studia universitatis babeş-bolyai biologia 2

FLORA ŞI VEGETAŢIA DIN MLAŞTINA PÂRÂUL ALB
Aspectul general şi distribuţia spaţială a vegetaţiei actuale pe teritoriul cercetat
sunt rezultatul conlucrării factorilor istorici-oro-ecologici, zoo-antropici şi alţii din
regiune, care au determinat subetajarea şi structura vegetaţiei actuale, încadrată în
etajul montan al pădurilor de foioase cu frunze căzătoare.
Majoritatea fitocenozelor palustre sunt mezotrofe, aflate în stadiul de tranziţie
de la tipul eutrof spre cel oligotrof. Pe cuprinsul fitocenozelor de Juncus vegetează
specii de Carex şi Scirpus [1,2].
Trestiişurile (Scirpo-Phragmitetum) şi o parte dintre rogozişuri (Caricetum
appropinquatae) din categoria vegetaţiei eutrofe, alcătuind formaţiuni palustre ca
asociaţia Sphagno-Caricetum rostratae unde Potentilla palustris edifică faciesul –
potentillosum palustris, şi altele, ale căror fitocenoze analizate de pe cuprinsul
Lacului Mare-Dealu, sunt întâlnite şi la Pârâul Alb-Dealu [1,2].
Vegetaţia actuală a teritoriului învecinat mlaştinii este alcătuită din formaţiuni
silvestre în care predomină asociaţiile: Festuco drymeiae-Fagetum silvaticae, Pulmonario
rubro-Abieti-Fagetum etc., praticole ca: Junco-Molinietum coeruleae, în care
abundenţa narciselor edifică faciesul –narcissetosum, a rogozului negru faciesul –
caricetosum nigrae etc. şi ruderale ca Junco-Menthetum longifoliae etc. [1,2].
Vegetaţia cuaternară. Cuaternarul platoului Praid-Dealu este încă lacunar
cunoscut, cu excepţia analizei tinovului Ruţ de la Fântâna Brazilor, efectuată de
Ciobanu [3].
Din cauza stratului de apă al microdepresiunilor de la obârşia Pârâului Alb,
profilul de 100 cm a fost ridicat de pe unul din malurile sale. Turba cu o suprafaţă
de 2 ha, aflată pe un substrat de argile gri-verzui, sărace în polen, atinge 0,5 m
adâncime, având un stoc de aproximativ 5.000 m 3 .
Probele, luate cu ajutorul sondei Hiller pe verticală, la intervale echidistante
din 5 în 5 cm au fost prelucrate şi analizate palinologic. Interpretarea spectrelor
polenice succesive pe întreaga adâncime a profilului a permis reconstituirea evoluţiei
singenetice a vegetaţiei în perspectiva unei continuităţi şi corelarea cu vegetaţia
precuaternară şi actuală [1,2].
În urma analizelor polenice efectuate s-a constatat că numai stratul superficial
(45 cm) a captat şi conservat polenul fitocenozelor limitrofe. Analiza palinologică
evidenţiază caracterul relativ tânăr al mlaştinii, zăcământul turbos începând să se
sedimenteze la începutul fazei fagului din Subatlantic, probabil după maximul
arinului (Fig. 1).
Mlaştina de turbă fiind situată între satul Sâncel (Szenced) şi comuna
Dealu, mai aproape de prima localitate, a conservat polenul ecosistemelor silvestre
din ultima fază silvestră, cea a fagului, asemănător mlaştinilor de la Sâncel.
Faza fagului, molidului şi bradului (Fagus-Picea-Abies) este bine surprinsă
de-a lungul celor 10 spectre polenice ale zăcământului turbos gros de 45 cm.
Spectrul polenic al orizontului 45 cm este dominat de polenul arinului, care
atinge 40%, în timp ce polenul fagului nu se ridică decât la 17,3% şi al molidului la
8%, iar al stejărişului mixt la 12%.
25