armele de asalt sunt
Heckler & Koch MP5
æi Uzi.
Parte componentã
a Poliåiei Elene, ofiåerii
de poliåie se împart
în: cei cu îndatoriri
generale æi cei cu
îndatoriri speciale.
Ofiåerii cu îndatorii
generale lucreazã în
toate departamentele
poliåiei, iar ofiåerii cu
îndatorii speciale lucreazã în departamente de specialitate æi
includ oameni de ætiinåã de diverse specializãri, cum ar fi fizicieni,
biologiæti, chimiæti, auditori etc. Personalul civil poate fi împãråit
în personal permanent æi personal contractual. În general, civililor
le sunt atribuite sarcini administrative.
Din anul 2010, datoritã problemelor de la frontiera cu Turcia,
Grecia este sprijinitã în securizarea frontierelor de mai multe state
europene, printre care æi România, în cadrul operaåiunii RABIT
2010. România a trimis un contingent de 17 poliåiæti de frontierã,
cu armament æi 16 autoturisme din dotare, precum æi un elicopter
din cadrul Inspectoratului General de Aviaåie al MAI. Aceætia vor
executa misiuni în Grecia pânã în data de 3 martie a.c.
Academia de Poliåie funcåioneazã în forma actualã din anul
2004, fiind sub jurisdicåia æefului poliåiei. Cadrele sunt profesori
universitari, specialiæti (cum ar fi criminaliæti) æi poliåiæti de
rang înalt, care au experienåã în câmpul muncii. Admiterea la
academie se face pe bazã de examen æi un interviu, în funcåie de
ce specializare doresc sã aleagã viitori studenåi.
Academia de poliåie include: Æcoala de Ofiåeri (pentru studenåii
absolvenåi de liceu care doresc sã devinã ofiåeri de poliåie), Æcoala
de Sergenåi de Poliåie (pentru absolvenåi de liceu care doresc sã
devinã poliåiæti), Æcoala de Studii Postuniversitare æi învãåãmânt de
lungã duratã æi Æcoala Naåionalã de Securitate (pentru personalul
poliåienesc de rang înalt, dar æi pentru alte categorii de angajaåi
din domeniul ordinii æi siguranåei publice, cum ar fi pompierii.)
Pregãtirea profesionalã a poliåiætilor se face pe întreg parcursul
carierei, prin cursuri, programe de învãåãmânt sau seminarii, în
åarã sau în strãinãtate.
Dupã absolvirea Æcolii de Poliåie, cadeåii primesc rangul de
poliåist æi sunt numiåi în cadrul unei divizii sau departament al
Poliåiei Elene, în urma unui punctaj. Aceætia pot fi numiåi în gradul
de sergent de poliåie, dupã cel puåin trei ani de serviciu æi în urma
unui examen. Dacã a promovat, intrã în categoria subofiåerilor.
Dupã alåi cinci ani de serviciu, sergenåii de poliåie pot promova
la gradul de inspector de poliåie, printr-un test de evaluare.
Inspectorii de poliåie pot promova la rangul de locotenent, prin
participarea la cursurile Departamentului de Recalificare pentru
Inspectorii de Poliåie din cadrul Academiei de Poliåie, care este,
de asemenea, o condiåie necesarã pentru promovarea gradului
de cãpitan de poliåie (clasa I).
Absolvenåii direcåi ai Æcolii de Ofiåeri din cadrul Academiei de
Poliåie deåin gradul de locotenent de poliåie (clasa II) æi sunt ofiåeri
ai foråelor de poliåie elene. Ei pot fi promovaåi pânã la gradul de
general - locotenent.
Ofiåerii cu îndatoriri speciale au un sistem
separat de promovare, ei putând ajunge pânã la
gradul de general-maior. Toate avansãrile se fac
în urma aprobãrii de cãtre comisiile competente
æi pe baza calificãrilor æi competenåelor.
În Grecia, controlul æi supravegherea
frontierei se asigurã de cãtre Poliåia de Frontierã,
dar æi de Garda de Coastã, douã instituåii în
subordinea unor ministere diferite, din punct
de vedere al logisticii.
Serviciul Poliåiei de Frontierã a fost înfiinåat pentru a rezolva
problemele legate de migraåia ilegalã æi infracåiunile cu privire
la frontierã. Serviciul a luat fiinåã în anul 1999, ca o ramurã a
Poliåiei Elene.
Serviciile Poliåiei de Frontierã acåioneazã în urmãtoarele
prefecturi: Thesprotia, Kastoria, Ioannina, Florina, Pella, Kilkis,
Serres, Drama, Xanthi, Rhodopi, Corfu æi în plus, mai opereazã,
în zonele cu un mare numãr de imigranåi. În particular, Poliåia
de Frontierã are atribuåii æi în urmãtoarele prefecturi: Preveza,
Arta, Trikala, Grevena, Kozani, Imathia, Thessaloniki, Kavala,
Halkidiki, Pieria, Larissa æi Karditsa. De asemenea, în cadrul
Inspectoratului General al Poliåiei, funcåioneazã trei Direcåii de
Migraåie Ilegalã.
Conform legislaåiei elene, 500 metri de la linia de frontierã
12
F R O N T I E R A
r D o c u m e n t a r
û

spre interior se aflã sub jurisdicåia armatei. Aceastã regulã se
aplicã la graniåa terestrã cu Turcia, precum æi în Marea Egee.
Astfel cã, poliåiætii de frontierã, pentru a intra în aceastã zonã, cu
grad ridicat de securitate, trebuie sã anunåe, în prealabil, unitãåile
militare din zonã.
În prezent, existã 4.500 de poliåisti de frontierã greci, care
îæi desfãæoarã activitatea în cadrul a 58 de Unitãåi de Poliåie de
Frontierã pe întreg teritoriul åãrii. Poliåia de Frontierã Greacã are
apele teritoriale æi frontierele maritime, controlul maritim de
frontierã, operaåiuni de cãutare æi salvare pe mare, siguranåa
æi securitatea porturilor, acåiunea în cazul de poluãri maritime
precum æi controlul pescuitului maritim.
Grilele de salarizare pentru ofiåerii de poliåie sunt identice
cu cele ale ofiåerilor din Foråele Armate. La salariul de bazã,
se adaugã alte beneficii æi indemnizaåii. Concret, beneficiile
sunt în funcåie de durata serviciului, statutul marital, îndatoriri
speciale, indemnizaåii de conducere sau de administrare, sarcini
extra-speciale æi pregãtire operaåionalã. Bonusurile de vacanåã,
de Crãciun æi de Paæti, de asemenea, sunt plãtite în fiecare an
întregului personal. Ca exemplu, un agent cu aproximativ 5
ani vechime câætigã 1.000 euro, pe lunã, un agent cu 10 ani
vechime, 1.200 euro, un ofiåer cu 5 ani vechime, 1.400 euro,
un colonel, cu funcåie de director are aproximativ 2.200 euro
salariu. În acest sistem, vechimea conteazã mai mult decât gradul,
aæa cã poåi întâlni, ca æi în România, dealtfel, agenåi cu 10 ani
vechime care sunt plãtiåi la fel ca un ofiåer cu 5 ani vechime.
la dispoziåie o mare plajã de vehicule æi echipamente pentru
a-æi îndeplini misiunile, incluzând câini specializaåi (K-9).
Poliåiætii de frontierã sunt recrutaåi pe baza unui sistem
de puncte æi trebuie sã fie cetãåeni greci. Bãrbaåii trebuie sã
aibã maxim 32 de ani, iar femeile maxim 26 de ani. Celelalte
criterii de selecåie sunt urmãtoarele: clasele de gimnaziu,
cunoaæterea limbilor strãine, finalizarea serviciului militar
– de preferabil ofiåer în rezervã sau în serviciile speciale ale
Foråelor Armate ori ca voluntar minim 5 ani, domiciliu, permis
de conducere categoria D æi membru al unei categorii listate
în articolul 24 din Legea 1481/1984.
Garda de Coastã Elenã a fost stabilitã în anul 1919. Iniåial,
era o agenåie militarã de aplicare a legii, iar acum opereazã cu
269 de vase de patrulare. Garda de Coastã se aflã sub autoritatea
Ministerului de Afaceri Maritime, Insule æi Pescuit, dar din punct
de vedere operaåional funcåioneazã în subordinea Ministerului
pentru Protecåia Cetãåeanului. Are propria flota aviaticã, ce
cuprinde 6 avioane æi 6 elicoptere. Astãzi, cuprinde 7.699 de
oameni, care au ca principale atribuåii: aplicarea legii în porturi,
Aceste sume reprezintã câætiguri „în mânã”, dupã ce li s-a tãiat
10% din salariu.
Alte îndemnizaåii se plãtesc în cazul în care poliåistul lucreazã
detaæat, în alt loc decât locul normal de lucru, dacã programul
de lucru depãæeæte cinci zile pe sãptãmânã sau pentru voluntariat
în patrulele pedestre.
Poliåiætii rãniåi sau uciæi în timpul serviciului, ca rezultat al unui
atac terorist sau al unui incident violent, primesc o pensie æi un
tratament special (sau familiile lor, în cazul decesului).
Ætefan ANDREESCU
surse - http://www.ekato.gr
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia
û
F R O N T I E R A
r D o c u m e n t a r
13

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni, din cadrul SPF
Folteæti, au descoperit, în zona de responsabilitate,
în douã cazuri diferite, trei persoane de sex masculin
care au traversat sau au încercat sã traverseze râul
Prut.
u Astfel, în data de 16 decembrie 2010, în jurul
orei 04.00, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Folteæti,
aflaåi în misiune de supraveghere cu autospeciala cu
termoviziune, au observat douã persoane, care se
deplasau cãtre loc. Stoicani, jud. Galaåi.
În urma acåiunii specifice desfãæurate, lucrãtorii
poliåiei de frontierã au interceptat æi reåinut cele douã
persoane, care nu aveau documente de identitate
asupra lor.
Din declaraåiile celor în cauzã, în urma verificãrilor
efectuate, a rezultat cã aceætia se numesc S. Constantin, de 31
ani æi G. Veaceslav, de 24 ani, sunt din Republica Moldova æi
au traversat râul Prut cu ajutorul unei bãrci din lemn, pe care,
În PTF Oancea s-a prezentat, pentru a ieæi din åarã, un cetãåean
moldovean, Husanu A., în vârstã de 45 ani, care cãlãtorea, ca
pasager, într-un autoturism înmatriculat în Grecia.
La controlul de frontierã, bãrbatul a prezentat o carte de
identitate româneascã, asupra cãreia poliåiætii de frontierã au
avut suspiciuni cu privire la autenticitate, deoarece nu îndeplinea
condiåiile de formã æi fond ale unui asemenea document.
Din verificãrile efectuate, s-a stabilit cã documentul, prezentat
la control, este fals total. Bãrbatul a declarat cã a plecat în anul
2007 în Germania, pentru a munci, iar în aceastã perioadã s-a
ulterior, au abandonat-o, dorind sã
ajungã în Italia pentru a-æi gãsi un loc
de muncã.
u Într-un alt caz, în data de 15
decembrie 2010, în jurul orei 14.00,
poliåiætii de frontierã din cadrul
Sectorului PF Folteæti, aflaåi în misiune
de supraveghere, au depistat, în zona
de frontierã, o persoanã care nu-æi
justifica prezenåa în zonã.
Poliåiætii de frontierã au stabilit,
din declaraåiile celui în cauzã, în
urma verificãrilor efectuate, cã acesta
se numeæte B. Ilie, are vârsta de 21 ani,
este din Republica Moldova æi dorea sã traverseze râul Prut înot,
pentru a ajunge în R. Moldova.
În ambele cazuri, ofiåerii din cadrul IJPF Galaåi le-au întocmit,
cetãåenilor moldoveni, dosare penale.
hotãrât sã se întoarcã acasã æi a apelat la un cetãåean, pe care nu-l
cunoaæte, pentru a-i procura o carte de identitate româneascã, în
schimbul sumei de 1.500 euro.
Lucrãtorii Poliåiei de Frontierã au întocmit cetãåeanului în
cauzã dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de fals
privind identitatea, complicitate la fals material în înscrisuri
oficiale, intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei æi
tentativã de ieæire din åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de
stat a României.
M I G R A Å I E
În data de 16 ianuarie a.c., în jurul orei 21.00, poliåiæti de frontierã din cadrul SPF
Oancea, aflaåi în misiune de cercetare, au descoperit, pe DN 26 Oancea-Galaåi, douã
persoane care se deplasau cãtre Galaåi.
În urma acåiunii specifice desfãæurate, lucrãtorii Poliåiei de Frontierã au interceptat æi
reåinut cele douã persoane, care nu aveau documente de identitate asupra lor.
Din declaraåiile celor în cauzã æi în urma verificãrilor efectuate, a rezultat cã aceætia se
numesc H. Alexandr, în vârstã de 54 ani, din Belarus æi G. Alan, de 34 ani, din Georgia,
æi au intrat ilegal în România, dorind sã ajungã în åãri din vestul Europei.
Cei doi bãrbaåi au solicitat o formã de protecåie a statului român æi au fost predaåi
Oficiului Român pentru Imigrãri.
Ofiåeri din cadrul IJPF Galaåi au întocmit persoanelor în cauzã dosar penal sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat.
Grupaj realizat de Marcel ANTOHE
14
În 20 decembrie 2010, în jurul orei 21.30, poliåiæti de
frontierã de la SPF Diosig au depistat trei bãrbaåi, un cetãåean
român æi doi cetãåeni din R.Moldova, care nu îæi justificau
prezenåa în raza de competenåã a sectorului.
Bãrbaåii au fost conduæi la sediul sectorului, unde, în
urma cercetãrilor efectuate, s-a stabilit identitatea acestora,
modalitatea prin care aceætia au ajuns în zona de frontierã æi
modul prin care intenåionau sã iasã ilegal din România, cu
intenåia de a ajunge într-un stat Schengen.
Cei trei s-au întâlnit în staåia C.F.R Botoæani, unde au
stabilit ca cei doi cetãåeni moldoveni sã se deplaseze spre
o localitate din apropierea frontierei cu R. Ungaria, pe unde
urmau sã treacã ilegal din România, iar cetãåeanul român,
M.Oleg, urma sã iasã legal, printr-un punct de frontierã,
ulterior urmând sã se întâlneascã æi sã se deplaseze împreunã
pânã în Italia.
S-au deplasat cu trenul pe ruta Botoæani - Oradea, unde
au ajuns în dimineaåa zilei de 20 decembrie 2010, în jurul
orelor 08.30 æi s-au cazat la o pensiune din localitate.
În aceastã perioadã, cetãåeanul român M.Oleg a contactat
o persoanã care, în schimbul sumei de 50 euro, trebuia sã
îi transporte, cu un autoturism, pânã într-o localitate din
apropierea frontierei. În jurul orei 21.30, cei trei bãrbaåi au
fost reåinuåi, de cãtre o patrulã a Poliåiei de Frontierã, pe raza
localitãåii Roæiori (localitate limitrofã frontierei).
Cetãåeanului român i s-a întocmit actelele premergãtoare
începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
trafic de migranåi, iar celor doi cetãåeni din R .Moldova li s-au
întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a
frontierei de stat.
Cãtãlin Dumitru SIMUÅ
F R O N T I E R A
r Æ t i r i
û

În data de 6 ianuarie a.c., în jurul orei 23.15, în cadrul unei
acåiuni de colaborare cu grãnicerii R. Moldova, poliåiætii de
frontierã din cadrul SPF Rãducãneni au depistat, pe malul drept
al râului Prut, pe direcåia localitãåii de frontierã Sãlãgeni, doi
bãrbaåi care trecuserã ilegal frontiera din R. Moldova, traversând
râul Prut. Bãrbaåii aveau hainele ude, prezentau degerãturi æi,
dacã nu ar fi fost descoperiåi în timp util, ar fi putut intra în æoc
hipotermic.
Cele douã
persoane, care, în
urma identificãrii,
s-au dovedit
a fi cetãåenii
m o l d o v e n i
Dumitru C.
æi Vitalie U.,
cu vârste de
27, respectiv,
26 de ani, au
fost conduse
la spitalul din
localitatea Rãducãneni, unde au primit asistenåã medicalã de
specialitate.
Dupã ce s-au asigurat cã vieåile celor doi nu sunt în pericol,
poliåiætii de frontierã i-au condus, pe aceætia, la sediul sectorului,
pentru continuarea cercetãrilor.
Bãrbaåii au declarat cã au trecut râul Prut cu ajutorul unei
saltele pneumatice æi intenåionau sã ajungã în Austria, pentru a
cãuta un loc de muncã.
La locul trecerii, poliåiætii de frontierã au gãsit o saltea
pneumaticã, o hartã turisticã, telefoane mobile, sume de bani æi
documente care aparåineau celor doi.
Ei au întocmit, celor în cauzã, lucrare penalã sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de intrare în åarã prin trecerea ilegalã a
frontierei de stat, care a fost prezentatã Parchetului de pe lângã
Judecãtoria Rãducãneni, în vederea atribuirii numãrului unic.
Evenimentul de frontierã a fost cercetat de poliåiætii de frontierã
ieæeni, în comun cu autoritãåile de frontierã ale R. Moldova.
Dupa definitivarea cercetãrilor, Dumitru C. æi Vitalie U. urmau
a fi predaåi autoritãåilor de graniåã ale statului vecin.
Denis Mihaela LAZÃR
Poliåiætii de frontierã bihoreni au depistat cinci cetãåeni
turci care intenåionau sã treacã ilegal frontiera în åara vecinã.
În acåiunea lor ilegalã, cei cinci erau sprijiniåi de trei cetãåeni
români æi un bulgar, care aveau rolul de cãlãuze.
În data de 11 ianuarie a.c., în jurul orei 01.40, poliåiætii
de frontierã din cadrul Sectorului P.F. Valea lui Mihai – jud.
Bihor au oprit, pentru control, la ieæirea din localitatea Valea lui
Mihai, douã autoturisme, marca Daewoo æi Opel, conduse de doi
cetãåeni români.
Cu ocazia verificãrii
documentelor, s-a constatat cã, în
cele douã autoturisme, se aflau zece
bãrbaåi, care s-au legitimat cu cãråi de
identitate româneæti æi bulgare.
Având suspiciuni cu privire
la autenticitatea documentelor
bulgãreæti prezentate pentru control,
cele zece persoane æi autoturismele
au fost conduse la sediul S.P.F. Valea
lui Mihai, pentru efectuarea unor
verificãri specifice.
Astfel, s-a stabilit faptul cã cinci
dintre cãråile de identitate bulgãreæti sunt false, iar posesorii acestora
sunt cetãåeni turci, cu vârste cuprinse între 20 æi 40 de ani.
În cadrul primelor cercetãri, cetãåenii turci au declarat cã
u În PTF Boræ, la data de 27 decembrie 2010, în jurul orei
03.00, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, cãlãtorind cu un
microbuz, o persoanã de sex masculin, care s-a legitimat cu
un paæaport românesc. La controlul de frontierã s-a constatat
faptul cã persoana prezentatã la control nu este una æi aceeaæi
cu cea din fotografia documentului prezentat.
Din discuåiile purtate cu bãrbatul æi din verificãrile efectuate,
a rezultat faptul cã aceasta este cetãåean al Republicii Moldova
æi se numeæte B.Vitalii, în vârstã de 24 ani. El a declarat cã a
obåinut paæaportul românesc, cu care s-a prezentat la controlul
de frontierã, de la o persoanã a cãrei identitate nu o cunoaæte,
în cursul lunii decembrie 2010, la Bucureæti, contra sumei
de 2.500 euro, pe care urma sã o achite dupã ce ajungea la
destinaåie, în Italia.
Având în vedere cele constatate, bãrbatului i-au fost
întocmite actele premergãtoare de fals privind identitatea æi
tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat a României.
u În aceeaæi zi, de 17 decembrie 2010, în jurul orei 04.00, în
raza de competenåã a Sectorului Poliåiei de Frontierã Giriæu de Criæ
au fost depistate, cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte,
douã persoane, suspecte, în apropierea unui canton izolat, situat pe
intenåionau sã treacã ilegal frontiera pentru a ajunge în Germania,
iar, dintre însoåitorii lor, trei români æi un bulgar aveau rolul de
a-i sprijini în acåiunea ilegalã.
Cetãåenii români, toåi din judeåul Constanåa, cu vârste cuprinse
între 25 æi 44 de ani - precum æi cetãåeanul bulgar, în vârstã de
39 ani, i-au sprijinit pe cei cinci cetãåeni turci în procurarea
unor cãråi de identitate bulgãreæti false, pe care erau aplicate
fotografiile personale, în schimbul unor sume cuprinse între 2.000
æi 2.500 euro æi au organizat transportul
acestora la graniåa de vest, spre Punctul
de Trecere a Frontierei Valea lui Mihai,
unde au fost depistaåi de cãtre poliåiætii
de frontierã.
Împotriva persoanelor s-a început
urmãrirea penalã pentru sãvâræirea
urmãtoarelor infracåiuni: cetãåenii
turci, pentru tentativã de trecere
ilegalã a frontierei de stat a României,
fals privind identitatea æi complicitate la
infracåiunea de fals material în înscrisuri
oficiale, iar cetãåenii români æi
cetãåeanul bulgar sunt cercetaåi
pentru infracåiunile de trafic de migranåi, complicitate la
fals privind identitatea æi complicitate la fals material în
înscrisuri oficiale.
malul râului Criæul Repede. În jurul orei 04.20, o patrulã a reuæit
sã reåinã cele douã persoane, în zona cantonului menåionat
mai sus. Persoanele în cauzã, doi bãrbaåi, au fost conduse la
sediul S.P.F. Giriæu de Criæ, unde au fost identificate ca fiind
S. N., în vârstã de 35 ani, cetãåean sârb æi J. A., în vârstã de
39 ani, cetãåean algerian.
Din cercetãrile efectuate de cãtre poliåiætii de frontierã,
a rezultat cã cei doi bãrbaåi au cãlãtorit cu trenul pânã în
Oradea. Din municipiul Oradea, cele douã persoane s-au
deplasat cu un autoturism, care circula în regim de „taxi”, pânã
în localitatatea Boræ, de unde s-au deplasat, în continuare, pe
jos, aproximativ 2-3 ore, cu ocolirea Punctului de Trecere a
Frontierei Boræ, pânã în locul unde au fost depistate de cãtre
patrula Poliåiei de Frontierã.
Cele douã persoane au declarat cã intenåionau sã treacã
ilegal frontiera de stat din România în Ungaria, cu intenåia de
a ajunge în spaåiul Schengen, mai precis în Germania.
În cauzã, s-a întocmit lucrarea penalã pentru tentativã de
trecere a frontierei de stat, faptã prevãzutã æi pedepsitã de
art.70 alin.1 din O.U.G. 105/2001.
Grupaj realizat de Cãtãlin Dumitru SIMUÅ
M I G R A Å I E
û
F R O N T I E R A
r Æ t i r i
15

