studia universitatis babeÅ-bolyai biologia 2

More documents

Recommendations

Info

Z. BUZ Picea. În aceste spectre se remarcă Quercus, Ulmus şi Alnus. Sporadic sunt prezente toate genurile termofile exotice. Presupunem că exista o oarecare etajare a vegetaţiei pe verticală, a cărei schiţare pare să fi început chiar în Sarmaţian. Considerăm asociaţia floristică conservată în timpul depunerii sării de la Praid, ca aparţinând Badenianului inferior. Ea oglindeşte un complex heterogen, în care predomină speciile Pinus haploxylon şi mai puţin Pinus dyploxylon. Taxodiaceele sunt elementele termofile omniprezente în spaţiu şi timp, indicând existenţa unor mlaştini silvestre pe acest teritoriu. În Badenianul superior, evidenţiat din carotele forajului Sărăţeni-Sovata, aspectul covorului vegetal a început să se schimbe ţinând seama de pulsaţia ulmaceelor. Zvâcnirea anterioară a betulaceelor, prin genul Alnus, o considerăm un element edafic fără prea mare semnificaţie fitoistorică. A existat probabil o vegetaţie azonată, mixtă, ce trădează un paleoclimat cu vădit caracter anaterm, cu precipitaţii de tip subtropical, la care se observă, însă, o uşoară tendinţă de înăsprire. Menţionăm creşterea frecvenţei speciei Pinus dyploxylon. Rezultatele analizelor palinologice arată că în Sarmaţian vegetaţia se deosebea doar cantitativ de cea badeniană. Se pare că din vegetaţia nezonată a celor două etaje geologice amintite s-a schiţat vegetaţia zonală sarmaţiană, ca efect al înăspririi climatului. În timpul Pliocenului, paralel cu mişcările pe verticală care au afectat regiunea cercetată, s-a accentuat răcirea climatului, ceea ce explică abundenţa foioaselor arctoterţiare şi a polenului de Myrica, cu subordonarea procentuală a elementelor termofile, atât dintre gimnosperme cât şi dintre angiosperme. Astfel, Pliocenul apare ca o anticipare a glaciaţiunii cuaternare, care avea să zdruncine şi să înlăture vegetaţia terţiară, făcând posibilă apariţia vegetaţiei cuaternare de tip pleistocen şi holocen. Concluziile de ordin paleoclimatic şi fitoistoric, care reies din analiza vegetaţiei neogene de pe teritoriul cercetat, coincid cu datele paleoclimatice desprinse de geologii Institutului de Gaz Metan, Mureş, din analiza paleoecologică a microfaunei fosile [5]. Pe parcursul Neogenului, în regiunea cercetată s-au derulat o serie de ecosisteme vegetale, formate din conifere şi foioase cu unele genuri termofile. Pe parcursul evoluţiei sale, elementele termofile subtropicale, deşi prezente permanent în spectre, înregistrează un regres, fiind tot mai mult subordonate elementelor temperate, în dependenţă de evoluţia oceanică a climatului. Fracţiunea cea mai însemnată a spectrelor o constitue polenul de pinacee, tipul dyploxylon, înlocuind treptat tipul haploxylon. Angiospermele erau dominate, alternativ, de polenul betulaceelor prin genul Alnus, ulmaceelor şi de polenul cvercoid al fagaceelor. 34
VEGETAŢIA PRECUATERNARĂ DE LA PRAID ŞI SOVATA BIBLIOGRAFIE 1. Balteş, N., Aplicarea palinologiei în studiul depozitelor salifere din avanfosa carpatică, "Mine, Petrol, Gaze", 28 (9), 1977, 405-409. 2. Buz, Z., Cercetări palinologice în depozite precuaternare şi cuaternare în regiunea Sovata-Praid-Dealu, Teză Dr., Univ. "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, 1987. 3. Buz, Z., Cercetări fitosociologice şi palinologice în zona Sovata-Praid-Dealu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 1999. 4. Dragastan, O., Petrescu, I., Olaru, L., Palinologie cu aplicaţii în geologie, Ed. Did. şi Pedag., Bucureşti, 1980. 5. Institutul de Gaz Metan, Mureş, Sonda de prospecţiuni Sărăţeni-Sovata. Raport geologic, 1972. 6. Roman, Ş., Asupra prezenţei genului Azolla in paleoflora României, în Progrese în palinologia românească, p. 175-180, Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti, 1971. 35
Page 1 and 2: ANUL XLV 2000 S T U D I A UNIVERSIT
Page 3 and 4: STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI,
Page 5 and 6: APLICAŢIILE EMBRIOGENEZEI SOMATICE
Page 25 and 26: FLORA ŞI VEGETAŢIA DIN MLAŞTINA
Page 27 and 28: FLORA ŞI VEGETAŢIA DIN MLAŞTINA
Page 31 and 32: VEGETAŢIA PRECUATERNARĂ DE LA PRA
Page 33: VEGETAŢIA PRECUATERNARĂ DE LA PRA
Page 37 and 38: N. TOMESCU, L. OLARIU The bibliogra
Page 39 and 40: N. TOMESCU, L. OLARIU R E F E R E N
Page 41 and 42: V. POPA These stations are: 1. The
Page 43 and 44: 44 V. POPA
Page 45 and 46: V. POPA The highest relative abunda
Page 49 and 50: MODIFICATIONS INDUCED BY CARBOPLATI
Page 55 and 56: C. PAŞCA et al. Cisplatin (Platino
Page 57 and 58: C. PAŞCA et al. F i g. 1. Urinary
Page 59 and 60: C. PAŞCA et al. provide support fo
Page 63 and 64: MONITORIZAREA SIMULTANĂ A EKG ŞI
Page 65 and 66: MONITORIZAREA SIMULTANĂ A EKG ŞI
Page 69 and 70: EFECTUL DIGOXINEI ASUPRA PARAMETRIL
Page 77 and 78: C. I. SICORA, M. DRĂGAN-BULARDA, I
Page 85 and 86:
C. I. SICORA, M. DRĂGAN-BULARDA, I
Page 87 and 88:
A. SAMUEL, S. KISS, M. ŞANDOR The
Page 89 and 90:
94 A. SAMUEL, S. KISS, M. ŞANDOR
Page 91 and 92:
A. SAMUEL, S. KISS, M. ŞANDOR Maiz
Page 93 and 94:
A. SAMUEL, S. KISS, M. ŞANDOR Tabl
Page 95 and 96:
STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI,
Page 97 and 98:
R E C E N Z I I prin această tehno
show all

studia universitatis babeÅ-bolyai biologia 2

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

studia universitatis babeÅ-bolyai biologia 2