studia universitatis babeş-bolyai biologia 2

STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI, BIOLOGIA, XLV, 2, 2000
ASPECTE ALE FLOREI ŞI VEGETAŢIEI ACTUALE ŞI POSTGLACIARE
DIN MLAŞTINA PÂRÂUL ALB (JUDEŢUL HARGHITA)
ZOE BUZ ∗
SUMMARY. - Aspects of the Present and Postglacial Flora and
Vegetation of the Pârâul Alb Marsh (Harghita County). The study
comprises a general characterisation of the flora and vegetation of this
area. The palynological analysis of this marsh is concerned with the latest
Fagus-Picea-Abies phase of the Subatlantic age from the Quaternary.
Frumuseţea mlaştinilor de la Pârâul Alb, dublată de importanţa ştiinţifică,
ca arhive ale istoriei vegetaţiei acestei regiuni, conservatoare de rarităţi floristice şi
relicte glaciare, a determinat elaborarea prezentului studiu polenanalitic.
Poziţia geografică, solurile şi clima. Teritoriul cercetat face parte din
platoul Praid-Dealu (Parajd-Oroszhegy), judeţul Harghita, cu un fundament geologic
vulcanogen-sedimentar, situat în etajul montan al fagului, la 900-1050 m altitudine.
Reţeaua hidrografică, atât subterană cât şi supraterană, foarte bogată în
resurse, circumscriind mari întinderi de teren foarte umede, prezintă condiţii excelente
pentru formarea mlaştinilor: substratul, morfologia terenului şi clima regiunii.
Izvoarele din nordul cumpenei se îndreaptă spre valea Corundului, iar cele din
partea sud-estică a platoului sunt drenate spre valea Pârâului Alb.
Solurile, dezvoltate în strânsă legătură cu constituţia litologică, formele de
relief, sub influenţa condiţiilor bioclimatice şi hidrologice, aparţin solurilor intrazonale,
dintre care semnalăm solurile hidromorfe formate în condiţiile unui exces de umiditate,
cu mult humus, din familia celor humico-gleice turboase eutrofe, întâlnite în lunci
de-a lungul râurilor, unde nivelul apei freatice se află la adâncime mică (1-3 m), iar
în perioade de maximă pluviozitate, apa musteşte la suprafaţă.
Climatul temperat-continental de tranziţie, între climatul oceanic din vestul
Europei şi cel continental din estul continentului, în general, rece şi umed, caracterizează
teritoriul cercetat, în dependenţă de poziţia geografică, elementele climatice principale şi
manifestările lor. Clima răcoroasă cu precipitaţii abundente, cuplată cu diversitatea
formelor de relief, a favorizat dezvoltarea unei bogate reţele hidrografice, alcătuită
din numeroase izvoare (dintre care multe minerale), pâraie, lacuri şi mlaştini, pe
cuprinsul cărora s-a dezvoltat o vegetaţie palustră eutrofă, mezotrofă şi oligotrofă.
∗ Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", 3400 Cluj-Napoca, România.
E-mail: bcu@bcu.ubbcluj.ro