În noaptea de 6
ianuarie a.c., la ora
22.00, pe sensul de
intrare în åarã prin PTF
Albiåa, s-a prezentat
cetãåeanul moldovean
Y. Alexandru, la
volanul unui autocar
înmatriculat în
Republica Moldova,
care se deplasa pe ruta
Moldova - România
- Italia.
Echipa comunã de
control, formatã din inspectori vamali æi poliåiæti de frontierã, a
efectuat un control amãnunåit, descoperind, ascunse æi nedeclarate,
1.220 pachete de åigãri (800 pachete LM, 210 pachete WINSTON,
120 pachete MARLBORO, 90 pachete WINSTON WHITE), în
valoare de 1.220 euro. Åigãrile au fost ascunse într-un locaæ
special amenajat, în podeaua autocarului æi printre colete, în
scopul sustragerii de la controlul vamal.
Conform legislaåiei în vigoare, autoritatea vamalã a sancåionat
contravenåional æoferul cu amendã în valoare de 7.500 lei æi a
reåinut, pentru confiscare, atât åigãrile cât æi autocarul cu remorcã,
deoarece avea modificãri structurale pentru trecerea frauduloasã
a frontierei a åigãrilor de contrabandã.
Poliåiætii de frontierã din PTF Albiåa i-au întocmit æoferului
dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de deåinere în afara
antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a
produselor accizabile supuse marcãrii fãrã a fi marcate sau marcate
necorespunzãtor peste limita a 10.000 de åigarete (faptã prevãzutã
de art. 296 indice 1, alin. 1, lit. l din Legea 571/2003 æi pedepsitã
de art. 296 indice 1, alin. 2, lit. a din Legea 571/2003, modificatã
prin art. 1, pct. 23 din O.U.G. nr. 54/2010 privind unele mãsuri
pentru combaterea evaziunii fiscale).
În data de 6 ianuarie a.c., ora 01.30, în PTF Oancea, s-a
prezentat, pentru a intra în åarã, un cetãåean moldovean, A.
Vitalie, în vârstã de 34 ani, care conducea un autoturism marca
„Opel”, înmatriculat în România.
La controlul de frontierã, în baza analizei de risc, echipa
comunã de control, formatã din lucrãtori vamali æi poliåiæti de
frontierã, a descoperit, ascunsã în locaæe special amenajate,
în podea, în bara de protecåie spate, în plafon, în aripi æi în
portierele autoturismului, cantitatea de 2.400 pachete cu åigãri
marca „Plugarul”, care aveau timbru de Republica Moldova.
Poliåiætii de frontierã au întocmit persoanei în cauzã dosar
penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de deåinere, în afara
antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României
a produselor accizabile supuse marcãrii fãrã a fi marcate sau
marcate necorespunzãtor, peste limita a 10.000 de åigarete, iar
inspectorii vamali au luat mãsura ridicãrii, în vederea confiscãrii,
a åigãrilor, în valoare de aproximativ 5.125 lei æi a autoturismului,
în valoare de 21.300 lei, iar persoana în cauzã a fost sancåionatã
contravenåional cu amendã de 5.000 lei.
Marcel ANTOHE
Contrabandã cu åigãri
În seara zilei de 7 ianuarie a.c., în jurul
orei 19.00, poliåiætii de frontierã din cadrul
IJPF Vaslui, fiind în exercitarea atribuåiilor
de serviciu, au oprit, pe comunicaåia DN
28, Albiåa - Iaæi, localitatea Drînceni,
pentru un control amãnunåit, un microbuz
înmatriculat în R.Moldova, despre care
aveau suspiciuni în ceea ce priveæte
conåinutul transportului. La controlul
amãnunåit al mijlocului de transport,
poliåiætii de frontierã au descoperit,
ascunse în podeaua dublã a microbuzului,
2.254 pachete de åigãri, de diferite mãrci
(LM, Marlboro æi Winston), având aplicate
timbru de R.Moldova. Pentru acestea,
æoferul microbuzului, cetãåeanul din R.
u În data de 11 ianuarie a.c., în jurul orei 03.00, acåionând
în baza unei informaåii, în timpul desfãæurãrii unei acåiuni pe
linia prevenirii æi combaterii contrabandei cu åigãri, poliåiætii de
frontierã au depistat, la aproximativ 50 m de comunicaåia D.N.
57, pe un drum forestier, trei autoturisme mãrcile: Ford, Audi
æi Dacia 1310, în interiorul cãrora se puteau observa cantitãåi
însemnate de åigãri.
În urma verificãrilor desfãæurate, s-a stabilit cã autoturismele,
mai sus menåionate, au fost abandonate de cãtre numiåii: B.
Gheorghe, în vârstã de 24 ani, R. Ion, în vârstã de 22 ani æi
D. Florin, în vârstã de 30 de ani, toåi având domiciliul pe raza
judeåului Caraæ-Severin.
Autovehiculele în cauzã au fost transportate la sediul SPF
Moldova Veche, fiind indisponibilizate pânã la finalizarea
cercetãrilor, iar în urma verificãrii amãnunåite a acestora a fost
descoperitã cantitatea de 5.240 pachete de åigãri mãrcile: Bond
Street, Slims Blue æi Fast, în valoare aproximativã de 36.550 lei.
16
Întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea
Moldova Sergiu P., în vârstã de 25 ani, nu
deåinea documente de provenienåã. El a
declarat cã åigãrile îi aparåin æi le transportã
în Italia, în vederea comercializãrii.
Åigãrile, în valoare de aproximativ
2.300 euro, au fost ridicate în vederea
confiscãrii, iar æoferului i s-a întocmit
dosar penal sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de contrabandã æi de
deåinere în afara antrepozitului fiscal sau
comercializarea pe teritoriul României a
produselor accizabile supuse marcãrii, fãrã
a fi marcate sau marcate necorespunzãtor,
peste limita a 10.000 de åigarete.
Irina GHEUCÃ MIRICÃ
confiscãrii, iar pe numele celor trei persoane au fost întocmite
actele premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunilor de contrabandã æi evaziune fiscalã.
u În aceeaæi zi, în timpul desfãæurãrii unei alte acåiuni pe
linia prevenirii æi combaterii contrabandei cu åigãri, poliåiætii de
frontierã din cadrul SPF Naidaæ au oprit pentru control, pe DN 57,
un autoturism condus de Maria I., în vârstã de 48 ani, domiciliatã
pe raza judeåului Caraæ-Severin.
La controlul efectuat asupra autoturismului, a fost descoperitã
cantitatea de 436 pachete de åigãri, netimbrate æi fãrã documente
de provenienåã, mãrcile Pall Mall, Bond æi Viceroy, în valoare
totalã de aproximativ 2.315 lei. Persoanei în cauzã i s-au întocmit
actele premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunii de contrabandã, iar întreaga cantitate de åigãri a fost
ridicatã în vederea confiscãrii.
Iasmina MAGHIAR
F R O N T I E R A
r Æ t i r i
û

În cadrul unei acåiuni desfãæurate pe
linia combaterii traficului ilicit de åigãri
netimbrate, poliåiætii de frontierã, din
cadrul Sectorului PF Oræova, au oprit,
în dimineaåa zilei de 7 ianuarie a.c., ora
05.30, la un filtru organizat la intrarea
în localitatea Oræova, pe conducãtorul
unui autoturism Fiat Punto despre care
deåineau date cã se ocupã cu traficul
ilegal de åigãri.
La controlul autoturismului aparåinând
lui H. Adrian, în vârstã de 37 ani, din
localitatea Slatina, poliåiætii de frontierã
mehedinåeni au depistat, în interiorul
autovehiculului, cantitatea de 3.380
pachete de åigãri marca Classic, pentru
care acesta nu avea acte de provenienåã.
H. Adrian a declarat cã a cumpãrat
åigãrile din municipiul
Timiæoara, cu suma de
4.000 euro, cu scopul
de a le comercializa
în satele æi comunele
din judeåul Olt. Din
comercializarea ilegalã
a åigãrilor, slãtineanul
urma sã obåinã un
„beneficiu” în valoare
de 1.200 euro.
Poliåiætii de frontierã
i-au întocmit lui H. Adrian lucrare penalã
în care se fac cercetãri sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de deåinere, de
cãtre orice persoanã, în
afara antrepozitului fiscal
sau comercializarea pe
teritoriul României, a
produselor accizabile
supuse marcãrii, farã a
fi marcate sau marcate
necorespunzãtor.
Întreaga cantitate de
åigãri, în valoare de 3.400
euro, a fost indisponibilizatã
în vederea confiscãrii.
În cadrul unei acåiuni desfãæurate pe linia combaterii traficului ilicit de åigãri,
poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Oræova æi ofiåerii D.G.I.P.I – S.I.P.I. Mehedinåi au
oprit, în dimineaåa zilei de 8 ianuarie a.c., ora 06.00, la un filtru organizat la intrarea
în localitatea Oræova, pe conducãtorul unui autoturism Chrysler Voyager, despre care
deåineau date cã se ocupã cu traficul ilegal de åigãri.
La controlul autoturismului aparåinând lui P. Florin, în vârstã de 34 ani, din localitatea
Unirea, judeåul Dolj, poliåiætii de frontierã mehedinåeni au depistat, în portbagajul
maæinii, cantitatea de 4.700 pachete de åigãri marca Marble, pentru care acesta nu
avea acte de provenienåã.
P. Florin a declarat cã a cumpãrat åigãrile din municipiul Reæiåa cu suma de 5.200
euro, cu scopul de a le comercializa în satele æi comunele din judeåul Dolj. Din
comercializarea ilegalã a åigãrilor, doljeanul urma sã obåinã un „beneficiu” în valoare
de 1.800 euro.
Poliåiætii de frontierã i-au întocmit lui P. Florin lucrare penalã în care se fac cercetãri
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de deåinere, de cãtre orice persoanã, în afara
antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României, a produselor accizabile
supuse marcãrii, farã a fi marcate sau marcate necorespunzãtor sau cu marcaje false
peste limita a 10.000 de åigarete.
Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de 4.700 euro, a fost indisponibilizatã în
vederea confiscãrii. (Valeriu PERA)
u În data de 27 decembrie a.c., o
patrulã, din cadrul IJPF Maramureæ, a
observat, cu aparatura de vedere pe timp de
noapte, mai multe persoane ce transportau
colete voluminoase de la linia de frontierã
spre interiorul åãrii. Poliåiætii de frontierã au
procedat la somarea verbalã a celor în cauzã
æi, întrucât aceætia nu s-au supus, a fost tras
un foc de avertisment în plan vertical.
În acel moment, suspecåii au abandonat
coletele, reuæind sã fugã, profitând de
terenul accidentat æi de ceaåã.
În urmãrirea acestora, la scurt timp, în
apropierea locului unde se aflau åigãrile,
agenåii l-au reåinut pe numitul N.A., din
localitatea Bistra.
În urma inventarierii åigãrilor de
contrabandã, a rezultat cantitatea de 4.430
pachete marca Viceroy, de provenienåã
ucraineanã, în valoare de aproximativ
38.000 lei. Întreaga cantitate de åigãri
a fost ridicatã în vederea confiscãrii, iar
bãrbatul s-a ales cu dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiuniilor de complicitate
la contrabandã æi deåinerea, de cãtre
orice persoanã, în afara antrepozitului
fiscal sau comercializarea pe teritoriul
României, a produselor accizabile supuse
marcãrii, fãrã a fi marcate sau marcate
necorespunzãtor, ori cu marcaje false
peste limita a 10.000 åigarete.
Cercetãrile continuã în vederea
identificãrii tuturor persoanelor implicate
æi documentãrii întregii activitãåi
infracåionale.
u În seara zilei de 17 ianuarie a.c.,
o patrulã, din cadrul SPF Valea Viæeului,
IJPF Maramureæ, a observat, într-o zonã
muntoasã, la o altitudine de peste 1.400
m, mai multe persoane ce transportau
colete voluminoase, de la linia de
frontierã spre interiorul åãrii.
Poliåiætii de frontierã au procedat
la somarea prin voce a celor în cauzã
æi, deoarece aceætia nu s-au supus,
au tras douã focuri de avertisment în
plan vertical. În acel moment bãrbaåii
au abandonat coletele, încercând sã
fugã, profitând de ceaåa densã æi terenul
accidentat.
S-a trecut la urmãrirea acestora æi, la
scurt timp, poliåiætii de frontierã au reåinut
doi dintre suspecåi, ambii din localitatea
Bistra.
În urma cercetãrii terenului, au fost
descoperite æase colete voluminoase,
învelite în folie de culoare neagrã, ce
conåineau cantitatea de 3.000 pachete
åigãri, de provenienåã ucraineanã, marca
Viceroy.
În dimineaåa zilei de 18 ianuarie a.c.,
dupã ridicarea ceåii, politiætii de frontierã
maramureæeni au reluat cercetãrile în
zonã, scotocind terenul. În jurul orei
12.30, aceætia au mai descoperit, în
imediata apropiere a locului unde au fost
gãsite cele æase baxuri de åigãri, încã 24 de
colete voluminoase. În urma inventarierii
acestora, a rezultat cantitatea de 12.000
pachete åigãri, de aceeaæi marcã æi
provenienåã cu cele descoperite anterior.
Cele 15.000 pachete de åigãri, în
valoare de aproximativ 128.000 lei, au
fost ridicate în vederea confiscãrii.
Din cercetãrile efectuate s-a stabilit cã
în activitatea de contrabandã au mai fost
implicate æi alte persoane, ce urmeazã a
fi reåinute.
În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunilor de complicitate la
contrabandã æi deåinerea, de cãtre orice
persoanã, în afara antrepozitului fiscal sau
comercializarea pe teritoriul României, a
produselor accizabile supuse marcãrii, fãrã
a fi marcate sau marcate necorespunzãtor,
ori cu marcaje false peste limita a 10.000
åigarete. (Radu LUNGU)
Contrabandã cu åigãri
û
F R O N T I E R A
r Æ t i r i
17

