studia universitatis babeş-bolyai biologia 2

STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI, BIOLOGIA, XLV, 2, 2000
APLICAŢIILE EMBRIOGENEZEI SOMATICE
CONSTANTIN DELIU * , CORNELIA MUNTEANU-DELIU ** ,
ANCA BUTIUC-KEUL * şi SIMONA WAGNER *
SUMMARY. – Applications of Somatic Embryogenesis. The manipulation
of plant cell and tissue cultures to produce somatic embryos efficiently is one
of the keystones of the new technologies that will greatly change the way
crops are planted (as synthetic seeds) and genetically altered in the future.
Gene transfer into embryogenic plant cells is already challenging conventional
plant breeding, and has become an indispensable tool for crop improvement.
Genetic transformation of somatic embryos, large-scale production of somatic
embryos in bioreactors, mass propagation, synthetic seed and fluid drilling
and cryopreservation of somatic embryos are some of the applications which
have attracted much attention. These recent developments are summarised in
this review.
1. Introducere
Realizarea unei strategii pentru mărirea productivităţii plantelor a fost
considerată esenţială pentru agricultură doar în ultimul timp. Procedeele realizate in
vitro în scopul manipulării diferenţierii, creşterii şi dezvoltării în care sunt incluse
producerea de plante haploide din culturi de antere, regenerarea plantelor din culturile
celulare, izolarea de protoplaste şi fuziunea lor sunt considerate ca părţi integrale
ale noii biotehnologii pe care o constituie culturile de ţesuturi şi celule vegetale. În
acest sens, embriogeneza somatică este considerată astăzi ca una dintre cele mai utile
căi, atât pentru multiplicarea palntelor, cât şi pentru studiile care privesc producerea de
plante transgenice.
La plante, embriogeneza somatică poate fi definită ca un proces de dezvoltare
a celulelor somatice, care în urma unor transformări biochimice şi morfologice vor
da naştere unor sructuri asemănătoare embrionului zigotic. Astfel, E m o n s [13]
defineşte acest proces ca o dezvoltare a celulei somatice caree urmează un model
sau tipar de histodiferenţiere până la etapa finală, respectiv cea de embrion matur.
În definiţia dată de E m o n s [13] este inclusă şi formarea de tipare asemănătoare
mutanţilor zigotici letali şi a celor care germinează precoce [67], dar nu cuprinde
organogeneza, respectiv formarea de lăstari şi/sau rădăcini din calusuri sau agregate
celulare. În acest context, formarea embrionilor direct din celule somatice cultivate
* Institutul de Cercetări Biologice, 3400 Cluj-Napoca, România. E-mail: ICB@mail.dntcj.ro
** Universitatea "Babeş-Bolyai", Catedra de biologie vegetală, 3400 Cluj-Napoca, România