În baza unor date æi informaåii
deåinute la nivelul IJPF Maramureæ a
fost organizatã, în cooperare cu Garda
Financiarã – Secåia Judeåeanã Arad, sub
coordonarea procurorului DIICOT -
La P.T.F. Petea s-a prezentat miercuri,
22 decembrie 2010, pentru a ieæi din
åarã, Adrian Nelu F., în vârstã de 31
de ani, originar din Negreæti Oaæ, cu
dublã cetãåenie, românã æi francezã,
având domiciliul în Franåa. Acesta
conducea un autoturism marca Bentley
Continental, pe care erau aplicate plãcuåe
cu numere de înmatriculare româneæti.
Cu ocazia formalitãåilor pentru ieæirea
din åarã, la controlul de frontierã au fost
solicitate documentele maæinii æi actele
conducãtorului auto. Adrian Nelu F. a
prezentat cartea de identitate francezã a
maæinii æi certificatul de înmatriculare, pe
numele unui alt cetãåean român.
În urma verificãrilor efectuate,
poliåiætii de frontierã au constatat cã
autoturismul figureazã ca fiind declarat
furat din Germania, în noiembrie 2010.
Structura Centralã, o acåiune în vederea
descoperirii mai multor utilaje suspecte a
fi furate din strãinãtate.
Astfel, în data de 14 ianuarie a.c.,
echipa mixtã a identificat, la sediul unei
firme din localitatea Simand, judeåul
Arad, administratã de D.C., I.R. æi L.C.,
æapte utilaje, în valoare de peste 550.000
euro, despre care poliåiætii de frontierã
maramureæeni deåineau date æi informaåii
cã sunt furate din strãinãtate.
În urma cercetãrilor æi verificãrilor
efectuate, s-a stabilit cã utilajele în cauzã
au fost furate din Italia æi comercializate
în România, de cãtre membrii unei grupãri
infracåionale formatã din cetãåeni italieni
æi români.
Conducãtorul auto a declarat
cã este angajat al unei societãåi
comerciale din Franåa, care are ca
obiect de activitate vânzarea de
autoturisme æi cã a fost contactat
telefonic de cãtre o persoanã din
Bucureæti, proprietarul a douã
societãåi comerciale, care i-a spus
cã are de vânzare un Bentley
Continental GTC. Interesat de
ofertã, Adrian Nelu F. a mers la
Bucureæti æi a cumpãrat maæina
de la persoana respectivã, contra
sumei de 85.000 euro, primind în
schimb documentele autoturismului
æi maæina, cu care s-a prezentat pe
sensul de ieæire din åarã la P.T.F. Petea.
Bãrbatul este cercetat pentru
sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la furt,
iar autoturismul a fost indisponibilizat
În cauzã s-a întocmit dosar penal sub
aspectul sãvâræirii infracåiunilor de iniåierea
sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea
sub orice formã a unui grup, în vederea
sãvâræirii de infracåiuni, fals material în
înscrisuri oficiale, uz de fals æi complicitate
la furt.
Utilajele de mare tonaj, fabricate
în 2009, valoreazã peste 550.000 de
euro. Cercetãrile sunt continuate de
cãtre procurorul DIICOT-Structura
Centralã æi poliåiæti de frontierã din
cadrul IJPF Maramureæ delegaåi, în
vederea documentãrii întregii activitãåi
infracåionale.
Radu LUNGU
la sediul I.J.P.F. Satu Mare, pentru
continuarea cercetãrilor.
Oana TOTOREAN
În data de 11 ianuarie a.c., în baza unor date æi informaåii
deåinute, poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Maramureæ
au organizat æi desfãæurat o acåiune pe linia combaterii
traficului internaåional
cu autoturisme
furate, în zona de
responsabilitate.
Pe timpul acåiunii,
poliåiætii de frontierã au
identificat æi oprit pentru
control, pe raza localitãåii
Sighetu Marmaåiei, un
autoturism de teren
marca Ssang Yong,
condus de Nicolae B.,
în vârstã de 44 ani, din
localitatea Bocicoiu
Mare.
În urma verificãrilor
efectuate în bazele de date, s-a constatat faptul cã maæina în cauzã
este reclamatã furatã din România de la sfâræitul anului trecut.
Conducãtorul maæinii a declarat cã a cumpãrat autoturismul
de la o persoanã a cãrei identitate nu o cunoaæte æi cã nu ætia cã
acesta este furat.
Poliåiætii de frontierã i-au întocmit lui Nicolae B. dosar
penal pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt.
Autoturismul în cauzã, în valoare de aproximativ 10.000 euro, a
fost indisponibilizat la sediul IJPF Maramureæ pânã la finalizarea
cercetãrilor.
Radu LUNGU
În data de 10 ianuarie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF
Constanåa au desfãæurat o acåiune specificã pe linia combaterii
traficului cu maæini furate. Astfel, a fost oprit în trafic, pentru
control, pe o stradã din municipiul Mangalia, un autoturism
marca Chrysler model 300, înmatriculat în Germania, condus
de cetãåeanul român I.A., domiciliat în judeåul Constanåa.
În urma verificãrilor în baza de date Interpol, a reieæit faptul
cã autoturismul figureazã furat din Germania, de la începutul
anului 2010. Cetãåeanul în cauzã a declarat cã a achiziåionat
autoturismul de la cetãåeanul român G.C., din Mangalia, în cursul
lunii iulie 2010, fãrã sã ætie cã acesta este furat.
Faåã de cele douã persoane, A.I. æi G.C., s-au întocmit acte
premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunii de complicitate la furt, iar autoturismul, în valoare
de aproximativ 17.000 euro, a fost indisponibilizat la sediul
G.N.Mangalia pânã la finalizarea cercetãrilor.
18
F R O N T I E R A
r Æ t i r i
û

În data de 29 decembrie 2010, în jurul
orei 01.00, s-a prezentat pe sensul de
intrare în åarã, prin PTF Boræ, cetãåeanul
român B.D., la volanul unui autoturism
sport, marca BMW. Poliåistul de frontierã
care a efectuat controlul a avut suspiciuni în
legãturã cu autoturismul, motiv pentru care
persoana æi autoturismul au fost conduse
la sediul S.P.F.Boræ, pentru efectuarea unor
verificãri suplimentare. În urma acestor
verificãri, a rezultat faptul cã autoturismul
prezentat la intrarea în åarã este furat din
strãinãtate.
Faåã de cele constatate, conducãtorul
autoturismului a declarat cã, în timp ce se
afla la muncã în strãinãtate, a luat legatura,
telefonic, în urma unui anunå de la mica
publicitate, cu o persoanã, în vederea
achiziåionãrii unui autoturism. Acestã
persoanã l-a contactat telefonic, ulterior
oferindu-i, contra sumei de 18.000 de euro,
În ziua de 2 ianuarie a.c., în jurul orelor 18.30, la controlul pentru trecerea frontierei,
lucrãtori din cadrul PTF Giurgiu au depistat, la intrarea în åarã, pe cetãåeanul portughez
Manuel P., în vârstã de 48 ani, care conducea un autoturism marca Renault Espace, gri,
fabricaåie 2006. În urma verificãrilor, a rezultat cã autoturismul figureazã ca fiind furat
din Italia, din 2006. Cetãåeanul portughez a declarat cã autoturismul l-a cumparat în
luna ianuarie 2007, de la un cetãåean român ale carui date de identitate nu le cunoaæte,
contra sumei de 20.000 euro, necunoscând cã este furat.
Persoanei în cauzã i s-au întocmit acte premergãtoare de cercetare penalã pentru
sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt. Autoturismul, în valoare de aproximativ
50.000 lei, a fost indisponibilizat în parcul auto al IJPF Giurgiu pânã la finalizarea
cercetãrilor.
Petre MATEESCU
autoturismul marca BMW, model sport,
cu care s-a prezentat la intrarea în åarã.
Odatã cu achiziåionarea autoturismului,
acesta a primit de la vânzãtor certificatul
de înmatriculare, cartea verde æi o singurã
cheie de contact.
Având în vedere cele constatate,
persoana în cauzã va fi cercetatã sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de tãinuire,
faptã prevãzutã æi pedepsitã de articolul
221, aliniatul 1 C.P.
Autoturismul, în valoare de aproximativ
30.000 euro, a fost indisponibilizat la
sediul I.J.P.F.Bihor pânã la finalizarea
cercetãrilor.
Cãtãlin Dumitru SIMUÅ
u Miercuri, 12 ianuarie a.c., poliåiætii de
frontierã din cadrul Biroului de Combatere a
Infracåionalitãåii Transfron taliere, împreunã
cu cei de la Detaæamentul Sprijin Operativ
al IJPF Satu Mare, au desfãæurat, în
municipiul Satu Mare, o acåiune pe linia
combaterii traficului internaåional cu
autoturisme furate. În jurul orei 12.30, pe
Drumul Careiului, lucrãtorii noætri au oprit
pentru control un autovehicul de teren
marca Ford Ranger, pe care erau aplicate
plãcuåe cu numere de înmatriculare de
Ungaria. Maæina era condusã de Mariana
U., în vârstã de 39 de ani, din judeåul
Maramureæ, cãreia poliåiætii de frontierã i-au
solicitat la control documentele personale
æi actele maæinii. În urma verificãrilor
efectuate s-a constatat cã autovehiculul
este semnalat ca fiind furat din Ungaria
din noiembrie 2009.
Conducãtoarea auto a declarat cã a
cumpãrat maæina în cursul lunii aprilie
2010, din piaåa de maæini, de la un cetãåean
maghiar, contra sumei de 14.000 de euro.
În cauzã au fost întocmite acte
premergãtoare începerii urmãririi
penale pentru sãvâræirea infracåiunii de
tãinuire la furt. Autovehiculul, în valoare
de aproximativ 25.000 euro, a fost
indisponibilizat la sediul IJPF Satu Mare
pentru continuarea cercetãrilor.
u Vineri, 14 ianuarie a.c., în jurul
orei 12.00, poliåiætii de frontierã din
cadrul Biroului C.I.T. al IJPF Satu Mare
au oprit pentru control, în municipiul
Satu Mare, un autoturism Lancia Musa, pe
care erau aplicate plãcuåe cu numere de
înmatriculare de Italia. Maæina era condusã
de o sãtmãreancã în vârstã de 33 de ani.
Lucrãtorii noætri i-au solicitat la control
documentele personale æi actele maæinii,
cea aflatã la volan prezentând xerocopii æi
acte eliberate de cãtre autoritãåile italiene
pentru maæina pe care o conducea.
În urma verificãrilor efectuate, s-a
constatat cã autoturismul este semnalat ca
fiind furat din Italia din septembrie 2010.
Conducãtoarea auto a declarat cã a primit
maæina spre folosinåã de la Mugurel C., în
vârstã de 43 ani, din Satu Mare. Pentru
continuarea verificãrilor femeia a fost
condusã la sediul IJPF, unde s-a prezentat
æi Mugurel C. Acesta din urmã a declarat
cã în august 2010 a cumpãrat autoturismul
Lancia Musa de la un cetãåean italian cu
care s-a întâlnit în municipiul Satu Mare æi
cãruia i-a dat 5.000 euro. Urma sã-i mai dea
4.000 de euro dupã ce italianul va fi radiat
maæina din circulaåie din Italia. Mugurel C.
a susåinut în faåa poliåiætilor de frontierã cã
nu avea cunoætinåã despre faptul cã maæina
ar fi fost furatã.
Sãtmãreanului i-au fost întocmite acte
premergãtoare începerii urmãririi penale
pentru sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la
furt. Autovehiculul a fost indisponibilizat la
sediul IJPF Satu Mare pentru continuarea
cercetãrilor.
u În noaptea de 17 spre 18 ianuarie
a.c., la P.T.F. Petea s-a prezentat pentru a
intra în åarã Gabriel S. (24 de ani), din Boræa,
judeåul Maramureæ. Acesta conducea un
Volkswagen Sharan, înmatriculat în Italia.
Cu ocazia formalitãåilor pentru intrarea
în åarã, conducãtorul auto a prezentat un
certificat de înmatriculare al maæinii eliberat
pe numele unui cetãåean italian. Însã în
urma verificãrilor efectuate, poliåiætii de
frontierã au constatat cã autoturismul
figureazã ca fiind furat din Italia.
Maramureæeanul a declarat cã a primit
maæina de la un cetãåean moldovean (R.
Moldova) în schimbul sumei de 200 euro.
Deæi bãnuia cã autoturismul ar putea fi
furat, Gabriel S. susåine cã nu a crezut cã
ar putea avea probleme la frontierã, aæa cã
a venit cu maæina în România.
Lucrãtorii noætri i-au întocmit lucrare
penalã pentru sãvâræirea infracåiunii
de tãinuire la furt. Autovehiculul a fost
indisponibilizat la sediul IJPF Satu Mare
pentru continuarea cercetãrilor.
Oana TOTOREAN
û
F R O N T I E R A
r Æ t i r i
19

CAS 2010: 5% Pensii private -OBLIGATORII - pentru poliåiæti 2011: 10,5%
2010 poate fi considerat un an crucial pentru români.
Pentru angajaåii din sistemul bugetar a însemnat, din nou,
o diminuare semnificativã a veniturilor, implicit a nivelului
de trai, incomparabilã cu scãderea de la finele anului 2009.
Dar, mai important, pentru noi, poliåiætii, a însemnat un nou
sistem legislativ cu privire la salarizare æi la pensii. Practic,
majoritatea salariaåilor nici acum nu ætiu cum va fi salariul
„normal”, ce reåineri vor avea, ce sporuri sau cum æi, mai ales,
când, vom ieæi la pensie æi care ne sunt, în general, drepturile
æi obligaåiile fiscale.
Revista FRONTIERA a avut, de-a lungul timpului, între
obiective, informarea promptã a cititorilor cu privire la
modificãrile legislative æi drepturile poliåiætilor, publicate chiar
în paginile ediåiilor sau în suplimente legislative. Încercãm sã
respectãm acest obiectiv æi în acest an, dar cerem sprijinul
tuturor colegilor, interesaåi în a colabora, pentru o documentare
cât mai precisã a acestor articole, pentru a fi cât mai conciæi
dar æi mai exacåi în calitatea informaåiei.
Pentru a veni, cum spuneam, în sprijinul dumneavoastrã,
demarãm o campanie de informare cu privire la aceste acte
normative æi vom începe cu legea pensiilor - Legea 263/2010,
pentru cã este foarte important un aspect: de anul acesta, 2011,
poliåiætii sunt eligibili pentru sistemul de pensii private. Ce
înseamnã acest lucru: din 2011, poliåiætii (æi militarii) vor plãti
10,5% CAS (contribuåia individualã de asigurãri sociale), din
care o cotã se va duce la un fond de pensii privat. Pentru
persoanele cu vârste pânã la 35 de ani este obligatoriu, iar
pentru persoanele cu vârste între 35-45 de ani este facultativ.
Persoanele cu vârste pânã în 35 ani, dacã nu opteazã pentru
un sistem de pensii privat pânã la sfâræitul lunii aprilie, vor fi
repartizate aleatoriu.
De menåionat cã, pânã la finele anului 2010, poliåiætii
plãteau 5% CAS, iar din 2011 Guvernul va aloca aceastã
diferenåã, de 5,5%, pentru ca salariile noastre sã nu scadã. Este
o excepåie de la majorarea cu 15% a salariului, care se aplicã
începând de la 1 ianuarie 2011, aplicabilã la nivelul celor din
octombrie 2010 (practic o recuperare din reducerea cu 25%,
care s-a aplicat de la 1 iulie 2010, de 12,5%, fãrã sã vorbim
de pierderea celui de-al 13-lea salariu æi a primei de vacanåã,
dar æi peste 6% inflaåie, la care se adaugã creæterea TVA).
IMPORTANT- din acest an æi poliåiætii sunt eligibili pentru acest
sistem, obligatoriu pentru persoanele cu vârsta pânã în 35 ani æi
facultativ pentru cei cu vârste cuprinde între 35 æi 45 ani.
Aæadar, în ceea ce priveæte pensia æi cum se calculeazã
ea, este bine de ætiut cã fiecare angajat, lunar, acumuleazã un
numãr de puncte, care este rezultat din raportarea salariului
brut individual (cu tot cu sporuri æi adaosuri) la salariul mediu
brut, valabil în luna respectivã (cel comunicat de Institutul
Naåional de Statisticã). La sfâræitul anului se face punctajul
anual, care este rezultatul împãråirii la 12 a punctajelor
lunare. Punctaj mediu anual - numãrul de puncte realizat
de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat
de acesta în întreaga perioadã de activitate la numãrul anilor
corespunzãtori stagiului complet de cotizare prevãzut de lege
la data pensionãrii (art. 3 din Legea 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice);
La vârsta de pensionare, punctajele anuale se adunã æi se
împart la numãrul anilor în care ai lucrat. Rezultatul pe care
îl obåineåi se transformã în bani prin înmulåirea lor cu valoarea
punctelor stabilite de stat.
Dar, pânã a ajunge la a ne calcula pensia, este important
sã ætim cu cât contribuim la asigurãri sociale, funcåie de
20
condiåiile de muncã. În noua lege (art. 27 alin. 2) se prevede
„Cotele de contribuåii de asigurãri sociale sunt diferenåiate în
funcåie de condiåiile de muncã normale, deosebite, speciale
æi alte condiåii de muncã.
Alin. 2 prevede: Cotele de contribuåii de asigurãri sociale,
la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sunt:
a) 31,3% pentru condiåii normale de muncã, datorate de
angajator æi angajaåi, din care 10,5% datorate de angajaåi æi
20,8% datorate de angajatori;
b) 36,3% pentru condiåii deosebite de muncã, datorate
de angajator æi angajaåi, din care 10,5% datorate de angajaåi
æi 25,8% datorate de angajatori;
c) 41,3% pentru condiåii speciale æi alte condiåii de muncã,
din domeniul apãrãrii naåionale, ordinii publice æi siguranåei
naåionale, datorate de angajator æi angajaåi, din care 10,5%
datorate de angajaåi æi 30,8% datorate de angajatori.”
Fiecare salariat, indiferent dacã lucreazã în
sistemul de stat sau cel privat, plãteæte CAS,
contribuåia la asigurãri sociale.
Alineatul 4: „În cota de contribuåie individualã de asigurãri
sociale prevãzutã la alin. (3) este inclusã æi cota de contribuåie
aferentã fondurilor de pensii administrate privat, prevãzutã de
Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate
privat, republicatã, cu modificãrile æi completãrile ulterioare.”
Practic, este vorba despre un proces început în 2008 pentru
„civili”, prin care o cotã din CAS (2% în 2008, 2% în 2009
æi 2,5% în 2010) s-a virat la fonduri de pensii private, care,
este demonstrat, îi administreazã mai eficient æi, practic,
sporesc aceæti bani pentru ca beneficiarul, la pensionare, sã
beneficieze de un cuantum mai mare al pensiei. Pentru 2011
este prevãzut ca o cotã de 3% din contribuåia socialã se meargã
la fonduri private, iar procentul va creæte anual, pânã se va
ajunge la o cotã de 6%.
Revenind la condiåiile de muncã, încadrarea locurilor
de muncã în condiåii deosebite, speciale æi alte condiåii se
realizeazã pe baza criteriilor æi metodologiei de încadrare
prevãzute de Hotãrârea Guvernului nr. 1.822/2004
privind stabilirea locurilor de muncã
æi activitãåilor cu condiåii deosebite,
speciale æi alte condiåii, specifice pentru
poliåiæti, cu modificãrile ulterioare. Este
foarte important sã ætiåi în ce condiåii de
muncã vã încadraåi, pentru cã veåi putea
beneficia, în acest caz, de o reducere a vârstei de pensionare.
Dar dacã angajatorul (unitatea/instituåia) nu va plãti pentru dvs.
suma corespunzãtoare acestor condiåii de muncã (5% în plus
la condiåii deosebite æi 10% la speciale) va fi greu (æi numai în
instanåã) sã remediaåi æi sã vã obåineåi rapid dreptul!
Noua lege instituie câteva concepte noi, importante atunci
când faci calculul sã vezi când te poåi pensiona: stagiul de
cotizare în specialitate - perioada în care o persoanã din
sistemul naåional de apãrare naåionalã, ordine publicã æi
siguranåã naåionalã, precum æi din sistemul administraåiei
penitenciare s-a aflat în una dintre urmãtoarele situaåii:
1. a avut calitatea de cadru militar în activitate;
2. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar
cu termen redus, elev al unei æcoli militare/æcoli de agenåi de
poliåie sau student al unei instituåii de învãåãmânt din sistemul
de apãrare naåionalã, ordine publicã æi siguranåã naåionalã
pentru formarea cadrelor militare, poliåiætilor æi funcåionarilor
publici cu statut special din sistemul administraåiei penitenciare,
cu excepåia liceului militar;
F R O N T I E R A
r D o c u m e n t a r
û

3. a fost concentratã sau mobilizatã ca rezervist;
4. a fost în captivitate;
5. a avut calitatea de funcåionar public cu statut special în
instituåiile din sistemul de apãrare naåionalã, ordine publicã
æi siguranåã naåionalã, precum æi din sistemul administraåiei
penitenciare;
6. a avut calitatea de militar angajat pe bazã de contract
æi/sau de soldat æi gradat voluntar;
Stagiu complet de cotizare - perioada de timp prevãzutã de
prezenta lege în care asiguraåii au realizat stagiul de cotizare
pentru a putea beneficia de pensie pentru limitã de vârstã,
pensie anticipatã sau pensie anticipatã paråialã (3 ani pt.
persoanele nãscute începând cu 1970);
Stagiu minim de cotizare (în specialitate, pt. poliåiæti, 20 ani
pt. persoanele nãscute începând cu 1970)- perioada minimã de
timp prevãzutã de prezenta lege în care asiguraåii au realizat
stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la
împlinirea vârstei standard de pensionare;
În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie
din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuåia
la bugetul asigurãrilor sociale de stat de cãtre angajator æi
asigurat.
În sistemul public de pensii se acordã
urmãtoarele categorii de pensii:
a) pensia pentru limitã de vârstã;
b) pensia anticipatã;
c) pensia anticipatã paråialã;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaæ.
Ne vom limita în aceastã prezentare doar la aspectele
generale, persoanele interesate de mai multe detalii fiind
invitate sã studieze cu atenåie noua lege a pensiilor.
Pensia pentru limitã de vârstã se cuvine persoanelor care
îndeplinesc, cumulativ, la data pensionãrii, condiåiile privind
vârsta standard de pensionare æi stagiul minim de cotizare sau
în specialitate, dupã caz, prevãzute de prezenta lege.
Pentru „civili”, vârsta standard de pensionare este de 65
de ani pentru bãrbaåi æi 63 de ani pentru femei. Atingerea
acestei vârste se realizeazã prin creæterea vârstelor standard
de pensionare, conform eæalonãrii prevãzute în anexa nr. 5 la
Legea 263/2010. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât
pentru femei, cât æi pentru bãrbaåi. Atingerea acestui stagiu se
realizeazã prin creæterea stagiului minim de cotizare, conform
eæalonãrii prevãzute în anexa nr. 5.
Pentru poliåiæti vârsta standard de pensionare este de 60
de ani, atât pentru femei, cât æi pentru bãrbaåi. Atingerea
acestei vârste se realizeazã prin creæterea vârstelor standard
de pensionare, conform eæalonãrii prevãzute în anexa nr.
6, iar stagiul minim de cotizare în specialitate este de 20
de ani, atât pentru femei, cât æi pentru bãrbaåi. Atingerea
acestui stagiu se realizeazã prin creæterea stagiului minim de
cotizare în specialitate, conform eæalonãrii prevãzute în anexa
nr. 6. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât
pentru femei, cât æi pentru bãrbaåi. Atingerea acestui stagiu
se realizeazã prin creæterea stagiului complet de cotizare,
conform eæalonãrii prevãzute în anexa nr. 6.
În funcåie de condiåiile de muncã (speciale sau deosebite) în
care æi-au desfãæurat activitatea, poliåiætii pot beneficia de o reducere
a vârstei de pensionare, care nu poate coborî sub 45 ani.
Pensionarea anticipatã: în cazul poliåiætilor, pentru
obåinerea dreptului la pensie anticipatã, pe lângã condiåiile
prevãzute la alin. (1) - cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii
vârstei standard de pensionare, pentru persoanele care au
realizat un stagiu de cotizare cu cel puåin 8 ani mai mare
decât stagiul complet de cotizare prevãzut de prezenta lege
(deci, peste 38 ani de cotizare), este necesarã æi realizarea
stagiului minim de cotizare în specialitate (20 ani, standard
sau sub 20 ani, conform anexei 6, pt persoanele nãscute pânã
la 1 ianuarie 1970), prevãzut în anexa nr. 6, plus aflarea în
una dintre urmãtoarele situaåii:
a) au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii
limitei de vârstã în grad prevãzute de statutul poliåiætilor sau ca
urmare a reorganizãrii unor unitãåi æi a reducerii unor funcåii
din statele de organizare, precum æi pentru alte motive sau
nevoi ale instituåiilor din domeniul apãrãrii naåionale, ordinii
publice æi siguranåei naåionale;
b) au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasãrii
ca inapt sau apt limitat pentru serviciu de cãtre comisiile de
expertizã medico-militarã.
La data îndeplinirii condiåiilor pentru acordarea pensiei
pentru limitã de vârstã, pensia anticipatã se transformã
în pensie pentru limitã de vârstã æi se recalculeazã prin
adãugarea perioadelor asimilate æi a eventualelor stagii de
cotizare realizate în perioada de suspendare a plãåii pensiei
anticipate. Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru
limitã de vârstã, în condiåiile prevãzute la alin. (1), se face
din oficiu.
Personal nu înåeleg cum se poate aplica aceastã pensie
poliåiætilor, dacã trebuie sã cotizezi minim 38 ani, iar vârsta
standard de pensionare este de 60 ani!!!
Pensie anticipatã paråialã: poliåiætii, pentru a obåine pensie
anticipatã paråialã, pe lângã condiåiile prevãzute la alin. (1)
- cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de
pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de
cotizare, precum æi celor care au depãæit stagiul complet de
cotizare cu pânã la 8 ani (30-38 ani de cotizare)-, au nevoie sã
realizeze stagiul minim de cotizare în specialitate, prevãzut în
anexa nr. 6, æi sã se afle în una dintre urmãtoarele situaåii:
a) au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii
limitei de vârstã în grad prevãzute de statutul poliåiætilor sau ca
urmare a reorganizãrii unor unitãåi æi a reducerii unor funcåii
din statele de organizare, precum æi pentru alte motive sau
nevoi ale instituåiilor din domeniul apãrãrii naåionale, ordinii
publice æi siguranåei naåionale;
b) au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasãrii ca
inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de cãtre
comisiile de expertizã medico-militarã.
Cuantumul pensiei anticipate paråiale se stabileæte din
cuantumul pensiei pentru limitã de vârstã care s-ar fi cuvenit,
prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lunã de
anticipare, pânã la îndeplinirea condiåiilor pentru obåinerea
pensiei pentru limitã de vârstã. La data îndeplinirii condiåiilor
pentru acordarea pensiei pentru limitã de vârstã, pensia
anticipatã paråialã se transformã, din oficiu, în pensie pentru
limitã de vârstã æi se recalculeazã prin eliminarea acestei
diminuãri (prevãzute la art. 65 alin. 4) æi prin adãugarea
perioadelor asimilate æi a eventualelor stagii de cotizare
realizate în perioada de suspendare a plãåii pensiei anticipate
paråiale.
În contextul unui fenomen tot mai accentuat de îmbãtrânire
a populaåiei, care pune presiune din ce în ce mai mare asupra
mecanismelor de protecåie socialã, gestionarea sistemului
public de pensii a reprezentat o provocare pentru toate statele
lumii, inclusiv pentru cele dezvoltate economic, cu sisteme
de securitate socialã de tradiåie. Astfel, atât la nivel european
cât æi la nivel naåional, s-a ridicat problema reformãrii acestor
sisteme pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de
pensii, în vederea creæterii calitãåii vieåii pensionarilor, mai
Cuantumul pensiei = Punctajul mediu anual x Valoarea unui punct de pensie
û
F R O N T I E R A r D o c u m e n t a r 21

apropiatã de cea din perioada activã, prin introducerea æi
implementarea în cadrul sistemului de asigurãri sociale a unor
douã componente noi, una obligatorie cealaltã facultativã,
ambele administrate de cãtre companii private.
Reforma pensiilor înseamnã extinderea bazelor sistemului
de pensii, prin adãugarea a încã douã surse de pensie (Pilonul
II æi Pilonul III), suplimentar la pensia de Stat (Pilonul I).
În 2010/2011, cei 10,5 % CAS pentru
angajaåi sunt împãråiåi astfel: 8% la fondul de
stat æi 2,5% în fonduri private, cont individual.
Pânã în 2016 se preconizeazã creæterea cu
0,5%/an a cotei care este dirijatã spre fondurile
private, astfel încât, în 2016, 4,5% sã rãmânã
în fondul de stat æi 6% în fonduri private.
Pilonul I - pensia de stat, obligatorie,
administratã de stat
Pilonul II – pensie privatã obligatorie,
administratã privat, pt. persoanele sub 35 ani æi
pentru cele între 35-45 ani care aderã la fonduri
private de pensie
Pilonul III - pensia facultativã, administratã
privat
Pilonul IV - pensia privatã.
Subscrierea la un fond de pensii private obligatorii
reprezintã o opåiune individualã, fãrã o contribuåie financiarã
suplimentarã! NU COSTÃ NIMIC ÎN PLUS! Practic, ai
avantajul cã o parte din banii viraåi pentru plata CAS sunt
administraåi de un fond de pensii privat æi, astfel, poåi primi o
pensie mai mare, dupã pensionare.
AVANTAJE
- Primeæti o pensie mai mare;
- Banii nu se pierd în cazul decesului, ci
revin moætenitorilor.
Mai multe despre aceste informaåii aflaåi vizitând
site-urile acestor companii. Fii informat când alegi
æi nu lãsa ca altul sã decidã pentru tine!
Alegerea fondului de pensii poate fi fãcutã pânã la sfâræitul
lunii aprilie; în caz contrar persoanele sunt repartizate aleatoriu
de cãtre CNPP, conform normelor emise de CSSPP (Comisia de
Supraveghere a Sistemului de Pensii Private), la unul din cele
9 fonduri existente pe piaåã - BRD Pensii, Alico (American Life
Insurance Company) Pensii – companie MetLife, ING, BCR,
Pensia VIVA, VITAL, EUREKO, AZT VIITORUL TÃU, ARIPI.
Referitor la siguranåa acestor bani, este important faptul
cã un fond de pensii private obligatorii nu poate da faliment,
contribuåiile fiind protejate prin lege; astfel, administratorii
fondurilor de pensii existente pe piaåa de pensii private vor
contribui la fondul de garantare al sistemului de pensii,
administrat de cãtre CSSPP;
22
Un fond de pensii nu poate fi declarat în stare
de faliment – art. 8 din Legea nr. 411/2004
Participantilor li se garanteazã prin lege (Legea nr. 411/2004
art. 135 alin. 2) suma contribuåiilor plãtite minus comisioane
æi penalitãåile de transfer. Fiecare persoanã/participant va avea
un cont individual, în care se vireazã contribuåiile bãneæti æi
transferurile de lichiditãåi.
Dupã aderare sau repartizare, participanåii sunt obligaåi
sã contribuie la un fond de pensii æi nu se pot retrage din
sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toatã
perioada pentru care datoreazã contribuåia de asigurãri sociale
la sistemul public de pensii, pânã la deschiderea dreptului la
pensia privatã.
Dacã luaåi decizia de schimbare a fondului, mai devreme
de 2 ani de la aderare, administratorul fondului de la care doriåi
sã vã transferaåi va percepe penalitãåi de transfer.
Dupã 2 ani de la aderare, suma acumulatã în contul
dumneavoastrã va fi transferatã integral la noul fond, fãrã ca
administratorul de la care doriåi sã vã transferaåi sã perceapã
penalitãåi de transfer.
Principalele instrumente financiare în care poate
investi administratorul fondului de pensii sunt:
- Depozite bancare în lei la bãnci cu statut de persoanã
juridicã românã;
- Titluri de Stat emise de Ministerul de Finanåe;
- Obligaåiuni municipale, emise de administraåia
publicã din România sau din statele membre ale UE;
- Acåiuni tranzacåionate pe pieåe reglementate din
România sau din UE;
- Titluri de stat æi valori mobiliare emise de state
teråe;
- Altele instrumente, conform legii.
Valoarea pensiei private obligatorii se va calcula pe
baza valorii contribuåiilor personale acumulate. Conform
previziunilor specialiætilor, dacã contribuiåi doar la Pilonul
I, pensia dvs. va reprezenta 40% din ultimul salariu. Dacã
veåi opta doar pentru pensia obligatorie (Pilonul I + Pilonul
II), pensia dumneavoastrã va reprezenta aproximativ 70%
din ultimul salariu. Dacã veåi opta æi pentru pensia facultativã
(Pilonul III), pensia dumneavoastrã va reprezenta aproximativ
85% din ultimul salariu.
Dacã nu se plãteæte o perioadã contribuåia, banii acumulaåi
în fond vor fi investiåi în continuare; se va primi æi în acest caz
o pensie, dar cu o valoare mai micã faåã de situaåia în care
s-ar fi plãtit contribuåiile pentru toatã perioada.
Dacã te pensionezi pentru invaliditate, vor exista 3
situaåii:
- Dacã valoarea contului personal este suficientã pentru
ca pensia sã fie rentabilã din perspectiva participantului, vei
primi o pensie de invaliditate pentru restul vieåii.
- Dacã nu s-a acumulat o sumã suficientã în fond, pentru
a beneficia de pensie, se poate opta pentru încasarea valorii
fondului sub forma unei plãåi unice sau sub forma unor plãåi
eæalonate pe o perioadã de timp.
În România, activele nete ale fondurilor de pensii private
erau, la 31 decembrie 2009, în valoare de 2.588,4 milioane de
lei (612,2 milioane de euro), în creætere de 3 ori faåã de începutul
anului 2009, reprezentând 0,53% din PIB – conform Institutului
Naåional de Statisticã, Produsul Intern Brut estimat pentru anul
2009 a fost de 491273,7 milioane lei preåuri curente.
Valoarea activelor nete pe Pilonul II a fost, în 2009,
în România, de 2.384,4 milioane lei (564 milioane euro),
reprezentând 92% din total active nete fonduri de pensii
private;
Valoarea activelor nete pe Pilonul III a fost, în 2009, în
România, de 204,04 milioane de lei (48 milioane de euro), în
creætere de 2,4 ori faåã de decembrie 2008 æi de 14 ori mai
mare în perioada decembrie 2009/decembrie 2007.
Sistemul de pensii private din România, aflat în primii
ani de funcåionare, respectiv, în faza de acumulare, a avut
o pondere relativ scãzutã în economia naåionalã, activele
aflate în administrare reprezentând, în 2009, doar 0,53%
F R O N T I E R A
r D o c u m e n t a r
û

din Produsul Intern Brut, în creætere faåã de 2008, când au reprezentat 0,18%.
În comparaåie, în 2009, în Ungaria (1998 - anul demarãrii reformei) erau active
pe piaåa pensiilor private (pilon II æi III) 82 de fonduri de pensii, cu 13 miliarde
de euro active nete (13,1% din PIB) æi 4,3 milioane de participanåi, iar în Polonia
(1999 - anul demarãrii reformei) erau active 19 fonduri de pensii (pilonul II æi în
sistemul ocupaåional) cu 44 miliarde de euro active nete (13,4% din PIB) æi cu 14,4
milioane de participanåi.
În numãrul viitor vom vorbi despre pensia facultativã – Pilonul III.
Marius IONESCU
Legea nr. 411/2004:
Art. 47. (1) Fiecare participant are un cont individual.
(2) Contribuåiile æi transferurile de disponibilitãåi ale participantului,
precum æi accesoriile aferente acestora se vireazã în contul sãu
individual.
Art. 48. - (1) Participantul este proprietarul activului personal din
contul sãu.
(2) Activul personal nu poate face obiectul unei executãri silite sau al
unei tranzacåii, sub sancåiunea nulitãåii actelor respective.
(3) Activul personal nu poate fi cesionat sau gajat, sub sancåiunea
nulitãåii actelor respective.
Art. 49. - Contribuåiile æi transferul de lichiditãåi bãneæti la un fond de
pensii se convertesc în unitãåi de fond în maximum douã zile lucrãtoare de
la data încasãrii acestora.
Art. 50. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, valoarea unitãåii
de fond este de 10 lei.
Art. 51. - (1) Valoarea activelor nete æi valoarea unitãåii de fond ale unui
fond de pensii se calculeazã atât de cãtre administrator, cât æi de depozitar
în fiecare zi lucrãtoare æi se comunicã Comisiei în aceeaæi zi.
În bilanåul de sfâræit de an 2009,
preæedintele Consiliului Comisiei
de Supraveghere a Sistemului de
Pensii Private declara: „Dacã anul
2007 a marcat startul fondurilor de
pensii facultative, iar 2008 primele
contribuåii la fondurile de pensii
administrate privat, anul 2009 a
fost caracterizat de consolidarea
mecanismelor sistemului de pensii
private din România. În prezent,
considerãm încheiatã prima etapã
de consolidare a pieåei pensiilor
private prin fuziuni, ca parte a
unui proces natural de evoluåie
a acestui sector financiar. Astfel,
faåã de perioada iniåialã de aderare
din Pilonul II, numãrul fondurilor
de pensii s-a redus la jumãtate,
ajungând la 9... Provocãrile
ridicate de crizã în toate sectoarele
financiare din România au scos în
evidenåã soliditatea sistemului de
pensii private æi au demonstrat,
totodatã, cã dezvoltarea acestui
mecanism constituie o completare
viabilã a actualului sistem public
de protecåie socialã. Astfel, anul
2009 a demonstrat cã mecanismele
sistemului funcåioneazã corect æi
eficient, în condiåii de siguranåã
maximã pentru participanåi. Întro
perioadã relativ scurtã, sistemul
de pensii private a suplimentat
conturile participanåilor cu
aproape 249 milioane de lei,
prin administrarea privatã æi
investirea celor 2,34 miliarde de
lei contribuåii brute. Aæadar, la 31
decembrie 2009, activele nete în
sistem au ajuns la aproape 2,59
miliarde de lei pentru Pilonul II
æi Pilonul III.... La sfâræitul anului
trecut (2009-n.r.), în Registrul
participanåilor la sistemul de
pensii private erau înregistrate
4.913.153 de persoane, în timp
ce fondurile de pensii facultative
aveau un numãr total de 187.172
de participanåi.”
În 2008 existau 4.031.420
participanåi la pilonul II æi 150.750
la pilonul III, în 2009 -4.565.116 la
pilonul II æi 187.172 la pilonul III.
û
F R O N T I E R A
r D o c u m e n t a r
23

UNIREA - VOINÅA
NAÅIUNII ROMÂNE
„Oameni ai pãmântului”, cum i-a numit Nicolae Iorga
- exprimând legãtura indestructibilã a românilor cu pãmântul
strãmoæilor - având o puternicã conætiinåã de neam, æi-au
manifestat tendinåele de unificare statalã, de liberã dezvoltare, în
acåiuni de o mare diversitate, urmãrind crearea unui stat unitar,
politic æi teritorial, independent, al tuturor românilor, prin ieæirea
de sub autoritatea otomanã.
Dorinåa de independenåã æi unitate a românilor, manifestatã
prin evenimentele de la 1848, a dãinuit, chiar dacã revoluåia
a fost înãbuæitã. Fruntaæii revoluåionari paæoptiæti au întreprins
numeroase æi diverse acåiuni pentru sprijinirea æi înfãptuirea
idealului naåional al Unirii, atât în åarã cât æi în strãinãtate.
Din exil, în 1850, Nicolae Bãlcescu sublinia: „Åintirea noastrã
este de a întemeia regatul Dacia”. În jurul ideii de reconstituire a
Daciei, idee-foråã cu caracter de permanenåã în istoria poporului
român, tineri patrioåi, cu talent diplomatic, inteligenåi æi pasionaåi,
au argumentat prin scrisori, memorii æi petiåii, întrevederi,
participãri la întrunirile celorlalåi revoluåionari europeni, la Paris,
Londra, Berlin, Roma, necesitatea unui stat unitar, independent
românesc.
Toate aceste eforturi au contribuit la luarea, de cãtre Congresul
de la Paris, din 1856, a hotãrârii în virtutea cãreia marile puteri
au stabilit garanåia lor colectivã în ceea ce priveæte Principatele
române æi au restabilit prevederile vechilor Capitulaåii în raporturile
româno-otomane, s-a creat, astfel, posibilitatea ca poporul român
sã se poatã pronunåa în privinåa viitorului propriu; se prevedea
ca poziåia principatelor sã fie consultatã prin intermediul unor
(Divanuri) Adunãri, în cadrul cãrora, fiecare dintre cele douã
Principate urmau sã fie conduse de cãtre un caimacan, numit de
Înalta Poartã. Se deschidea, astfel, o cale spre Unire. Ca urmare,
în octombrie 1857, Adunãrile ad-hoc au adoptat rezoluåii
asemãnãtoare prin care cereau unirea Principatelor într-un singur
stat, cu numele de România, respectarea drepturilor, a autonomiei
æi neutralitãåii statului æi o Adunare Obæteascã, care sã reprezinte
„toate interesele naåiei”.
Pentru unii englezi, însã, echilibrul în sud-estul Europei se
pãstra prin menåinerea intactã, dar artificialã, a autoritãåii otomane.
Astfel, promisiunile fãcute românilor au fost abandonate, Angliei
alãturându-i-se æi Franåa care, în urma înåelegerii cu englezii
(cunoscutã sub numele de „compromisul de la Osborne”), din
susåinãtoare a cauzei unioniste, a trecut în tabãra potrivnicã
unirii. Un Memorandum, redactat în 9 august 1857, rezuma
punctele esenåiale al compromisului, care prevedeau ca cele
douã puteri sã propunã, în viitoarea Conferinåã, numai o uniune
administrativã a principatelor, fiecare dintre ele urmând sã aibã
propriul lor domnitor.
Dar, în Moldova æi Muntenia, se aflau oameni curajoæi, cu
credinåã profundã în idealul lor
æi, printr-o acåiune revoluåionarã,
aveau sã dejoace schemele
strategiei unor mari puteri æi sã
realizeze unirea Principatelor,
peste deciziile puterilor europene,
adoptate prin Convenåia de la
Paris, din vara anului 1858, privind
organizarea Principatelor Române.
Un puternic susåinãtor al
cauzei unirii Principatelor,
24
F R O N T I E R A
r I s t o r i e
û

având convingerea cã era o cauzã dreaptã, ce se armoniza cu o
politicã înåeleaptã æi raåionalã, de lungã duratã, a Angliei, a fost
omul politic britanic W. E. Gladstone, lider al Partidului Liberal
care, la 4 mai 1858, a introdus o moåiune în favoarea unirii
Principatelor dunãrene, apãrând-o cu pasiune în Camerã.
Impresionat de priceperea, stãruinåa, clarviziunea, argumentele
politice ale românilor, care fãceau diplomaåie înainte de a avea
un stat unit, în condiåiile aspre, vitrege æi nefavorabile, Gladstone
era convins de ce ar fi putut face ei, în cadrul unui stat unit. Deæi,
moåiunea Principatelor, introdusã în Camera Comunelor, a fost
respinsã, Gladstone, exprimându-æi dezamãgirea, spunând „se
duce o altã fãgãduialã fãcutã unui popor”, cu gândul æi sufletul
la izbânda românilor, îæi exprima, totuæi, încrederea cã: „Nu te
poåi lupta împotriva viitorului”.
Æi viitorul a fost al românilor, voinåa naåiunii române de
„întemeiere a regatului Dacia”, de creare a unui stat liber al
tuturor românilor, a unui stat unitar, eliberat de sub dominaåia
strãinã, îæi gãsea împlinirea prin dubla alegere, ca domn, mai întâi
la 5 ianuarie 1859, în Moldova, apoi la 24 ianuarie, acelaæi an,
în Muntenia, a lui Alexandru Ioan Cuza æi, astfel, triumful vocii
naåionale se materializa în unirea celor douã provincii într-un
singur stat.
Un rol important în alegerea domnitorului unic, pentru cele
douã Principate, l-a avut Sofronie Miclescu, acesta prezidând
Adunarea electivã din 5 ianuarie, de la Iaæi, care s-a pronunåat
pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Unirii;
înainte de momentul votãrii, Sofronie Miclescu a pus, nominal,
pe fiecare deputat sã jure: „Juraåi cã, în votul ce veåi da, nu veåi fi
povãåuiåi de nici o privire de interes personal, de nici o îndemnare
sau înrîurire strãinã, de nici o pãrtinire æi cã nu veåi avea
dinaintea ochilor voætri decît binele Principatelor Unite
æi viitorului Naåiei Române”; cu unanimitate de voturi
a fost ales colonelul Alexandru Ioan Cuza, cunoscut
revoluåionar paæoptist.
Dupã votul de la 24 ianuarie, al Adunãrii elective
din Muntenia, care, la propunerea lui Vasile Boerescu,
l-a desemnat, în unanimitate, tot pe Cuza domnitor al
principatelor Unite, Sofronie Miclescu, în rãspunsul la
mesajul lui Cuza, îi scrie: „S-a fãcut un mare æi puternic
pas înainte întru realizarea eternei dorinåe a neamului
nostru: Unirea Principatelor”, adãugând: „...dînd tot
Înãlåimii Voastre unanimitatea sufragiilor sale, æi aæa
proclamîndu-Vã de Domn al Principatelor Unite, a
arãtat lumii cã Valahia, întocmai ca æi Moldova, vede în
Înãlåimea Voastrã bãrbatul chemat de Providenåã pentru
a întemeia în faptã æi deplin Unirea ambelor åãri într-un
singur stat: statul României”.
Dubla alegere a lui Cuza a fãcut obiectul discuåiilor
Conferinåei Internaåionale de la Paris: Franåa, Rusia,
Anglia, Prusia æi Sardinia, recunoscând, încã din aprilie
1859, Poarta æi Austria acceptând, dar numai pe timpul
domniei lui Cuza, noua situaåie creatã.
Cuza personifica principiul de unitate æi demnitate naåionalã.
„Domn cetãåean”, cum l-a numit Mihail Kogãlniceanu, în ziua
alegerii sale la Iaæi, patriot, interesat numai de binele poporului
æi al åãrii, a rezolvat cu multã stãruinåã marile probleme ce
intrau în atenåia sa, zi de zi trebuind sã ducã bãtãlii cu opoziåia,
cu otomanii, cu Europa, pentru a obåine chiar æi cele mai
neînsemnate reforme.
În pofida a numeroase piedici, Alexandru Ioan Cuza a reuæit
unele realizãri remarcabile astfel, Poarta æi puterile Europei, foråe
ostile Unirii, au fost nevoite sã recunoascã dubla sa alegere; a
proclamat, în 1861, suprimarea cunoscutei frontiere a Milcovului,
„râuleåul” care separa Valahia de Moldova; a reorganizat armata,
cu ajutorul unei misiuni franceze, unele dintre principiile de bazã
fiind æi astãzi valabile; a realizat marea reformã a secularizãrii
mânãstirilor „închinate”, înfruntând Rusia, Anglia, Turcia,
nemulåumind, chiar, æi Franåa, oprind, astfel, unul dintre
cele mai mari abuzuri îndurate de cãtre Principate; a
suspendat Constituåia din 1864, promulgând alta æi a dus
la bun sfâræit vestita împãråire a pãmânturilor, ceea ce a
însemnat, pentru åãranul român, prima cartã de dezrobire;
a pus bazele învãåãmântului modern: învãåãmântul primar
devenea gratuit æi obligatoriu, a fondat Universitatea de
la Iaæi – prima instituåie de învãåãmânt superior, în 1860,
æi, patru ani mai târziu, Universitatea din Bucureæti. Pe
plan extern, deæi în stare de dependenåã faåã de Imperiul
otoman, Principatele Unite duceau o politicã proprie,
în anul 1860 se înfiinåeazã prima agenåie diplomaticã
românã, la Paris, æi se încheie prima convenåie
internaåionalã a principatelor, convenåia telegraficã cu
Rusia.
Înscrisã în istorie ca „Ziua renaæterii naåionale”,
punând bazele României moderne, 24 ianuarie a devenit
o sãrbãtoare naåionalã a românilor.
E. U.
û
F R O N T I E R A r I s t o r i e 25

Despre
ONOARE
Program pilot de
la nivelul UE
de Gabriela RADU
Trãim într-o lume în care trãdarea a
devenit - din pãcate - o obiænuinåã.
O fi posibil ca gena trãdãrii sã se fi
strecurat în materialul nostru genetic?
Onoarea, din pãcate, pare sã rãmânã
un concept care se învecheæte din
zi în zi, fãcându-se scãzutã prezenåa
în relaåiile interumane. Pe vremuri,
negustorii nu aveau nevoie de onoare,
ci doar de solvabilitate æi profit. Dacã,
într-o tranzacåie, ambele pãråi câætigã,
onoarea ori virtutea devin amãnunte
de ordin secundar. A fi linguæitor la
serviciu æi demn doar acasã, acest
aspect nu mai poate fi definit drept o
situaåie contradictorie...dar cum l-am
putea defini?
La început a fost cuvântul… Dar,
acum, cuvântul e trecãtor ori gol æi,
uneori, trãdãtor, aducând nefericire
æi eroare, dezbinând, strecurându-se
mereu în gândurile tuturor, împingând
la gesturi infame. Uneori trãdãm cu
zâmbetul pe buze, fãrã a avea sufletul
mãcinat de remuæcare.Trãdarea e chiar
un mod de viaåã. Este ceva din noi, care
ne dominã, æi cãruia nu ne mai putem
opune. Mereu trãdãm, mereu înæelãm
oameni, speranåe, dorinåe…dezamãgim
æi ne cerem scuze; sau, mai grav, nu
facem asta, ci suntem chiar aroganåi,
acuzatori....
Egalitatea între bãrbat æi femeie le dã
ambilor dreptul sã se trãdeze unul pe
celãlalt, indiferent de natura relaåiilor
dintre ei, indiferent de sentimentele
care îi leagã, indiferent de dorinåe sau
aspiraåii comune.
De cele mai multe ori, oamenii
renunåã la ceea ce îæi doresc, doar
pentru a obåine altceva – ceva ce
considerã mai important (uneori,
chiar æi mai rãu), mai puåin important,
dar necesar ! Toåi trãdãm, dar, sigur,
sfâræim în a ne trãda pe noi înæine! Este
26
imposibil sã nu observi cã în existenåa
oricãrei stãri de echilibru apare, la un
moment dat, ideea cã interesul unuia
este altul decât al celui de lângã el
æi, atunci, intervine ruptura, în care
trãdarea apare ca o alegere pe care
o faci mai întâi pentru tine, fãrã sã te
mai intereseze cã aceasta va fi fãcutã
împotriva celui cu care ai fost, pânã
în acel punct, împreunã. De aceea,
trãdarea nu apare decât la cei foarte
apropiaåi, la cei care au acelaæi drum,
aceleaæi interese æi dorinåe, pentru cã
nimeni nu poate abandona pe cel care
nu este lângã el.
Sunt multe trãdãri în lumea aceasta,
toate inducând sentimente negative.
Privind raåional spre trãdare, nu poåi sã
nu observi cã, pentru a trãda, trebuie
sã fi de aceeaæi parte cu cel pe care-l
trãdezi, pentru cã, dacã îi eæti adversar,
acåiunea ta este doar un simplu instinct
de supravieåuire.
Eu am acceptat trãdarea ca pe
o virtute a celui care luptã pentru
convingerile sale. Pãcat, însã, cã
aceasta este ipocrizia falsitãåii în care
trãim, vedem trãdarea ca pe o parte a
existenåei noastre.
„Trãdãm æi suntem trãdaåi, iar
tragedia ni se pare mare æi dureroasã
doar atunci când suntem noi trãdaåi, nu
æi atunci când trãdãm noi.” (Platon)
Trãdarea doare, iar goana de-a
scãpa ne oboseæte… aæa cã, ar trebui
sã ne încãrcãm sufletul cu sentimente
pozitive, ce ne vor energiza æi susåine
pânã ce vom merge vertical. Nu e
vreme de dat înapoi, pentru cã timpul
trece, totul åine de întâmplare æi de
goana dupã tot ce-am pierdut sau am
putea pierde!
În perioada 6-8 decembrie 2010
s-a desfãæurat, în localitatea Lübeck
(Germania), sub egida Agenåiei Frontex,
prima întâlnire în cadrul Programului
Pilot de Studii Universitare.
Principalul scop al întâlnirii a fost acela
de a obåine o abordare æi o înåelegere
comunã cu privire la domeniul de aplicare
al proiectului propus. Un alt obiectiv a fost
acela de a stabili un consoråiu universitar
European, care sã piloteze programele de
studiu. Întâlnirea a ajutat la o mai bunã
înåelegere a profilelor necesare experåilor,
pentru implicarea în etapele urmãtoare
ale proiectului. Rezultatele vor contribui
la semnarea unui acord formal privind
cooperarea între universitãåi.
Una dintre principalele misiuni
ale Agenåiei Frontex este aceea de
a acorda asistenåã statelor membre,
în pregãtirea poliåiætilor de frontierã,
inclusiv stabilirea de standarde comune
de pregãtire. Frontex contribuie la
îmbunãtãåirea standardelor profesionale
æi, în aceeaæi mãsurã, a interoperabilitãåii
între autoritãåile de frontierã ale statelor
membre, acest lucru fãcându-se prin
programe comune de pregãtire.
Aæa cum este prevãzut în cadrul
articolului nr. 5 al Regulamentului
Consiliului 2004 din 2007, una dintre
principalele misiuni ale Agenåiei Frontex
este aceea de a stabili un curriculum
comun pentru pregãtirea poliåiætilor
de frontierã æi un standard de pregãtire
european pentru instructori. O nouã
reglementare este pe cale de a fi
adoptatã. Aceasta prevede stabilirea
unui curriculum comun pentru nivelul
de pregãtire de bazã, activitate esenåialã
pentru integrarea personalului propriu în
programul de pregãtire.
Curriculum-ul comun pentru nivelul
de bazã (Common Core Curricula) este
primul document, de acest fel, care
include deprinderi æi competenåe comune
(deasemenea æi standarde comune) pentru
pregãtirea de bazã. Acest document a fost
actualizat æi finalizat prin efortul comun
al statelor membre, sub coordonarea
Agenåiei Frontex æi adoptat de Consiliul
de management în luna noiembrie a
anului 2007.
Chiar dacã proiectul pentru Curricula
Comunã a Ofiåerilor Superiori nu a fost
încã lansat, Curricula pentru pregãtirea de
Nivel Mediu a fost finalizatã de grupul de
experåi europeni la finalul acestui an æi
urmeazã a fi trimisã universitãåilor, pentru
implementare. Acesta este unul dintre
F R O N T I E R A
r I n f o
û

studii universitare comune ale poliåiætilor de frontierã,
obiectivele Grupului de lucru Frontex, ce
va realiza acest deziderat prin coordonarea
activitãåilor de implementare a programelor
de studii comune, aæa cum este prevãzut
în proiectul Standarde comune pentru
învãåãmântul universitar. Acest proiect s-a
nãscut din proiectele CMC æi CHC (care s-
au desfãæurat pânã la sfâræitul anului 2010)
æi are ca scop dezvoltarea æi pilotarea
programelor de studii universitare, care
se finalizeazã cu diplomã de licenåã æi de
master, în conformitate cu principiile de
la Bologna.
Ideea de bazã este elaborarea unor
programe de studii comune pentru poliåiætii
de frontierã. Diploma comunã reprezintã
diploma unicã, eliberatã de cel puåin
douã instituåii de învãåãmânt superior,
care oferã un program integrat æi este
recunoscutã oficial în åãrile respective (în
conformitate cu Decizia Erasmus Mundus
Programme).
Echipa de
pregãtire Frontex
cautã posibilitãåi de
validare a abilitãåilor
profesionale ale
poliåiætilor de frontierã,
în contextul unor
module de echivalare,
care sã fie urmate de
acei ofiåeri care au
parcurs deja cursurile
naåionale de nivel
mediu æi superior,
putând, astfel, lua
diploma de licenåã
sau de master, dupã
parcurgerea unor
module de pregãtire
speciale pentru ei.
Astfel, este
necesarã definirea
setului de competenåe,
stabilirea cadrului
calificãrii cu specificarea cunoætinåelor,
abilitãåilor æi competenåelor ce urmeazã a
fi dobândite, odatã cu parcurgerea fiecãrui
modul dezvoltat în cadrul programelor de
studiu menåionate mai sus.
Printre obiectivele avute în vedere
în cadrul Întâlnirii Grupului Pilot al
Universitãåilor, putem aminti urmãtoarele:
identificarea intereselor æi specificarea
expertizei care ar putea fi furnizatã de
fiecare instituåie; stabilirea ariei cooperãrii
ulterioare; identificarea altor instituåii care
ar putea fi implicate; schiåarea conceptelor
pentru dezvoltarea programului de studii
comune æi a etapelor de implementare;
planificarea întâlnirilor æi a activitãåilor.
Coordonatorul primei Întâlniri a
Grupului Pilot al Universitãåilor a fost
managerul acestui proiect, dl. Friedrich
Scheuermann, din cadrul Unitãåii de
pregãtire a Agenåiei Frontex. Participanåii,
din cadrul întâlnirii de la Lübeck, au
fost urmãtorii: Willy Kösling (Germania),
Olaf Rohlfs (Germania), Andreas Peilert
(Germania), Oliver Hass (Germania),
Bernd Brämer (Germania), Maiko Martsik
(Estonia), John Charles Ellul (Malta),
Markku Halonen (Finlanda), Cristian
Popescu (România), Sergiu Adrian Vasile
(România), Alan Mcleish (Irlanda) æi
Anthony Lonergan (Irlanda).
În data de 7 decembrie, 2010, la ora
09.00 dl. Friedrich Scheuermann a deschis
întâlnirea, fãcând o sumarã prezentare a
proiectului. Fiecare delegaåie a prezentat
specificul programelor de pregãtire ale
poliåiætilor de frontierã în domeniul
universitar.
Analizând aceste programe de studii,
s-au subliniat punctele tari æi punctele
slabe, diversitatea lor æi flexibilitatea
acestora. În ceea ce priveæte pregãtirea
de specialitate a poliåiætilor de frontierã
din Academia de poliåie „Alexandru Ioan
Cuza” din Bucureæti, a fost apreciat, în mod
deosebit, sistemul actual, care asigurã un
învãåãmânt modern, în concordanåã cu
sistemul Bologna, fapt care poate facilita
implementarea unor programe europene
comune de pregãtire.
În decursul întâlnirii s-au mai purtat
discuåii despre interesele comune în
cadrul acestui proiect, posibila configuraåie
a cursurilor din cadrul proiectului æi paæii
ce trebuie fãcuåi în viitor. În acest sens, s-
a convenit asupra anumitor date æi locaåii
pentru æedinåele urmãtoare, dupã cum
urmeazã: 24-26 ianuarie 2011 – Cesena
(Italia), 21-23 februarie 2010 – Lyon
(Franåa), 14-16 martie 2010 – Bucureæti
(România), 04-06 aprilie 2010 – Valetta
(Malta), 09-11 mai 2010 – Tallin (Estonia)
æi 06-08 iunie 2010 – Espoo (Finlanda).
În data de 8 decembrie 2010 întâlnirea
a continuat cu dezbaterea anumitor
probleme organizatorice æi planificarea
viitoarelor întâlniri ale grupurilor de
lucru.
De asemenea, a fost subliniat faptul cã
rolul Grupului pilot al universitãåilor este
acela de a pune în aplicare un Program
Comun de Studii Universitare de licenåã
æi masterat, care sã aibã ca finalitate
obåinerea de cãtre poliåiætii de frontierã a
unei diplome recunoscutã de toate statele
membre ale Uniunii Europene.
În continuarea discuåiilor, s-a stabilit
ca grupul de lucru sã se concentreze pe
un modul specific, care se va ocupa de
cooperarea poliåieneascã internaåionalã
în domeniul frontalier. Pentru a evita
neînåelegerile, s-a propus ca, pe viitor, sã
se decidã asupra unuia dintre urmãtoarele
titluri: Cooperarea transfrontalierã
internaåionalã, Cooperarea
transfrontalierã în cadrul
Uniunii Europene, Cooperarea
æi paza frontierelor în
Europa).
Modulul se poate baza
pe cursurile existente æi
resursele disponibile în
cadrul instituåiilor partenere,
sugerându-se ca titlu:
Managementul cooperãrii la
frontierele Uniunii Europene.
Pentru perspectiva
viitoarelor întâlniri s-au
stabilit urmãtoarele obiective:
participanåii vor clarifica, la
nivel naåional, posibilitãåile
lor de implicare în proiect;
implicarea instituåionalã, rolul
æi activitãåile grupului de lucru
vor fi elaborate æi convenite în
cursul reuniunilor urmãtoare,
proiectul al doilea având loc
la finalul lunii ianuarie 2011; crearea unei
foi de parcurs, care va descrie etapele æi
activitãåile propuse pentru derularea,
în condiåii de maximã eficacitate, a
proiectului; Frontex va înfiinåa un mediu
virtual bazat pe TIC, destinat stocãrii æi
partajãrii informaåiilor relevante pentru
grupul de lucru pilot; fiecare participant va
trebui sã verifice la nivel naåional existenåa
modulelor de calificare æi profilelor de
competenåã pentru poliåiætii de frontierã.
Rezultatele urmeazã sã fie prezentate
dupã urmãtoarea întâlnire, care a fost deja
planificatã în perioada 24-26 ianuarie
2011 la Cesena (Italia).
Conf.univ.dr. Cristian POPESCU
Asist.univ.dr. Sergiu Adrian VASILE
û
F R O N T I E R A
r C o o p e r a r e
27

„PSIHOLOG = PSIHIATRU”
A veni la psiholog nu înseamnã a fi nebun;
sunt oameni care au declarat cã nu au apelat
mai devreme la serviciile psihologului din
teama de a nu râde æi comenta colegii; unii
oameni nu numai cã se complac în propriile
suferinåe, dar fac tot posibilul sã împiedice
lãrgirea orizonturilor celorlalåi, în ceea ce
priveæte paæii menåinerii sãnãtãåii psihice;
mentalitatea, la nivelul sistemului nostru, este
perceputã ca fiind una învechitã. Psihologul nu
vindecã de caracter sau de prostie!
Deæi sunt binecunoscute dezavantajele prejudecãåilor în
general (rigiditatea, inflexibilitatea gândirii, crearea de conflicte,
nesoluåionarea problemelor etc.) se pare cã unii oameni nu
numai cã se complac în propriile suferinåe, dar fac tot posibilul
sã împiedice lãrgirea orizonturilor celorlalåi în ceea ce priveæte
paæii menåinerii sãnãtãåii psihice.
Spun aceasta deoarece am întâlnit, de-a lungul activitãåii
mele profesionale, oameni care au declarat cã nu au apelat
mai devreme la serviciile psihologului din teama de a nu râde
æi comenta colegii. Cu sinceritate spun cã am întâlnit astfel de
mentalitãåi chiar la unii æefi - oameni care ar trebui sã aibã noåiuni
elementare clare de psihologie, pentru a-æi putea pune în aplicare
calitãåile manageriale. În absenåa acestor noåiuni elementare de
psihologie, æefii confundã actele de indisciplinã ale subordonaåilor
cu tulburãrile de personalitate sau de comportament æi, astfel, în
loc sã recurgã la cercetarea æi sancåionarea disciplinarã a acestora,
intrã în conflict cu psihologul pe motiv cã … „Aaa, deci nu vreåi sã
mã ajutaåi sã scap de X!”. Sau, dimpotrivã, confundã randamentul
scãzut în muncã, ca simptom al unei afecåiuni psihice instalate cu
neimplicarea, reaua intenåie, sancåioneazã, evalueazã inadecvat
subordonatul æi, astfel, îi accentueazã æi mai mult afecåiunea.
Psihologii ætiu cã poåi determina cu uæurinåã un om sã-æi
schimbe aspectul fizic dacã acest lucru îi produce avantaje rapide
æi vizibile, sã se trateze somatic dacã îl doare ceva, însã greu îl
poåi determina sã recunoascã cã gândirea lui îi dezavantajeazã
atitudinea, comportamentul în relaåiile cu ceilalåi, greu îl poåi
determina sã înåeleagã cã este necesar sã schimbe ceva în propria
sa gândire, dacã vrea sã-æi restabileascã echilibrul interior æi sã-æi
îmbunãtãåeascã calitatea vieåii psihice æi relaåionale.
Mentalitatea, la nivelul sistemului nostru, este perceputã ca
fiind una învechitã. Schimbarea acestei mentalitãåi este o nevoie
resimåitã de toåi lucrãtorii, însã mentalitatea generalã nu poate
fi modificatã fãrã producerea unor schimbãri/modificãri la nivel
individual. Mentalitatea este foarte greu de schimbat. Ea reprezintã,
de fapt, tot ce a acumulat/categorisit individul la nivel cognitiv,
de-a lungul existenåei sale. Doar el singur, prin conætientizare, prin
autoeducaåie poate diversifica sau lãrgi categoriile stocate, astfel
încât sã se producã unele modificãri în mentalul sãu.
Tendinåa predominantã este de a arãta cu degetul spre cei
din jur pentru tot rãul pe care-l resimåim (acasã, la serviciu etc.)
întrucât este foarte greu sã ne surprindem gândurile automate
atunci când ne confruntãm cu unele evenimente critice, care ne
provoacã. Dacã, însã, pornim din start de la ideea cã nu aceste
evenimente ne produc stãri rele (teamã, neliniæte interioarã,
28
anxietate, dezamãgire, frustrare, depresie, furie, agresivitate
etc.), ci felul în care noi le gândim, felul în care noi le percepem
ne influenåeazã acåiunea, starea emoåionalã prezentã, atunci, cu
siguranåã, vom putea înåelege rolul psihologului în viaåa noastrã,
vom reuæi sã ne debarasãm de prejudecãåi æi sã apelãm atunci
când trãim aceste stãri rele æi nu reuæim sã ni le explicãm.
Este important de ætiut:
t Psihologul nu este un fel de vrãjitor care face minuni, nu
ghiceæte în sufletul æi mintea individului ca într-un glob magic de
cristal. El te ajutã dacã eæti sincer, deschis, cooperant, receptiv,
dacã doreæti cu adevãrat sã te vindeci æi, mai ales, dacã ai
noåiuni elementare æi poåi înåelege fenomenul psihologic cu care
te confrunåi;
t Medicul îåi recomandã o reåetã. De tine depinde dacã
te duci sã-åi cumperi medicamentele æi dacã acasã respecåi
programul de administrare! La fel ca æi medicul, psihologul îåi
face unele recomandãri. De tine depinde dacã acasã sau la locul
de muncã le respecåi! Psihologul te învaåã unele tehnici. De tine
depinde dacã le pui în aplicare sau nu!
t Psihologul nu vindecã de caracter sau de prostie. Acestea
åin de educaåie æi autoeducaåie, de capacitatea individului de a
se respecta pe sine æi pe ceilalåi; eventual, psihologul îl poate
ajuta pe individ sã conætientizeze æi sã-æi înåeleagã carenåele
educative care-l conduc la conflict cu sine æi cu cei din jur æi,
astfel, sã se recupereze; neconætientizarea acestora poate conduce
individul la abateri disciplinare, care trebuie sancåionate conform
reglementãrilor în vigoare;
t Apelul la psiholog nu te absolvã de rãspunderea faåã de
abaterile disciplinare sãvâræite. Psihologul te poate ajuta, eventual,
sã-åi asumi aceastã rãspundere, sã conætientizezi cauzele pentru
a evita recidiva æi sã tolerezi cu mai multã uæurinåã eventualele
consecinåe, sã-åi reabilitezi imaginea profesionalã;
t Psihologul nu lucreazã cu „nebuni”, înåelegând prin acest
termen individul rupt de realitate (cu halucinaåii, idei delirante,
depersonalizat, derealizat), întrucât aceætia fac obiectul clar
al psihiatriei, al unei tulburãri psihice majore, ireversibile, ce
necesitã automat scoaterea din câmpul muncii æi spitalizarea.
În aceste situaåii critice, psihologii clinicieni pot lucra doar în
mediu securizat, organizat, în special psihoterapii de suport,
de grup sau ocupaåionale, iar indivizii în cauzã fac obiectul
clasãrii/pensionãrii pe motive medicale având în vedere caracterul
ireversibil al tulburãrii;
t Psihologii lucreazã doar cu oamenii care-æi conætientizeazã
problemele, statutul æi rolurile sociale. Toate loturile naåionale
F R O N T I E R A
r D o c u m e n t a r
û

de sportivi au psiholog, asta înseamnã cã aceæti oameni, care ne
reprezintã åara în competiåii internaåionale, sunt nebuni?
t La locul de muncã psihologul lucreazã atât cu indivizi care
se confruntã cu tulburãri minore, reversibile, care au conætiinåa
simptomelor, a faptului cã aceste simptome le afecteazã viaåa
socialã æi profesionalã, cu indivizi a cãror motivaåie a fost afectatã
æi a condus la neimplicare, la randament scãzut în muncã, cât æi
cu indivizi care au vederi largi, sunt informaåi, cunosc æi doresc
sã-æi optimizeze performanåele individuale æi profesionale.
t Tocmai de aceea, pregãtirea psihologicã, dezbaterile
libere, tehnicile de detensionare, de destindere muscularã, de
autosugestie, de gestionare a stresului profesional, ar trebui sã
fie nelipsite din viaåa individului sãnãtos, implicat în câmpul
muncii;
t Marele rol al psihologului este acela de a preveni instalarea
tulburãrii, dar nu poate singur sã realizeze prevenåia; cu atât mai
mult, cei care desfãæoarã o profesie suprasolicitantã, aæa cum
sunt æi poliåiætii, de la care se aæteaptã mult æi al/a cãrei succes/
performanåã depinde doar de echilibrul somato – psihic æi
aptitudinal, ar trebui sã cunoascã cel puåin o tehnicã
de detensionare, , astfel încât organismul sã se
refacã din punct de vedere energetic cât mai
repede dupã o misiune; pentru aceasta este
necesar sã dea dovadã de receptivitate, sã
participe activ la întrunirile/dezbaterile/
æedinåele organizate cu diferite ocazii
de cãtre psiholog;
t Informarea, receptivitatea faåã
de informaåia psihologicã, faåã de
tehnicile psihologice, sunt absolut
esenåiale pentru menåinerea echilibrului
psihic al individului. Pentru o informare
corectã internetul nu este însã suficient,
aæa cum cred unii. Autodiagnosticul este
total exclus! O tehnicã psihologicã neutilizatã
ætiinåific poate conduce la destructurarea gândirii
æi personalitãåii individului! Sunt necesare activitãåi
practice, cu æi alãturi de psiholog, precum æi un dialog
deschis, direct, faåã în faåã cu psihologul. Doar aæa se clarificã
foarte bine trãirea psihicã a individului, intensitatea acesteia, se
stabileæte cu precizie un eventual diagnostic, se adapteazã tehnica
de recuperare;
t Ascunderea simptomelor psihice de genul: teamã,
neliniæte, îngrijorare, nervozitate, iritabilitate, tristeåe, gânduri
negre, insomnie, stare de epuizare, obosealã psihicã, schimbãri
de percepåie a mediului înconjurãtor, frustrãri, furie, nevoie de
izolare etc. sau tratarea acestora pe ascuns, haotic, la diferite
cabinete particulare, nu este o soluåie pentru a ne vindeca sau
pentru a ne salva locul de muncã. Dimpotrivã, ne va conduce la
pierderea lui, întrucât aceste simptome, mai de vreme sau mai
târziu, devin vizibile în comportamentul nostru, se reflectã în
randamentul muncii noastre, de multe ori æefii le confundã cu
reaua intenåie, cu neimplicarea în muncã, pedepsesc persoana
în cauzã, accentuându-i astfel æi mai mult simptomatologia, iar
dacã se cronicizeazã aceste simptome ne pot afecta grav viaåa
profesionalã æi socialã, capacitatea de recuperare.
t Cunoaæterea faptului cã un individ suferã de o afecåiune
psihicã minorã, cã urmeazã un tratament psihiatric este esenåialã
la locul de muncã întrucât, pentru a fi eficient tratamentul æi a
facilita recuperarea, sunt necesare mãsuri de protecåie individualã
(lucru pe turã de zi, la 8h, fãrã navetã, implicarea în activitãåi
æi misiuni simple, care sã nu suprasolicite individul în cauzã
pe perioada tratamentului, din punct de vedere fizic æi psihic),
dar æi colectivã, pentru evitarea accidentelor/incidentelor având
în vedere efectul tratamentului asupra organismului ca întreg,
respectiv, tonus muscular scãzut, cu impact asupra deprinderilor
automate, asupra timpului de reacåie, lentoare în gândire,
somnolenåã (sã nu utilizeze tehnica auto din dotare, fãrã acces
la armament);
t Orice individ poate, la un moment dat, sã se confrunte
cu o situaåie psihologicã traumatizantã (deces, divorå, conflict,
pierderea locului de muncã, speranåe neîndeplinite etc.) care
sã-l conducã la instalarea unor simptome psihice, de genul
celor amintite mai sus. Dacã acestea persistã mai mult de
douã sãptãmâni, devin obositoare, prezenåa la psiholog este
obligatorie pentru analiza cauzelor, diagnostic æi mãsuri/tehnici
de recuperare. Pot fi situaåii în care psihologul este necesar sã
coopereze cu un psihiatru, pentru a facilita recuperarea (de
exemplu, atunci când ne confruntãm cu o tulburare depresivã
cronicã, cu tulburãri compulsive, ale impulsurilor, cu atacuri
de panicã sau cu o tulburare anxioasã accentuatã), însã pot fi
situaåii în care simplele tehnici de relaxare, de detensionare, de
gestionare a stresului, aplicate de psiholog, ajutã individul sã-æi
restabileascã echilibrul psihoafectiv æi, astfel, sã previnã instalarea
afecåiunii/tulburãrii psihice;
t De psiholog fug doar oamenii care nu au încredere în foråele
proprii, slabi, sensibili sau care ætiu cã au probleme æi nu vor
sau nu se simt capabili sã le trateze, fie pentru cã obåin beneficii
(un izolat, de exemplu, obåine înåelegerea, atenåia æi afectivitatea
celor din jur, pe care într-o stare normalã de comunicare
nu ar obåine-o, un dependent de alcool/drog etc.
obåine plãcerea produsã de efectul consumului,
plãcere pe care cu greu o mai obåine din alte
activitãåi/comportamente), fie din teama de
eæec (un dependent, de exemplu, refuzã
programele de recuperare din teama cã
nu va reuæi, cã-i va dezamãgi pe cei
care au aæteptãri de la el, conætient fiind
de absenåa voinåei).
t Nu datoritã intervenåiei
psihologului un individ îæi pierde
locul de muncã, ci datoritã faptului
cã nu-æi acceptã problemele, nuæi
conætientizeazã comportamentul
neadecvat, consecinåele æi riscurile
comportamentului sãu asupra locului
de muncã, nu respectã paæii recuperãrii,
tratamentul recomandat, nu se implicã în propria
sa recuperare, nu face eforturi pentru recuperarea sa;
t Un individ cu probleme de facturã psihologicã,
nediagnosticat pentru cã-æi ascunde simptomele, este mult mai
periculos (prezintã riscuri majore pentru el æi pentru cei din jur),
decât un individ care este diagnosticat cu o afecåiune psihicã æi
se trateazã, fiind conætient de rolul sãu în propria recuperare;
t Un individ care se amuzã de suferinåele/problemele
psihologice ale unui alt individ, prezintã un dezechilibru
psihoafectiv mult mai mare decât cel diagnosticat, prin faptul cã
are o imagine de sine exagerat de crescutã, aspect ce se traduce
prin egoism, aroganåã, îngâmfare, conflictualitate;
t Un æef, oricât de înåelept ar fi æi oricâtã experienåã ar avea
în relaåiile cu subalternii, nu va putea niciodatã sã înlocuiascã
psihologul, sã se ridice la nivelul unei intervenåii de specialitate;
poate, în schimb, sã ofere un suport deloc de neglijat celui care
se aflã în impas;
t Atunci când un æef ignorã sau acoperã/pãsuieæte problemele
comportamentale æi atitudinale vizibile la locul de muncã, de
facturã psihologicã, ale unui subaltern, în speranåa cã aæa îl ajutã,
cã îi face un bine, de fapt îi face cel mai mare rãu, fiind pãrtaæ la
degradarea lui psihicã de mai târziu;
„Psiholog = psihiatru”
- este doar una dintre
prejudecãåile cu care se
confruntã psihologii din
åara noastrã. La aceasta
se mai adaugã altele, de
genul: „A veni la psiholog
înseamnã a fi nebun”,
„Psihologul te dã afarã”
etc.
Decât sã râzi sau sã ignori, mai bine implicã-te, ajutã-åi
semenul, stimulându-l sã apeleze la specialist. Mâine s-ar putea
sã te afli tu în situaåia lui.
Probabil cã ar fi mult mai multe recomandãri de fãcut pentru
a stimula lucrãtorii MAI sã se elibereze de aceste prejudecãåi
æi, astfel, sã lupte pentru sãnãtatea lor psihicã, aæa cum luptã æi
pentru cea somaticã, sã apeleze la psiholog, aæa cum apeleazã
la medic. Consider, însã, a fi suficiente pentru a trezi conætiinåa
celor preocupaåi de succesul lor personal æi profesional.
Mariana CENEA – psiholog IJPF Mehedinåi
û
F R O N T I E R A r D o c u m e n t a r 29

Poveste de Crãciun
„Moæ Crãciun” cu…daruri multe!
23.12.2010: suntem informaåi cã,
începând cu ora 10.00, în curtea IJPF
Mehedinåi, mai exact în sala de mese a
SPCPF Oræova, se va desfãæura activitatea
dedicatã copiilor poliåiætilor de frontierã,
cu ocazia Crãciunului.
Sunt printre primii oameni prezenåi
acolo, gândind cã, poate, este nevoie
de o mânã de ajutor. Plãsuåele pentru
colindãtori æi pentru copiii ce vor sosi
în curând sunt deja aduse. Undeva, în
dreapta, un brad împodobit îæi aæteaptã
micii vizitatori. Cei æapte poliåiæti de
frontierã colindãtori îæi instaleazã staåia æi
sunt pregãtiåi sã-æi înceapã repertoriul.
Este primul an în care nu mai
sunt solicitatã sã mã ocup, efectiv, de
organizare. Prin urmare, pot savura liniætitã
mesajul colindelor æi feåele senine, fericite,
ca de îngeraæi, ale copiilor, bucuria lor
sincerã, atunci când apare Moæul. Prinsã
în vâltoarea organizãrilor, scãpam multe
dintre aceste minuni ale copilãriei.
Cum este liber, mã aæez pe primul
scaun, în primul rând de mese. Admir
poliåiætii de frontierã exercitându-æi rolul
de pãrinåi iubitori. Îi privesc cum intrã,
cu copilaæii lor de mânã sau în braåe,
cãutând cu privirea câte un loc printre cei
cunoscuåi. Devin uæor nostalgicã. Realizez
cât de repede au trecut anii. Parcã, mai
ieri, veneam cu fiica mea, la fel, åinând-o
de mânã, mândrã de ea æi mulåumitã cã,
de la serviciul meu, îi mai pot oferi încã
o clipã de fericire. Da, îmi spun în gând,
copiii cresc, noi îmbãtrânim. Sau… sã nu
fiu prea durã cu mine însãmi, devenim
mai înåelepåi.
Hãrmãlaie, gãlãgie, agitaåie.
Deschiderea este fãcutã de colindãtorii
noætri. Voci æi versuri superbe, tradiåionale,
îmi umplu sufletul de bucurie. Mã-ntreb ce
e-n sufletul celor æapte poliåiæti de frontierã,
trei bãieåi æi patru fete, atunci când cântã æi
când ne privesc feåele „spãlate” de grijile
ce, pânã sã transmitã mesajul naæterii
Mântuitorului, pãreau eterne. Oare,
realizeazã impactul, ce-l are acåiunea lor,
asupra ascultãtorilor? Ce bine trebuie sã
te simåi atunci când ætii cã tu eæti cel care
faci cel mai preåios dar oamenilor, acela
de a zâmbi!
Ochiæori miraåi, curioæi, pãlmuåe bãtute
în ritmul colindelor, aplauze de mulåumire.
Douã fetiåe, mai îndrãzneåe, ies în faåã æi
încep sã danseze în ritmul colindelor. Pe
una o cunosc de când era o mogâldeaåã.
Este fiica colegului meu de la Secretariat.
Ce mare s-a fãcut! Æi ce bine-i seamãnã,
fizic, tatãlui! Îmi aduc din nou aminte de
anii în care veneam cu fiica mea æi oftez.
Doamne, ce frumoæi sunt anii copilãriei!
Ce frumoasã-i bucuria lor! Æi ce bogaåi
sunt pãrinåii ai cãror copii sunt sãnãtoæi
æi fericiåi!
Muzica se opreæte æi, în sala mare de
mese, se aude un: „Ho, ho, ho!”. Moæul
cel gras, bãtrân, cu barbã albã, intrã plin
de expansivitate, salutând, deopotrivã,
pãrinåii æi copiii. Fiecare copil se retrage
lângã pãrinte. Cu ochii mari, uæor speriaåi,
la cei mici, plini, însã, de îndrãznealã, la
cei mari, care ætiu, deja, cã activitatea se
va finaliza cu ceva dulce, copiii rãspund
în cor la întrebãrile Moæului:
- Aåi fost cuminåi?
- Daaa!
- Ei, moæul v-a adus câte ceva…Dar,
hai sã ascultãm noi, mai întâi, colindele
æi mai discutãm pe urmã. Ia, sã vãd, nu
sunteåi bucuroæi?
- Ba, daaa!
- Pãi, nu prea aude moæul aplauzele
voastre. Ia, sã vedem, mai tare!
Sala se umple de aplauze zgomotoase.
Atmosfera se deruleazã în acelaæi ritm
de bucurie. Moæul împarte cadourile
colindãtorilor noætri. Urmeazã colindãtorii
de la Jandarmi, apoi încã un grup de
la Palatul Copiilor. Pe ici, pe colo
vocea Moæului reaminteæte copiilor sã
aplaude tare. Undeva în spate, persoane
necunoscute montau aparaturã de
prezentare Power Point. Curioasã, întreb
ce urmeazã. Mi se rãspunde cã Sindicatul
are pentru copii o mare surprizã. Moæul,
în persoana unui coleg, ce în fiecare an
îmbracã haina roæie æi acceptã sã joace
rolul dificil, este æi el curios. Îl vãd cum
este încurcat de propriul rol, pentru cã nu
ætie, de fapt, ce urmeazã. Pleacã æi ultimul
grup de colindãtori. Copiii încep, deja, sãæi
piardã rãbdarea. Nu vãd niciunde sacul
Moæului. Pãrinåii încearcã sã le capteze
atenåia spunându-le cã, dacã pleacã,
Moæul nu le mai dã cadourile. Acesta a
fost mesajul Sindicatului: primesc cadou
doar copii, prezenåi la activitate.
În sfâræit, grupul de strãini adulåi se
prezintã: pastorul X, de la biserica Y. La
invitaåia preæedintelui nostru de sindicat,
au venit cu colinde æi daruri pentru copiii
poliåiætilor de frontierã. Atmosfera începe
sã se destindã din nou. Pe ecran sunt
proiectate versurile colindelor. Frumos!,
îmi spun. Æi practic. Cânt æi eu alãturi de
ceilalåi. La sfâræit pastorul începe o poveste,
proiectatã æi ea pe ecran. Povestea era a
lui Iisus care, în dorinåa de a vedea cum
îi sãrbãtoresc oamenii ziua de naætere,
cãlãtoreæte spiritual prin mai multe case.
Aæa vede cã, de fapt, pentru oameni,
Crãciunul nu este decât un prilej de a se
ghiftui cu mâncare æi bãuturã æi nicidecum
un moment de recunoætinåã æi curãåare
spiritualã. Eu, ca adult, descopãr uæor
tâlcul poveætii. Recunosc cã, ceea ce spune
pastorul, reprezintã un mare adevãr. Puåini
oameni mai pun accent pe spiritualitate.
Dar ei, copiii? Ce ætiu ei de lucrurile astea?
Ce înåeleg ei, în naivitatea lor?
Observ cu dezamãgire cã prelegerea,
deæi bunã æi ca tehnicã æi ca mesaj, nu a
fost pe aceeaæi frecvenåã de undã cu scopul
acåiunii organizate de IJPF, care a fost unul
tradiåional æi clar de ani de zile: acela de
a-l sãrbãtori pe Moæ Crãciun pentru copiii
lucrãtorilor noætri, nicidecum trezirea
conætiinåei spirituale a adulåilor!
Moæ Crãciun, în persoana colegului
nostru, rãmâne mut de uimire. Pastorul
spune cã Iisus întâlneæte undeva, într-o
casã, un bãtrân gras, îmbrãcat în roæu,
beat, care zice „Ho, ho, ho!” . Povestea
se încheie cu… „Vouã v-ar conveni dacã,
de ziua voastrã, nimeni nu v-ar bãga în
seamã, toatã lumea ar mânca, s-ar distra,
dar nu ar discuta nimic cu voi, ca æi când
nu aåi exista?” În cele din urmã, pastorul
întreabã:
- Deci, copii, pe cine sãrbãtorim noi
de Crãciun?
- Pe Moæul! se aud vocile nerãbdãtoare
ale copiilor.
- Nuuu, zice pastorul nemulåumit
30
F R O N T I E R A
r T r a d i å i i
û

de receptivitatea æi lipsa de educaåie
religioasã a celor mici, naæterea Domnului
Iisus! Asta sãrbãtorim de Crãciun!
Moæul, furios la culme, se ridicã brusc
æi pãrãseæte sala. Îl vãd pe hol, pe undeva,
cum îæi smulge barba æi aleargã grãbit
sã-æi scoatã costumul. Plasele, pregãtite
special pentru ca Moæul sã le ofere
copiilor, rãmân una peste alta. Mã uit în
stânga æi-n dreapta æi vãd pãrinåi nervoæi,
nemulåumiåi. În cele din urmã pastorul
începe organizarea pentru distribuirea
cadourilor oferite de bisericã.
- Ia sã vedem, copiii cu vârstele
cuprinse între 2 æi 4 ani sã vinã în faåã! Ce
avem aici? Bãieåel, 2 ani, fetiåã 3 ani…
Copiii pleacã cu cutiile în braåe,
târâåi de pãrinåii nervoæi. Nu înåeleg
nimic din ceea ce se întâmplã. Plasele
inspectoratului rãmân nemiæcate. Probabil
cã vor ajunge în braåele unor copii de la
vreun centru de plasament. Eu stau æi
privesc reacåiile. Zâmbesc. Îl privesc pe
liderul nostru de sindicat æi mã-ntreb ce
a urmãrit de fapt? Ætie, oare, ceva despre
personajul de poveste Grinch? Chiar dacã
nu ætie, cu certitudine i-a jucat foarte bine
rolul.
Sunt convinsã cã, în spatele acåiunii,
au fost intenåii bune. Reacåiile negative
ale unor pãrinåi nu sunt altceva decât
rezultatul unei lipse de comunicare între
lider æi ceilalåi reprezentanåi.
Mã mulåumeæte gândul cã, deæi a fost
un an de crizã, fiecare poliåist de frontierã
va reuæi sã punã un cadou sub brad, semn
cã Moæul, dacã a plecat aæa, brusc, de la
serviciul pãrinåilor, nu s-a supãrat pe ei æi
le-a fãcut câte-o vizitã la domiciliu.
Æi mã mai mulåumeæte faptul cã,
din orice poveste, fie ea æi de Crãciun,
cititorul are câte ceva de învãåat.
La mulåi ani!
Mariana CENEA – psiholog
IJPF Mehedinåi
Cu ocazia Sãrbãtorii Crãciunului, poliåiætii de frontierã din
cadrul Sectoarelor P.F. Oancea æi Folteæti au oferit copiilor din
cadrul mai multor grãdiniåe din comuna Oancea æi copiilor unor
familii nevoiaæe din comunele Frumuæita æi Folteæti, cadouri
constând în dulciuri, fructe æi sucuri.
Am încercat, astfel, sã aducem un zâmbet pe chipurile a
50 de copii, darurile fiind achiziåionate cu bani dintr-o colectã
personalã a poliåiætilor
de frontierã.
Copiii, vizibil
încântaåi, nu au
rãmas mai prejos æi
au colindat poliåiætii
de frontierã, au recitat
poezii æi au cântat.
Astfel, personalul
Sectorului P.F. Folteæti
a oferit cadouri cu
prilejul sãrbãtorilor
de iarnã copiilor
În data de 24 decembrie 2010 poliåiætii de frontierã bihoreni au oferit cadouri
sub formã de dulciuri æi fructe copiilor de la Centrul de Plasament numãrul 2 din
Oradea.
Cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Crãciun, politiætii de frontierã din cadrul I.J.P.F.
Bihor au fost alãturi, æi în 2010, de copiii din centrele de tip familial din Oradea, de
data aceasta oferind câte un cadou celor de la Centrul de Plasament numãrul 2 din
municipiu. Instituåia noastrã a dorit sã ofere aceste cadouri pentru ca aceætia sã simtã
din plin apropierea sãrbãtorilor de iarnã æi faptul cã suntem alãturi de ei. Cei „mici” au
susåinut un program de colinde, ca rãsplatã pentru darurile primite.
Vineri, 17 decembrie 2010, copii de la
Grãdiniåa cu program prelungit numãrul
31, din Oradea, au colindat la IJPF Bihor.
Daruri de sãrbãtori, oferite de poliåiætii
de frontierã gãlãåeni
unor familii nevoiaæe
din com. Frumuæita
æi Folteæti. Punguåele
cu daruri i-au fãcut
fericiåi pe micuåi,
Copiii au fost primiåi de cãtre conducerea
inspectoratului æi de lucrãtori de la
aparatul judeåean, la final, fiecare copil
primind câte un cadou din partea
Corpului Naåional al Poliåiætilor -
Consiliul Teritorial Bihor.
Cu speranåa cã vor mai
fi colindaåi æi cu alte ocazii,
poliåiætii de frontierã bihoreni leau
mulåumit copiilor æi le-au urat
SÃRBÃTORI FERICITE, alãturi de
famiile lor!
Cãtãlin Dumitru SIMUÅ
Acåiune umanitarã a poliåiætilor de frontierã vasluieni
Miercuri, 22 decembrie 2010,
începând cu ora 12, patru echipaje ale IJPF
Vaslui (câte unul de la Aparatul Judeåean
æi Sectorele Poliåiei de Frontierã Huæi,
Berezeni æi Fãlciu) au împãråit cadouri
familiilor defavorizate din localitãåile
Huæi æi Murgeni, dar æi în zonele Albiåa
– Stãnileæti – Lunca Banului æi Vetriæoaia
- Berezeni - Fãlciu. Pentru identificarea
celor aflaåi în suferinåã, am colaborat
cu primãriile din zona de competenåã a
Poliåiei de Frontierã Vaslui, dar æi massmedia
localã æi naåionalã, care a prezentat,
în acest an, câteva cazuri dureroase.
O parte dintre cazurile sociale
remarcate æi în mass-media unde am oferit
cadouri: în localitatea Huæi, o familie cu
doi copii minori, care locuia într-un imobil
în condiåii precare, fãrã cele necesare
traiului. În acest sens, am achiziåionat un
mobilier complet de dormitor – pat, birou,
æifonier - æi am montat gresie æi parchet
în cele douã camere æi holul locuinåei);
tot în localitatea Huæi, o familie nevoiaæã,
care are 13 copii; în localitatea Murgeni,
o familie cu cinci copii orfani de mamã,
pãrãsiåi de tatã æi lãsaåi în grija unei
bunici.
Toate cadourile au fost procurate prin
contribuåia benevolã a angajaåilor IJPF
Vaslui (în sumã totalã de 7.000 lei), iar
transportul produselor achiziåionate s-a
fãcut, în zonele mai puåin accesibile, cu
noile autoturisme de teren din dotarea
Poliåiei de Frontierã.
aceætia colindândui
pe poliåiætii de
frontierã.
Æi poliåiætii de
frontierã din cadrul Sectorului P.F. Oancea au profitat de
aceastã minunatã ocazie æi le-au fãcut o vizitã copiilor din cadrul
grãdiniåei din comuna Oancea.
Cei 20 de copii au recitat poezii, au cântat æi au colindat,
fiind extrem de mulåumiåi de fructele, dulciurile æi celelalte daruri
primite.
În preajma Sfintelor sãrbãtori, prilejuite de Naæterea Domnului,
în fiecare an, poliåiætii de frontierã gãlãåeni au desfãæurat astfel de
acåiuni, au promis de fiecare datã cã vor reveni æi s-au åinut de
cuvânt.
Marcel ANTOHE
û
F R O N T I E R A r T r a d i å i i 31

Poliåiætii de frontierã suceveni alãturi de tinerii colindãtori
Ca în fiecare an, I.J.P.F.
Suceava se implicã în activitãåile
ce se desfãæoarã pe plan social,
în concordanåã cu provocãrile æi
întrebãrile ce se nasc în societatea
civilã.
Dacã Poliåia de Frontierã
a crezut de cuviinåã ca fiecare
structurã a sa sã patroneze material
câte o unitate de învãåãmânt sau un
cãmin de bãtrâni, este pentru cã ne
pasã æi pentru cã noi nu trãim în
afara societãåii civile, ci în mijlocul
ei.
Poliåiætii de frontierã suceveni nu se abat de la aceste norme
civice, anul acesta îndreptându-ne atenåia cãtre copiii de la Æcoala
Specialã „Sf. Stelian” æi cãtre cei din Centrul de plasament de tip
familial „Universul Copiilor”, din Municipiul Rãdãuåi, cãrora le-au
fãcut o surprizã, fiind alãturi de ei la serbarea de sfâræit de an, unde
Moæ Crãciun, care în acest an a fost poliåist de frontierã, le-a oferit
articole de îmbrãcãminte, rechizite æcolare, dulciuri æi fructe.
La rândul lor, copiii de la Centrul de plasament de tip familial
„Universul Copiilor” au trecut pragul instituåiei, oferind un frumos
program artistic poliåiætilor de frontierã suceveni. Aici s-au întâlnit
cu copiii colegilor noætri æi cu grupuri de copii
de la Grãdiniåa nr. 2 cu program prelungit æi
de la Æcoala Generalã nr.5 din Rãdãuåi, care
au venit, de asemenea, sã-l colinde pe Moæ
Crãciun, care i-a rãsplãtit cu diverse cadouri.
În preajma Sãrbãtorii de Crãciun, la sediul
instituåiei, un grup de tineri din Vicovu de Sus
au interpretat un frumos program de colinde
æi urãturi, însã ceea ce a încântat asistenåa a
fost piesa de teatru popular
„Ætefan cel Mare”, în care
rolul marelui domnitor a
fost jucat de cãtre agentul
æef Bodîrlâu Petru, din
cadrul S.P.F. Vicov – I.J.P.F.
Suceava.
Cu ocazia Sfintelor
Sãrbãtori de Iarnã æi a
Noului An, poliåiætii de
frontierã suceveni au
urat colaboratorilor æi cetãåenilor din zona de responsabilitate
SÃRBÃTORI FERICITE æi LA MULÅI ANI !!!
Ilie POROCH-SERIÅAN
32
„Ætefan cel Mare” – poliåist de frontierã la I.J.P.F. Suceava
Un poliåist de frontierã din cadrul I.J.P.F. Suceava, tatã a
æapte copii, Petru Bodîrlãu interpreteazã, de 20 de ani, rolul lui
Ætefan cel Mare, în teatrul popular din zona Vicov.
Credincios din fire, se considerã a avea multe
pãcate, dar cea mai mare realizare a sa o reprezintã
copiii - trei fete æi patru bãieåi, celui mai mic dintre
aceætia, dându-i numele Ætefan, ca al domnitorului
al cãrui rol îl interpreteazã de douã decenii. Agentul
æef Petru Bodîrlãu spune cã piesa de teatru popular,
în care joacã de 20 de ani, descrie æi viaåa grea a
åãranului român æi trecerea acestuia la haiducie.
Piesa a fost jucatã æi în curtea IJPF Suceava, în data
de 23 decembrie 2010, în faåa colegilor poliåiæti de
frontierã.
Statura æi, mai ales, înfãåiæarea, care aduce cu cea
a domnitorului, au fost doar câteva dintre aspectele
care l-au recomandat pe Petru Bodîrlãu, de la SPF
Vicov în rolul principal în aceastã piesã de teatru.
Pe lângã acestea se numãrã æi
atitudinea sa, de profund respect,
faåã de Ætefan cel Mare æi credinåa
pe care o are, cum cã, jucând
acest rol, poate sã insufle, într-o
anumitã mãsurã, mãcar un dram
în plus de patriotism, sentiment
pe care îl considerã necesar, în
orice perioadã, pentru un popor.
A-l interpreta pe Ætefan cel Mare,
în aceastã piesã popularã, este
considerat, de cãtre Petru Bodîrlãu,
nu doar o simplã manifestare, ci
un act de curaj, pentru cã un rol
ca acesta este unul de o mare
responsabilitate. „De mai bine
de 20 de ani am îndrãznit sã joc
rolul Bine Credinciosului Voievod
Ætefan cel Mare æi Sfânt, într-o piesã
popularã, jucatã de tinerii din Vicovu de Sus cu ocazia sãrbãtorilor
de iarnã. Acest teatru popular, din câte ætiu eu, se joacã numai
în Vicovu de Sus, are o vechime de aproape 50 de ani”, spune
Petru Bodîrlãu.
Despre aceastã piesã de
teatru, Petru Bodîrlãu spune cã nu
reprezintã decât un fel de imagine
sau de reprezentare a ceea ce ar
însemna teatrul popular æi explicã
faptul cã, în aceastã piesã de teatru,
sunt prezentate mai multe momente
æi personaje care au marcat, într-un
fel sau altul, istoria românilor, unele
cu o staturã impresionantã, cum
ar fi Ætefan cel Mare. „E vorba, în
general, de evoluåia vitejilor åãranilor
moldoveni æi români, de altfel o
viaåã foarte necãjitã”, explicã Petru
Bodîrlãu.
De regulã, piesa se interpreteazã
cãlare, iar personajele sunt în jur de
20.
Un aspect deosebit de frumos,
la aceastã piesã de teatru popular
åãrãnesc, este acela cã se joacã în aer liber. Un alt element de
noutate este cã multe dintre personaje, indiferent cã vorbim de
cele cu o conotaåie pozitivã sau negativã, evolueazã cãlare. Acest
teatru popular - „Ætefan cel Mare” - începe cu trecerea de la un
an la altul, cu personaje ca: Anul vechi, Anul nou, moæneagul
æi baba, haiducii, care åin æi locul rãzeæilor lui Ætefan, domniåa,
care nu este alta decât femeia sau „veænica tovarãæã de viaåã” a
bãrbatului. Bineînåeles, nu poate lipsi personajul principal - Ætefan
cel Mare - æi, nu în ultimul rând, Sultanul, cu suita lui otomanã.
Despre aceætia din urmã, agentul æef de poliåie Petru Bodîrlãu
spune cã „simbolizeazã potera æi reprezintã etape de viaåã din mai
multe epoci istorice, în special viaåa sãracã dusã de åãranul român
sau moldovean æi trecerea la o viaåã riscantã, cea de haiduc.”
Aceastã piesã de teatru este interpretatã în fiecare an, de
F R O N T I E R A
r T r a d i å i i
û

ACÅIUNI UMANITARE ACÅIUNI UMANITARE ACÅIUNI UMANITARE
În prag de sãrbãtoare, poliåiætii de frontierã din cadrul I.J.P.F.
Caraæ-Severin au avut iniåiativa constituirii unui cor de colinde,
precum æi a strângerii unor sume de bani pentru realizarea unor
acåiuni umanitare.
În perioada 13-22 decembrie 2010 corul de colinde al I.J.P.F.
Caraæ-Severin a transmis spiritul Sãrbãtorilor de iarnã, interpretând
colinde româneæti tradiåionale la instituåiile administrative ale
judeåului Caraæ-Severin.
Gazdele colindãtorilor au fost Prefectura Caraæ-Severin,
Consiliul Judeåean Caraæ-Severin, IPJ Caraæ-Severin, Inspectoratul
de Jandarmi al judeåului Caraæ-Severin, Primãria Reæiåa, Primãria
Oraviåa, Parchetul Oraviåa, I.S.U. Semenic - secåia Oraviåa, Poliåia
Oraæului Oraviåa, precum æi alte instituåii au primit cu emoåie
colindul poliåiætilor de frontierã.
În scopul realizãrii unor acåiuni umanitare, corul de colinde
s-a deplasat æi la sectoarele Poliåiei de Frontierã, reuæind sã
obåinã fonduri, din contribuåii benevole, care au fost folosite
pentru cadouri oferite azilului de la „Spitalul Marila” æi copiilor
cu dizabilitãåi de la „Complexul Servicii Sociale Oraviåa”.
De asemenea,
poliåiætii de frontierã
au deschis spectacolul
de Crãciun, organizat
la Casa de Culturã din
Oraviåa, urând celor
prezenåi cele mai bune
gânduri din partea
I.J.P.F. Caraæ-Severin.
Iasmina MAGHIAR
IGPF a rãspuns invitaåiei Asociaåiei „Club 4x4 România” de
a participa la Acåiunea umanitarã de Crãciun, ce s-a desfãæurat
sâmbãtã, 18 decembrie 2010, pentru ajutorarea unui numãr de
aproximativ 50 de familii æi 90 de copii din douã localitãåi izolate,
aflate în judeåul Prahova.
Reprezentanåii IGPF au fost alãturi de persoanele defavorizate,
oferindu-le daruri, constând în alimente tradiåionale pentru masa
festivã de Crãciun precum æi alimente de bazã. Aceste cadouri
au fost procurate în urma contribuåiei benevole a poliåiætilor de
frontierã, precum æi cu sprijinul Fundaåiei „Sfântul Nicolae”,
ocrotitorul Poliåiætilor a SNPPC:
Transportul
p r o d u s e l o r
achiziåionate,
s-a realizat cu
un autoturism
de teren din
dotarea IGPF,
având în vedere
dispunerea izolatã
a celor douã
localitãåi unde
au fost împãråite
produsele.
P r o g r a m u l
de cântece æi dansuri prezentat de micii artiæti a încheiat seria
activitãåilor, constituind, de fapt, mulåumirile adresate poliåiætilor
de frontierã pentru gestul creætinesc pe care l-au fãcut.
Fabian BÃDILÃ
sãrbãtori, în zona Vicovului, însã, cu ani în urmã, acest frumos
obicei de iarnã a fost interpretat chiar în centrul municipiului
Suceava, în preajma Crãciunului, când s-a organizat o paradã a
obiceiurilor populare.
Colegii æi æefii de la Poliåia de Frontierã Suceava au avut ocazia
de a aprecia talentul artistic al agentului æef de la Vicov.
În ziua de 23 decembrie 2010, agentul æef Bodîrlãu æi suita lui
de tineri, de la Vicov, au interpretat piesa de teatru popular åãrãnesc
la Rãdãuåi, în curtea sediului IJPF Suceava, în faåa conducerii æi
a colegilor poliåiæti de frontierã. „Prin aceastã reprezentaåie a
teatrului popular «Ætefan cel Mare» nu facem decât sã reamintim
tuturor bucovinenilor, moldovenilor æi românilor cine suntem cu
adevãrat æi de unde venim ca naåiune æi, totodatã, transmitem
generaåiei tinere sã apere cu desãvâræire credinåa strãmoæeascã,
tradiåia æi obiceiurile strãbune, sã le ducã æi sã le transmitã mai
departe altor generaåii, cu o mai mare putere decât noi, cei mai
în vârstã”, spune agentul æef, care îl interpreteazã pe Ætefan cel
Mare. A fost un moment deosebit pentru Petru Bodîrlãu apreciat
atât pentru munca pe care o desfãæoarã în cadrul instituåiei, cât
æi pentru cum se implicã în viaåa socialã.
Descriindu-se ca „plãieæ la fruntariile de nord ale României”,
poliåistul de frontierã, ce îl interpreteazã pe Ætefan cel Mare,
spune cã ultimii 6, din cei 20 de ani de muncã, au reprezentat
punctul culminant al carierei sale profesionale
Agentul æef Petru Bodîrlãu este angajat al Ministerului
Administraåiei æi Internelor din ianuarie 1991. De la acea datã,
æi pânã în prezent, a activat la mai multe subunitãåi de frontierã;
în prezent, lucreazã în cadrul SPF Vicov - IJPF Suceava. Se
considerã un patriot, iar unul dintre reperele pe care le are din
istoria românilor este chiar domnitorul al cãrui rol îl interpreteazã
de douã decenii. „Ca urmaæ al Marelui Ætefan sunt mândru cã am
îmbrãåiæat aceastã meserie de «plãieæ» la fruntariile de nord ale
României, aducând o contribuåie importantã în slujba cetãåeanului
æi a åãrii”, spune Petru Bodîrlãu. Din punct de vedere profesional,
cea mai mare realizare a sa o constituie, dupã cum chiar el o
mãrturiseæte, munca pe care a desfãæurat-o în ultimii æase ani la
dispeceratul Sectorului PF Vicov, deoarece este o muncã foarte
complexã, pentru care se cere disciplinã æi bunã organizare,
pentru cã „totul trebuie sã treacã pe la dispecerat”, iar din acest
punct de vedere este o rãspundere mare.
Conducerea I.J.P.F. Suceava este mulåumitã de modul cum
agentul æef Bodîrlãu îæi îndeplineæte atribuåiile de serviciu, de
seriozitatea de care dã dovadã æi sperã ca acesta sã împãrtãæeascã
æi noii generaåii de poliåiæti de frontierã din experienåa æi
patriotismul sãu.
Creætin ortodox convins, Petru Bodîrlâu crede cã toåi cei
æapte copii îi vor duce numele mai departe, „cât va vrea Bunul
Dumnezeu”.
Pe de altã parte, nu se fereæte sã recunoascã faptul cã este un
individ credincios, dar cu multe pãcate. „Sunt un creætin ortodox
convins. Poate cã pentru unii sunã aberant, dar noi, aici, în
Bucovina, chiar avem multe biserici æi mãnãstiri, de unde æi
credinåa mea. Avem mãnãstiri, avem multe sfinte moaæte æi cred
cã, deæi suntem pãcãtoæi ca oameni, sfinåii chiar mijlocesc sau se
roagã, fie æi indirect, la Bunul Dumnezeu pentru noi.”
Poliåiætul de frontierã Petru Bodîrlãu are vârsta de 43 de ani,
s-a cãsãtorit când avea numai 25 de ani, în
toamna lui 1992, cu Eufrosina Poleucã, tot
din oraæul Vicovu de Sus. Împreunã au æapte
copii - trei fete æi patru bãieåi. Cel mai mare
dintre copii are 17 ani, iar cel mai mic va
împlini, pe data de 1 martie, doi aniæori.
Numele copiilor sunt: Ileana, Maria, Ilie,
Vasile, Teodora, Ciprian æi mezinul Ætefan.
Numele mezinului, l-a ales, chiar, el tatãl
copilului, deoarece æi-a dorit mult ca sã aibã
un copil, care sã poarte numele marelui
domnitor.(Ilie POROCH-SERIÅAN)
û
F R O N T I E R A
r T r a d i å i i
33

¬ ¬ ¬ ¬ ¬ ¬
¬ ¬ ¬
„Într-o åarã subdezvoltatã sã nu beåi apã! Într-o åarã super dezvoltatã sã nu respiraåi aerul!”
(Jonathan Raban)
„Daca îåi consideri æeful un tâmpit, gândeæte-te cã, dacã ar fi fost deætept, ai fi fost æomer”.
„Întrebarea dacã un computer gândeæte este ca æi întrebarea dacã un submarin înoatã”.
„Nu lua viaåa în serios. Oricum n-o sã ieæi din ea viu...”
ò Angajatul: Scuzaåi-mã, domnule, pot sã vorbesc cu
dumneavoastrã?
Æeful: Sigur, intrã, ce pot sã fac pentru tine?
Angajatul: Ætiåi, sunt angajatul acestei firme de peste zece
ani...
Æeful: Aæa.
Angajatul: Nu vreau s-o iau pe ocolite. Aæ vrea o mãrire de
salariu. Sunt mai multe companii care mã cautã, dar am zis sã
vorbesc cu dumneavoastrã, prima datã.
Æeful: O mãrire? Åi-aæ da o mãrire de salariu, dar nu e timpul
potrivit pentru asta, acum.
Angajatul: Vã înåeleg æi ætiu cã situaåia economicã curentã
are un efect negativ asupra vânzãrilor, dar trebuie sã luaåi în
considerare cã muncesc mult, am iniåiativã æi sunt loial acestei
companii, de peste zece ani.
Æeful: Ok, luând în considerare aceæti factori æi pentru cã nu
am chef sã caut pe altcineva în locul tãu, îåi ofer o mãrire de 10%
æi încã 5 zile de concediu pe an. Ce zici?
Angajatul: Excelent. Mulåumesc, domnule!
Æeful: Înainte sã pleci, de curiozitate, care sunt companiile
care te cautã?
Angajatul: O! Electrica, Distrigaz, Romtelecom, ApaNova æi
banca...
ò La birou s-a produs o eroare fatalã, cu consecinåe grave.
Æeful, enervat la culme, intrã în birou æi strigã la subaltern:
- Care dintre noi doi e idiot: - tu sau eu?
Subalternul, liniætit:
- Æefule, oare cu experienåa æi precauåia dumneavoastrã, aåi fi
putut sã primiåi la serviciu un idiot?
ò Autobuzul pleacã din staåie, iar dupã el aleargã o doamnã
strigând :
Oameni buni, opriåi, vã rog, autobuzul cã întârzii la lucru!
Pasagerii îl roagã pe æofer sã opreascã. Doamna se urcã æi
spune bucuroasã :
Am reuæit … Biletele la control!
ò Un urs la farmacie:
- 50 de prezervative, vã rog.
(Albert Grant)
(Edsgar Dijkstra)
(Elbert Hubbar)
Doi iepuraæi în spatele lui îæi dãdeau coate æi râdeau de el.
Ursu’ se întoarce, se uitã crunt la ei, se întoarce la farmacist
æi zice:
- 52 ! …
ò Leul cheamã toate animalele æi le spune:
- Cei frumoæi în stânga, cei deætepåi - în dreapta.
Toate animalele se conformeazã, numai maimuåa rãmâne
pe loc.
- Dar tu ce faci? întrebã leul.
- Ce vrei, sã mã rup în douã?
ò Medicul sexolog telefoneazã unei paciente, în urma unui
consult fãcut la insistenåa soåului :
- Comparând fiæa dumneavoastrã cu cea a soåului, am
descoperit o neconcordanåã. Soåul spune cã face sex de douã
ori pe sãptãmânã, iar dumneavoastrã, cã faceåi sex de câteva
ori pe zi.
- Foarte exact! Æi va rãmâne aæa, pânã când vom achita creditul
pentru casã.
ò Unu’ trecea pe lângã o piatrã funerarã pe care scria:
“Aici se odihneæte un avocat, un om cu un suflet bun, un om
onorabil”
Doamne Sfinte! îæi face cruce tipul. Ãætia au bãgat trei oameni
în acelaæi mormânt!
ò Într-o, zi soåul vine mai devreme acasã æi, uimit, o gãseæte pe
nevastã-sa cu amantul ei. Surprins, acesta îi spune amantului:
- Sunt un om relativ calm, hai în camera cealaltã sã discutãm.
Amantul, bucuros cã nu are probleme, se duce în camera de
alãturi æi stã de vorbã cu soåul femeii, ca de la bãrbat la bãrbat.
- Fii atent ce facem, zise soåul. Voi trage douã focuri de armã
în aer æi ne vom preface moråi, la cine va veni nevastã-mea, acela
o va pãstra.
Soåul trage cele douã focuri de armã æi din camera alãturatã
se aude.
- Costele, ieæi de sub pat cã s-au împuæcat dobitocii ãia.
Regula cifrei unice:
presupune completarea
careului de 81 cãsuåe
dupã O SINGURÃ
REGULÃ: orice rând,
orice coloanã de 9
cãsuåe æi oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã, o singurã datã,
fiecare cifrã cuprinsã
între 1 æi 9.
34
û
F R O N T I E R A r D i v e r t i s m e n t

:-)
G a l e r i a c u z â m b e t e !
:-)
:-)
CIOLAN
ZIGOT
BILE!
POEZIE
NOTA 7
CALCIU(SIMB)
O MÃNÃSTIRE
PARFUMAT
A BRÃZDA
3,14
DIN LIRICA
SÃLTAT
... PE DEAL
... ÆI
PROLETAR
USTUROI
„EPISTOLELE”
POETULUI
VENERE ÆI ...
DÂNÆII
FORUM
MONDIAL
PREDICÃ LA
ARABI
EMINESCIANÃ de Dumitru MOCANU
MICA
EUROPÃ
EDGAR
ALLAN ...
CALE!
POEZIE
DELICAT
NOTA
DIRECÅIEI
CEAI LA
LONDRA
A ASANA
URIAÆI
CARPATINI
POEZIE
CAMPION
CURMÃTURÃ
FIRMÃ
GERMANÃ
EPOCÃ
SOÅ
MICUL VAS
BÃTRÂNA
DOAMNÃ
VÂRSTE
ORIENT
MICUL SAU
ÆI ...
CÃLUÅ LA
TULCEA
PLANTÃ TEXTILÃ
JOC
NAÅIONAL
MÃSURI
AGRARE
OSTAÆI CÃZUÅI
LA DATORIE
SOMAÅIA
SANTINELEI
¬ ¬ ¬
ò O persoanã merge la un restaurant
de mâna a treia æi, dupã ce i se aduce
comanda, îl cheamã pe chelner:
- Am comandat friptura cu o felie de
lãmâie, dar nu vãd friptura!
Ospãtarul se uitã cu reproæ:
- Dar sub lãmâie v-aåi uitat?
ò Duminica, la bisericã, o femeie îi
zice preotului plângând:
- Pãrinte, asearã soåul meu a murit fãrã
lumânare!
- Dumnezeu sã îl odihneascã în pace!
Æi a avut vreo ultimã dorinåã?
- Da, zice femeia, plângând æi mai
tare, a zis „Femeie, lasã puæca jos!"
ò Discuåie între pescari, pe malul
unui lac:
- Domnule, unii pescuiesc fiindcã le
place acest sport, alåii din plictisealã, eu
din cauza nervilor, dar dumneavoastrã?
- Eu pentru cã vreau sã prind peæte!
:-)
23 LA CIOT! CASE!
CURELUÆÃ
DE MEÆINÃ
SERVEÆTE!
CÃIT!
POEZIE
û
F R O N T I E R A r D i v e r t i s m e n t
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU
35

15 ianuarie 1850
Se naæte, la Botoæani, Mihai, al
æaptelea copil al familiei Eminovici.
Data a fost consemnatã în Registrul
de naæteri æi botezuri, pe anul
1850, al oraæului Botoæani.
„...De-aæa vremi se-nvrednicirã cronicarii æi rapsozii;
Veacul nostru ni-l umplurã saltimbancii æi irozii…
În izvoadele bãtrîne pe eroi mai pot sã caut;
Au cu lira visãtoare ori cu sunete de flaut
Poåi sã-ntîmpini patrioåii ce-au venit de-atunci încolo?
Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!
O, eroi! care-n trecutul de mãriri vã adumbriseåi,
Aåi ajuns acum de modã de vã scot din letopiseåi,
Æi cu voi drapîndu-æi nula, vã citeazã toåi nerozii,
Mestecînd veacul de aur în noroiul greu al prozii.
Rãmîneåi în umbrã sfîntã, Basarabi æi voi Muæatini,
Descãlecãtori de åarã, dãtãtori de legi æi datini,
Ce cu plugul æi cu spada aåi întins moæia voastrã
De la munte pîn’ la mare æi la Dunãrea albastrã...”
(Fragment din Scrisoarea a III-a)
Monument din incinta Casei memoriale „Mihai Eminescu”, de la Ipoteæti